3,604 matches
-
localitatea era prevăzută a deveni un centru de polarizare, conform politicii vechiului regim. După 1989, activitățile meșteșugărești-industriale cunosc noi reorganizări, datorită unui complex de factori economici, sociali, politici. În prezent, activitățile de tip industrial se compun din obiective de tip agroindustrial sau industrial alcătuite din renumita moară de grâu de la Șipote, cu o capacitate de cca. 5 t/zi, completată de 3 mori de porumb, la Șipote, Hălceni,Chișcăreni și de 3 mori de furaje. Existența morilor a determinat și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
d, e, f ), se observă că, pe lângă locuințele individuale, care sunt cele mai numeroase, există și blocuri de locuințe colective, dar și spații publice (Primăria, biserica,școlile, grădinițele, biblioteca, dispensarul, farmacia, C. E. C-ul, spații comerciale), precum și spații cu destinație agroindustrială (morile,brutăriile,atelierele mecanice, Centrul de Vinificare ș.a.). Putem aprecia că starea generală a spațiilor publice este slabă, acestea funcționând fie în construcții realizate în anii socialismului și la care nu s-a intervenit în timp pentru reparații capitale, consolidări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
locuințe colective sau individuale, vor trebui reabilitate și redestinate funcțional. Spațiile comerciale particulare vor trebui să beneficieze de reabilitări estetice și funcționale și, unde va fi cazul, de intervenții importante asupra construcțiilor existente. Starea fondului construit al spațiilor cu destinație agroindustrială (morile,brutăriile, atelierele mecanice) necesită intervenții importante privind reabilitarea și extinderea lor. În ceea ce privește alimentarea cu apă a teritoriului comunei Șipote se poate spune că pe teritoriul comunei exista un sistem vechi de alimentare cu apă care necesita recondiționări și care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
precum și lipsa fabricilor sau a altor unități industriale poluante determină inexistența altor surse de poluare esențială a aerului. O altă problemă care se ridică sub aspectul calității mediului e reprezentată de deversarea dezorganizată a apelor utilizate în scopuri industriale și agroindustriale(Centrul de Vinificare, Centrul de Prelucrare a Laptelui; morile,brutăriile, grajdurile). Apele rezultate din procesele tehnologice sau din activitatea desfășurată în cadrul sectoarelor zootehnice nu sunt epurate satisfăcător, aceasta realizându-se local, în bazine de decantare. Aceste ape se evacuează insuficient
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de cooperare transfrontalieră România - Ucraina - Moldova 2007-2013; * Dezvoltarea relațiilor de cooperare și întărirea capacității administrative a Asociației de Cooperare Transfrontalieră „Euroregiunea Dunărea de Jos”; * Sprijinirea dezvoltării regionale prin înființarea unor obiective economice transfrontaliere - piață de gros la Cahul și parc agroindustrial la Galați; * Crearea centrului transfrontalier pentru dezvoltarea activităților inovative și de cercetare, în vederea organizării unor activități comune, expoziții, conferințe, seminarii în domeniul activităților inovative și cooperării transfrontaliere; * Dezvoltarea schimburilor comerciale între partenerii din cadrul euroregiunii și crearea unor structuri de sprijin
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
Caracterizarea fizico - geografică a raionului Huși”, având drept coordonator științific pe Profesorul universitar doctor Ion Gugiuman, susținută în sesiunea iunie 1964. După terminarea facultății am profesat la mai multe școli din Moldova, ajungând la fosta mea școală de suflet, Liceul Agroindustrial din Huși, unde am fost promovat în funcția de director adjunct, alături de fosta mea colegă de liceu Corcodel (Ciumacă Eugenia, subalterni ai fostului nostru dascăl, profesorul Moleavin Vsevolod. O dată cu înființarea Județului Vaslui în urma reorganizării administrative din 1968 am fost inclus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
afirmația lui Iisus mi se pare pe deplin justificată și perfect reală: Secerișul e mult, dar lucrătorii sunt puțini. (Matei 9:7) Știa Domnul ce spune, vezi bine. Nu cumva noi reprezentam forța de muncă deficitară din cadrul acestui mare complex agroindustrial? Posibil. Galben, galben, galben cât vezi cu ochii... Unde ești, Van Gogh? Unde ești cu "Lanul de grâu" al tău? Milioane, sute de milioane de "Lanuri de grâu" așezate unele lângă altele, într-o revărsare mareică unduitoare și foșnitoare, inundau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
90 de ani de când vechiul Gimnaziu „Anastasie Panu” s-a transformat în Liceul „Cuza Vodă” (1918-2008), apoi la scurt timp devenind Colegiul Național „Cuza Vodă”. Tot în anul 2008, elevii și cadrele didactice de la Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” (fostul Liceu Agroindustrial și mai târziu Grupul Școlar Agricol „Dimitrie Cantemir”) au aniversat 100 de ani de la înființare (1908-2008). În afara celor două licee, în Huși mai funcționează un număr de 13 unități de învățământ, din care cinci școli din învățământul primar și gimnazial
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1959), comasata între 1964 și 1968 cu Școala Medie „Elenă Doamna”. La 15 septembrie 1968 se separă Liceul „Mihail Kogălniceanu”, din care va lua naștere Liceul de Industrie Alimentară în 1973, unificat cu Liceul Agricol în 1974, rezultând astfel Liceul Agroindustrial din Huși. Până în 1977 Liceul „Cuza Vodă” a fost unul cu profil teoretic (matematică-fizică), din 1977 devine Liceu Industrial cu profil mecanic. Începând cu 1 ianuarie 1986 trece sub patronajul Secției de Utilaj Complex din Huși, care aparținea întreprinderii „1
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
totuși ceva că un text critic despre G. Ibrăileanu e, ca tipar, la același nivel cu „tableta de scriitor”, semnată de cunoscuta „scriitoare” Lucia Olaru Nenati! Dacă poate fi dat cu petite un articol despre forestieri, un altul despre Liceul Agroindustrial Hemeiuși sau revista revistelor, un articol despre Ibrăileanu (și, întîmplător, numai aceasta!) nu se cuvenea să fie tipărit în acest fel (care este oare motivul?). Nu țineam cu orice preț să colaborez la Ateneu, mai ales că ani de zile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de condițiile meteo, trebuia să obțină o anumită recoltă. De la nivelul C.A.P. urilor se făceau raportări și era stabilită o anumită producție. Producția obținută raportată era cu mult mai mică decât cea planificată. Atunci intervenea președintele de Consiliu Unic agroindustrial, care era și instructorul de partid. Acesta spunea: Lasă că știm noi de ce dați producții atât de mici...! Sigur că știa, deoarece situația pe care o raporta în final se rotunjea frumos pe situația care era cerută de la județ. Și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că instructorul nu fusese la ședința de la județ. Pentru o clipă m-am întrebat de ce nu este la serviciu, așa cum ar fi fost normal. Vorbele acestea au fost strigate de o ingineră mică și bondoacă, ce lucra în cadrul Consiliului Unic Agroindustrial și fusese promovată în acea funcție pe criterii politice, asemenea tuturor celor care formau Consiliul Unic Agroindustrial. Era devotată partidului și muncii sale până acum câteva câteva ore. Realitatea începea să se contureze. Cu toate acestea, nu m-am gândit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la serviciu, așa cum ar fi fost normal. Vorbele acestea au fost strigate de o ingineră mică și bondoacă, ce lucra în cadrul Consiliului Unic Agroindustrial și fusese promovată în acea funcție pe criterii politice, asemenea tuturor celor care formau Consiliul Unic Agroindustrial. Era devotată partidului și muncii sale până acum câteva câteva ore. Realitatea începea să se contureze. Cu toate acestea, nu m-am gândit nici o clipă că aș putea fi în pericol, eu sau familia mea. Am sunat la comună să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
săptămână. La dispensarul veterinar erau doi tehnicieni și un medic. Întreaga activitate economică, socială și culturală a comunei se desfășura conform directivelor trasate de către conducerea de partid și de stat a comunei prin comandamentele sau teleconferințele zilnice de la Consiliul Unic Agroindustrial, iar primarul controla totul la nivel local. INFORMATORII Nu trecuse prea mult timp de la instalarea în noua funcție când, într-o dimineață, aud trecând în mare viteză Aroul de la Consiliul Unic dis-de-dimineață. Nu plecasem încă de acasă. M-am îmbrăcat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iar faultul tot fault, indiferent dacă venea de la Vaslui sau de la Vîlcea. Bărbații de vîrstă mijlocie, trecuți de 50 de ani, par mai vulnerabili în orgolii decît au fost cînd aveau 35 sau 40. Îi despart acum preocupările, pentru că holdingurile agroindustriale au foarte puține în comun cu delegările, suspendările și inserarea liricii britanice pe portalul Comisiei. Mai nou, cei doi mari prieteni ai arbitrajului se ceartă frecvent și se împacă lăcrămos, motivul divergențelor fiind întotdeauna orgoliul, iar motorul împăcării, conturul mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ca ntr-un fel de pedeapsă. Fetița avea 12 ani și o chema Ozana. *Numărul de azi, 9 septembrie, îmi evocă (nu e prima dată) un ziar suprarealist. Sînt publicate fotografiile „fruntașilor la întrecerea socialistă pe țară”: Avicola, Industrializarea Cărnii, Unitatea Agroindustrială (denumire sub care funcționează Gospodăria de Partid), întreprinderea de Vinificație și Produse Spirtoase. Numai zîmbete, directorii lor țin bățoși de coadă „steaguri roșii” și etalează „Diplome de Onoare”. A premia tocmai asemenea unități, cînd cei mai mulți dintre noi resimt penuria alimentară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lansat în iulie 1972, dar abia în 1974 devine lege. Conform acestui plan (Ronnas, 1989), un număr de aproximativ 13.000 de sate sunt lăsate să-și continue existența și să beneficieze treptat de investiții, în vederea transformării lor în orașe agroindustriale, în vreme ce între 5.400 și 6.400 de sate urmau a fi demolate. în localitățile ce urmau a fi dezvoltate, se reglementează numărul de locuitori pe hectar la 50-60, față de 10 15 locuitori pe hectar, câți erau în zona rurală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltate, se reglementează numărul de locuitori pe hectar la 50-60, față de 10 15 locuitori pe hectar, câți erau în zona rurală, în 1972. Se preconiza ca în perioada 1976 1980, un număr de 129 de localități rurale să devină orașe agroindustriale, urmate în perioada 1981-1985, de alte 140 de localități ridicate la rang de orașe agroindustriale. Această evoluție prevăzută era sprijinită de planificarea construcției a peste 700 de unități industriale în aceste noi orașe. în realitate, până 1989, au fost declarate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hectar, câți erau în zona rurală, în 1972. Se preconiza ca în perioada 1976 1980, un număr de 129 de localități rurale să devină orașe agroindustriale, urmate în perioada 1981-1985, de alte 140 de localități ridicate la rang de orașe agroindustriale. Această evoluție prevăzută era sprijinită de planificarea construcției a peste 700 de unități industriale în aceste noi orașe. în realitate, până 1989, au fost declarate doar 28 de noi orașe. Discursurile lui Ceaușescu privind sistematizarea țării vorbeau despre crearea la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rurale. Manipularea stilului de viață se referă în special la procesul de sistematizare care a fost început în anii ’70 în România la inițiativa lui Ceaușescu. Acesta își propunea ca, până în jurul anului 2000, să înlocuiască satul tradițional cu complexe agroindustriale, care ar fi purtat mult râvnita titulatură de „oraș”. Scorniceștiul este prima localitate în care s-a experimentat noul mod de viață. Ultimele două secțiuni analizează efectele pe care politica statului comunist le-a avut asupra satului românesc. „De la țăranul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
investițional, care, la rându-i, are implicație directă în aranjarea prețurilor ș.a.m.d. Alice Iacobescu: Concret, domnule Pușcaș, ce înseamnă aceste mecanisme de fixare a prețurilor? Vasile Pușcaș: Am să vă spun. Spre exemplu, dacă luăm prețurile din zona agroindustrială, aici vedem că, de fapt, există o avalanșă de produse care vin din diferite locuri și nu au concurență nici dinspre piața noastră, nici din alte părți. Nu vreau să dau nici sorturi și nici țări, dar noi trebuie să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Anexă 1 Anexă 2 SUPRAFEȚELE DE TEREN care se preiau la înființare de către stațiunile didactice Anexă 3 SOCIETĂȚILE COMERCIALE care preiau suprafețele de teren de la regiile autonome didactice experimentale și de la Societatea Comercială "Agrotim" - Timișoara - Ș.A., care se desființează 5. "Agroindustriala km 6" Timișoara - Ș.A.*****), județul Timiș 197,52 197,52 197,52 Societatea Comercială "Agrotim" Timișoara - Ș.A., județul Timiș NOTĂ: *) Societatea Comercială "Agroindaf" Afumați - Ș.A. a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 197/1991, publicată în Monitorul Oficial al României
HOTĂRÎREA nr. 123 din 6 aprilie 1993 privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor didactice din structura instituţiilor de învăţământ superior agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109369_a_110698]
-
197,52 Societatea Comercială "Agrotim" Timișoara - Ș.A., județul Timiș NOTĂ: *) Societatea Comercială "Agroindaf" Afumați - Ș.A. a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 197/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 30 iunie 1992. **) Societatea Comercială "Agroindustriala" - Ș.A. Cluj-Napoca a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 266/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 28 mai 1991. ***) Societatea Comercială "Holding" - Ș.A. Dolj a fost înființată prin Sentința civilă nr. 2056/1991 a
HOTĂRÎREA nr. 123 din 6 aprilie 1993 privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor didactice din structura instituţiilor de învăţământ superior agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109369_a_110698]
-
Hotărârea Guvernului nr. 266/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 28 mai 1991. ***) Societatea Comercială "Holding" - Ș.A. Dolj a fost înființată prin Sentința civilă nr. 2056/1991 a Judecătoriei Caracal, județul Dolj. ****) Societățile comerciale "Agroindustriala" Sazpic Miroslava - Ș.A. și "Sazi" Popricani - Ș.A. au fost înființate prin Hotărârea Guvernului nr. 266/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 28 mai 1991.
HOTĂRÎREA nr. 123 din 6 aprilie 1993 privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor didactice din structura instituţiilor de învăţământ superior agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109369_a_110698]
-
m².; g) imobilul Rojiste (construcții și amenajări producție piscicola + teren): ... - suprafață totală 123.160 m². din care: - teren arabil 3.000 m². - pădure 42.000 m². - ape, stuf 75.000 m². - suprafață construită 3.160 m².; h) Unitatea de productie agroindustriala, cu sediul în str. Caracal km 8: ... - suprafață totală 10.050.000 m². din care: - teren agricol 9.670.000 m². - teren neagricol 190.000 m². - suprafață construită 190.000 m².. Este formată din două trupuri: Trupul Preajba: - suprafață totală
HOTĂRÎRE Nr. 60 din 27 ianuarie 1995 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Rasirom". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112120_a_113449]