7,965 matches
-
arhitecturii sonore aferentă; Vasile Spătărelu (La mort de Guillaume Apollinaire pentru bariton și pian) fructifică în special conotațiile metaforei abrupte, colțuroase, mai puțin eufonice ale inspiratului poem omonim tristantzaresc; Cristian Misievici (Chanson retardataire pentru cor mixt și percuție) adoptă o alcătuire binară în care cele două paradigme sintactice sunt prezentate în relație de consecuție, pentru ca în final să se suprapună, din contrastul și asimetriile lor născându-se sonorități dansante, specifice frottolelor și strambotto-urilor renascentiste; Ede Terényi (Les vagues a l'âme
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
de artă, explica în catalogul expoziției accepțiunea termenului concret prin sensul originar al cuvîntului latinesc concretum care desemna "agregare exactă a mai multor elemente", înainte de a semnifica "obiect real, palpabil," așa cum îl înțelegem noi astăzi. Arta concretă este, așadar, o alcătuire severă, o structurare în care prevalentă este ordinea rațională și nu tentația afectivă sau orice altă formă de exteriorizare emoțională. La o analiză mai atentă, lipsită de orice prejudecată născută din experiențe directe sau livrești, lucrurile se limpezesc, însă, chiar
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
anilor '50. Fraza lui Blaga curge în același ritm ca temperamentul lui: înceată și molcomă, cu ampren-te stilistice ce amintesc de flerul unui poet și de mintea unui filozof, dar nu de rutina unui prozator. Blaga e prea inventiv în alcătuirea expresiilor ca să poată fi un prozator propriu-zis. Nu pui un bijutier să clădească o casă, cum nici nu ceri unui arhitect să cizeleze în bătaia lupei pietre prețioase. Blaga e un făcător de pietre prețioase, dar nu un arhitect de
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
chestiunea subiectivității și obiectivității, în disciplina criticii literare; rezultatul la care am ajuns este constatarea că nu e posibilă structura perfect obiectivă, nici perfect subiectivă a criticului, dar că ne este suficientă disciplinarea într-o direcție sau alta, chiar dacă limitele alcătuirii noastre morale ne îngăduie numai realizarea parțială a idealului urmărit. Voința de a fi obiectiv e o garanție de obiectivitate, chiar dacă în orice operă se strecoară o doză involuntară de subiectivism; după cum și în disciplina subiectivă a criticii e un
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
orice operă se strecoară o doză involuntară de subiectivism; după cum și în disciplina subiectivă a criticii e un prag care ne permite subiectivismul integral; în genere tipologia morală a subiectului-critic e supusă unor condiții de complexitate, care nu permit comparația alcătuirii sale sufletești cu componența pură a corpurilor simple din domeniul fizicii". în "medalioanele" consacrate unor celebre figuri ale Franței, criticul își dezvăluie o sumă de contacte cu spiritele afine, logice, laice, bizuite pe condiția "omului natural", neconstrîns, tolerant, pașnic, civilizator
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
de resursele filosofice ale disciplinei, și-a compus o "metodă" în direcție portretistică, neezitînd a convoca între mijloacele sale expresive anecdota, detaliul picant, vorba de duh. Precum precursorii galici, "n-a văzut în omul studiat o simplă abstracție sau o alcătuire estetică atemporală, ci l-a înțeles cu rădăcini în humusul spiritual respectiv, cu înclinări, cu gusturi, cu preferințe ale timpului său, a pătruns atît omul social, cît și pe cel individual, ambianța și unitatea". Pasiunea exactității, cultul documentării, nutrimente ale
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
de-a face cu o carenta narativa gravă. Lipsa alternativei de lectură și apăsarea insistența a pedalei lacrimogene sunt defecte care nu pot fi trecute cu vederea. Tot la capitolul de nereușite trebuie să amintim și lipsa de iscusința în alcătuirea dialogurilor. Singură scuză pe care autorul o poate avea de partea sa e că, față de narațiune și descriere, dialogul este mult mai greu de izbutit. Dacă pentru poveste e de ajuns un dram de inspirație și pitoresc, daca pentru descriere
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
tragă spre somn și s-adorm ca și când m-ar ținti, cu otrava-i suavă, un sunet pe moarte. stafie neobosită dacă ne-ar fi dat să atingem fibra timpului ca pe un țesut expus chirurgical, oare ce am vedea din alcătuirea lui secretă? celule ale trecutului în care înmuguresc, ca bacteriile necunoscute, clipe ale viitorului, hrănite cu sângele prezentului mai mult sau mai puțin inspirat. doar că timpul, aseptic, își păstrează aura abstractă, necontaminarea învelită în vid. nerv al universului, înfrigurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și recursurile acestuia la starostie și domnie, împotriva Vrancei). Argumentul colectiv al confederației împotriva satului Poenari: dacă Poenari ia muntele Mușa, rămân două sate fără munte (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Argumentul constituțional al confederației împotriva satului Poiana: „Aciastă alcătuire ce s-a făcut de noi răzășii din toată Vrancea nu se poate strica, fiind făcută prin bună rânduială și mai ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dintr-o lume în care adevărul este ceea ce transformă bucuria în durere, întâlnirea în singurătate, mărturisirea în minciună, temeritatea în spaimă, credința în îndoială, eliberarea în boală, rugăciunea în imprecație, iubirea în dispreț. V. Morala nu are sens decât dacă alcătuirea lumii este perfectă (M-aș fi gândit mai degrabă la confortul amoros al trandafirilor sub soarele de vară, dacă nu aș fi căzut pradă transei care mi-a întunecat după-amiaza aceea...) 1. Energia obiectivă care alcătuiește lumea este o stare
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
lume, în prelungirea lumii, pe care omul transfigurat în energie subiectivă o înzestrează cu sens. Lumea se dizolvă astfel în simulacrul moral al stării de existență prin care i se manifestă temeiul, energia obiectivă. Morala nu are sens decât dacă alcătuirea lumii este perfectă. Factorul spiritual generat de punctul de perfecțiune absolută a lumii în care locuim instituie adevărul ca argument al faptului că replica socială a lumii, ca lume distinctă a omului în interiorul lumii, are drept energie obiectivă morala, efortul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ținînd îndeobște de categoria culturii laice. Cînd însă cartea are mai mulți autori și cînd, pe deasupra, mesajul ei nu este unul cu bătaie mireană, ci unul învestit cu aureola unei origini sacre, atunci modul prin care s-a ajuns la alcătuirea ei poate fi tot atît de captivant ca rîndurile propriu-zise. Exemplul la care ne gîndim cu toții e cel al Bibliei, cuvînt pe care îl folosim spontan pentru a desemna Sfînta Scriptură, adică ceea ce creștinii înțeleg prin punerea la un loc
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
în primul rînd producătorilor de film din România, astfel că, în paralel cu vizionările, s-a desfășurat un training profesionist în colaborare cu NPA (New Producers Alliance) din Mare Britanie, vizînd inițierea tinerilor regizori și scenariști români, mulți încă studenți în alcătuirea, prezentarea și vînzarea în cele din urmă a propriului proiect de film pe piața europeană. Acest training condus cu dedicație și profesionalism de producătoarea, scenarista și regizoarea Anita Lewton, apare cu atît mai necesar, în condițiile în care, pe de
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
actul contemplării. În Clasicism se profilează ideea unei muzici pure, deschise, narative, în ceea ce privește cinetica centrului și a marginii relațiilor armonice, tonal-funcționale, dar închisă, contemplativă, sub raportul tectonicii sintaxei și morfologiei limbajului sonor: aplicarea consecventă a principiilor simetriei și cvadraturii în alcătuirea motivelor, frazelor și perioadelor ori în structurarea formulelor ritmice și a strategiei orchestrale. Romantismul propune cu osârdie evitarea sensului unic și aureolarea textului muzical cu o remarcabilă densitate de sugestii, postulând intențional opera deschisă, polisemică, încărcată de narativitate. Tot ceea ce
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
de nici un spirit, dovadă că "suflet" e un cuvînt la care recurgem din obișnuință, fără a mai avea pretenția că, întrebuințîndu-l, desemnăm ceva prin el. Și pentru că nu mai are referință, "sufletului" nu-i mai rămîne decît să intre în alcătuirea figurilor de stil. Al doilea lucru pe care îl afli parcurgînd lexiconul Termenii filozofiei grecești este că gradul de abstracțiune al unei limbi este un indiciu a cît de vîrstnică este ea. Cu cît cuvintele unei idiom au o încărcătură
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
din cadrul generației intelectuale interbelice, unde spiritul versatil și diletantismul (fie și în sensul superior acordat uneori termenului de către M. Eliade) au făcut multe victime" și, în acord cu această perspectivă, recunoaște poeziei lui Sterian o valoare mai curînd mediocră ("... amplele alcătuiri religioase fiind subminate de un "fond nelatin" covîrșitor prin virilitatea tonurilor, deservit însă de o retorică grandilocventă, plină de emfaze sterile, angoase contrafăcute și aluviuni imagistice, a căror alambicată finalitate spiritualistă sufocă firescul emoțional...") șsubl. n.ț. Dimpotrivă, Marin Diaconu
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
din seria Viață literară - ține, firește, de vocația naturală a criticului, dar și de o bine antrenată etică publicistică a termenului-limită. Când ajungi să prezinți o carte pe zi, când reușești să scrii cel puțin o cronică pe săptămână, însăși alcătuirea unor asemenea tomuri se-riale devine - prin extensie și de la depărtare - o întreprindere ceva mai sistematică și - implicit - mai credibilă. Într-un asemenea monolit de consecvență (chiar filigranat în zeci de modéle și de artificii stilistico-morfologice) nu se poate pătrunde hotărât
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
toate limitările ei autoimpuse. Nu subscriu, așadar, genului acestuia de lectură răuvoitor didactică. Nu cred că un critic literar are nevoie de periodice inspecții metrologice care să-i testeze precizia verdictului, afinitățile elective ori viciile de constanță. Mai ales că alcătuirea unui canon nu e în nici un caz un spectacol cu ușile închise. Să vă amintesc că Literatura română postbelică e mai curând o antologie de editor decât una de autor? Să vă aduc oare aminte că regula gazetăriei literare impune
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
a admira și a iubi ce le este superior sau egal, cei răi, prin a invidia și a urî. Trebuie să am în mine Ťintenția de dragosteť pentru a mă bucura de reușita altuia și trebuie să fiu, prin chiar alcătuirea mea, deschis spre ură ca să mă bucur de nereușita lui". În România, ca în toate țările aflate în zona de influență a Moscovei, după cel de-al doilea război mondial, ura a fost organizată ca principiu de guvernare. Cu câteva
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
astfel, de o vreme-ncoace grija nu-i dă pace, visu-l ocolește, gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Reacționînd în fața unei lumi tot mai bolnăvioare, artistul s-a transformat prompt într-un fel de vindecător, în alcătuirea căruia fuzionează perfect medicul curant și exorcizatorul. El nu-și mai îmbărbătează plămînii și nici nu-și mai irigă creierul sorbind ozonul cu spatele către țevile de eșapament, ci se chinuie să-l extragă tocmai de acolo prin desfacerea lui
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
și derutant al sexualității. În sfârșit, operațiunea de dezasamblare în părțile componente poate lua aspectul desfacerii progresive a unei păpuși rusești, în care se ascunde o figură interioară din ce în ce mai mică și mai ciudată, derizorie, care pare să fie secretul întregii alcătuiri. Leontina Guran este femeia fatală, femeia fermecătoare, femeia detestabilă, care devine personajul central al romanului, urmărită din copilăria ei rurală, trecând prin adolescență și nașterea sentimentului erotic, stârnirea curiozității față de propriul trup și ajungând până la femeia atractivă, seducătoare, căreia nu
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
piper regim comunist, nici în anii noștri atât de adesea stigmatizați de umbra creatorului lui Mitică. Nu, Caragiale nu e un spirit național tutelar, după cum nici Miorița nu e un mit fondator. Lumea lui e o ficțiune superbă, rezistentă, o alcătuire fără cusur, iar nu un reality show. Cu o răbdare pe măsura farmecului, Ioana Pârvulescu nu încetează să explice, la finalul fiecărui eseu, diferențele. "}ara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale, ci una din multele ei dubluri fictive, care
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
cale. Nu văd, însă, în afara lui Răzvan-Mihai Ungureanu, oamenii capabili să acționeze cu energia necesară. Primul pas ar trebui să-l constituie înlăturarea clicii Tăriceanu, și a subordonaților din teritoriu ai acestei clici. Al doilea, forțarea alegerilor anticipate. Al treilea, alcătuirea unei alianțe cu PD și PLD, cu un protocol limpede care să prevadă urgenta unificare a celor trei formațiuni, cu un program limpede de dreapta. Dacă politicienii în cauză nu-și pot controla disperarea care i-a cuprins și vor
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute. ... (3) Judecătorul împotriva căruia e propusă recuzarea poate declara că se abține. Articolul 30 (1) Recuzarea judecătorului se hotărăște de instanța respectivă, în alcătuirea căreia nu poate să intre cel recuzat. ... (2) În cazul când din pricina recuzării nu se poate alcătui completul de judecată, cererea de recuzare se judecă de instanța ierarhic superioară. ... (3) Abrogat. ... (4) Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
amâna pentru un termen pe care președintele îl va anunța și care nu va putea fi mai mare de 7 zile. ... (2) Judecătorul care a luat parte la judecata este îndreptățit să se pronunțe, chiar dacă nu mai face parte din alcătuirea instanței, afară de cazul când i-a încetat calitatea de magistrat sau este suspendat din funcție. În acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea părților, pentru că acestea să pună din nou concluzii în fața instanței legal constituite.*) ... Alin. (3)-(4
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]