KorAP: Find »[drukola/base=albicios & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...38 >

946 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

iernii. Noile frunze ce se formează în vară nu mai prezintă simptome ale bolii. Ramurile și lăstarii atacați cresc mai încet, prezintă îngroșări și internodii scurte. Pe fructe, atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei de vegetație. Infecțiile de primăvară pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toată frunza devine galbenă cu pete purpurii; frunzele cad de pe pom, începând din luna iulie până la sfârșitul lunii august. Pe partea inferioară a frunzelor , petele sunt mai conturate, de culoare purpurie-deschis și în scurt timp se acoperă cu un strat albicios, alcătuit din grupurile de spori (acervuli). Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioși, manifestându-se pe frunzele și ramurile superioare, astfel încât puieții din pepinieră sau pomii din plantațiile tinere sunt desfrunziți timpuriu, cu excepția unor frunze din vârful lăstarilor (fig

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
9.1.2. Făinarea europeană a agrișului Microsphaera grossulariae Boala este mai puțin răspândită și mai puțin păgubitoare decât precedenta. Simptome. Atacul se manifestă asemănător, în special pe frunze și mai rar pe ramuri și fructe. Spre deosebire de făinarea americană, petele albicioase și prăfoase nu devin cenușii-brunii, apariția cleistoteciilor fiind foarte rară. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației sporii răspândesc ciuperca, iar de la un an la altul ciuperca persistă prin miceliul de rezistență de sub solzii mugurilor și prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
9.3.3. Făinarea Sphaerotheca macularis Boala este descoperită pe teritoriul țării noastre de către E. Docea în anul 1958, la o cultură de căpșuni din jurul orașului București. Simptome. Pe organele plantelor și în special pe frunze, ciuperca formează pete pâsloase, albicioase, ușor gălbui, care mai târziu devin prăfoase în urma formării unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifică, frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constată prezența unui puf albicios, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22șC și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22șC și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un inel vișiniu, iar la cele rezistente față de această boală petele se brunifică, iau o formă colțurată și sunt limitate de nervuri. Către toamnă, când frunzele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu și spori, deoarece bobițele tinere neacoperite de stratul ceros, permit ieșirea miceliului în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Porțiunile uscate capătă o culoare cenușie albăstruie destul de caracteristică (Bernadette Dubos, 1985). În secțiune transversală prin butucii afectați, lemnul prezintă o arsură mai mult sau mai puțin limitată, în porțiunea centrală. În secțiune longitudinală, zona brună este sfărâmicioasă, de culoare albicioasă, mărginită de o zonă de lemn puternic brunificată care nu este încă dezorganizat (P. Galet, 1991). Lemnul degradat are consistența de iască, datorită aspectului și structurii dobândite. Când condițiile climatice sunt favorabile, îndeosebi în regiunile umede, apar fructificațiile celor două

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și lemnul multianual, fructificații ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
limbului. În mijlocul verii, are loc o ofilire bruscă, frunzele, lăstarii și ciorchinii se usucă și rămân pe plantă până târziu, iar boabele se zbârcesc. Boala este o traheomicoză (ofilire datorată ciupercii care astupă vasele conducătoare); ciuperca dezvoltă un miceliu abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se formează spori, iar mai târziu, microscleroți bruninegricioși. Transmitere-răspândire. Boala apare în terenurile infectate. Sporii se răspândesc în sol datorită apei, iar după instalarea ciupercii aceasta evoluează rapid pe vreme secetoasă. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe acestea apar organele de înmulțire ale ciupercii, atacul se extinde și la tulpini, frunze din etajele superioare, sepale și chiar petale. Țesuturile din dreptul petelor la început sunt decolorate, apoi se brunifică pentru ca în final, zona centrală să fie albicioasă, cu puncte mici negre-fructificațiile cu spori, vizibile cu ochiul liber sau la lupă. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercilor în perioada de vegetație dar, pot rezista în resturile atacate peste iarnă și în anul următor vor produce primele infecții. Septorioza la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu lichid (gomă) bacterian. Frunzele au suprafața aspră, cu pete albicioase, circulare, de 1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar pe boboci, dacă este vreme umedă. Vasele conducătoare din tija florală sunt mai întâi îngălbenite apoi brunificate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe surafața frunzei dintre nervuri și pe nervuri; în dreptul petelor, frunza se bombează pe fața superioară și se adâncește pe partea inferioară (fig. 204). Transmitere-răspândire. Ciuperca formează pe frunzele de crizanteme numai grupuri cu spori de rezistență care au membrana albicioasă inițial, dând aspect de pată “albă”. Aceștia germinează și dau spori ce sunt purtați de vânt. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul din butașii infectați. În timpul anului există două perioade de predispoziție a plantelor la îmbolnăvire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]