1,519 matches
-
de: apariția de simptome dispeptice noi; apariția de simptome neurologice sau oftalmologice noi; apariția unor tulburări de ritm și de conducere; prezența factorilor predispozanți (tabelul 2). Tabelul 2. Factorii predispozanți ai toxicității digitalice − Tulburări hidroelectrolitice hipopotasemie (terapie cu diuretice) hipomagneziemie (alcoolism, malabsorbție intestinală, terapie cu diuretice) hipercalcemie (hiperparatiroidism, tumori) − Tulburări acido-bazice acidoza inhibă pompa de Na+/K+ − Boli pulmonare cronice datorită asocierii cu tonusul simpatic crescut − Boli cardiace cresc sensibilitatea miocardului la digitalice boli cardiace ischemice cardiomiopatie hipertrofică insuficiență cardiacă congestivă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Cardiomiopatie, tulburări endocrine; 5. Anemie; 6. Creșterea incidenței bolilor infecțioase (pulmonare) a cancerului orofaringian; 7. Afectarea ireversibilă a celulelor cerebrale; 8. Degenerare cerebeloasă; 9. Sindrom Wernicke-Korsakoff; 4. Exitus sau complicații cauzate de utilizarea combinată alcool + alte droguri. 10. Sindrom de alcoolism fetal. Diagnostic clinic Clasic, intoxicația acută cu alcool etilic are trei stadii de evoluție (tabel 2): Particularități clinice ale intoxicației acute cu alcool etilic În anumite situații: a) etilicii cronici sau dipsomanii • pot rămâne conștienți chiar la valori mari ale
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
vezi capitolul 6). Se înțelege, în aceste condiții, că această non-elaborare, oricare l-ar fi cauzele, poate provoca comportamente deviante sau simptomatice multiple. Un studiu epidemiologic ca acela al lui Deykin și colab. (1987) are meritul de a demonstra că alcoolismul și toxicomania, care se întâlnesc într-un procent de respectiv 8,2% și 9,4% într-un eșantion de 424 tineri cu vârste între 16-19 ani, apar cel mai adesea după manifestarea unor tulburări depresive (a căror frecvență este evaluată
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
procent de respectiv 8,2% și 9,4% într-un eșantion de 424 tineri cu vârste între 16-19 ani, apar cel mai adesea după manifestarea unor tulburări depresive (a căror frecvență este evaluată de către acești autori la 6,8%). Astfel, alcoolismul sau toxicomania reprezintă o tentativă de autotratament a cărui eficiență (relativă) riscă să mascheze problematica depresivă, în timp ce în primul plan apar tulburările și complicațiile legate de folosirea acestor produse. În prezent, această problemă se dorește a fi rezolvată prin existența
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
izolare. Deykin și colab. (1987) au aplicat unui număr de 424 de adolescenți, studenți cu vârste între 16-19 ani, chestionarul DIS (Diagnostic Interview Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DIS (Diagnostic Interview Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
analiză discriminativă se dovedește uneori necesară pentru a evalua efectul unui eveniment extern asupra apariției unei depresii la un adolescent. Decesul unui părinte ar putea fi un eveniment favorizant pentru episodul depresiv major. Se pare, de asemenea, că existența unui alcoolism familial și a unor antecedente privind depresia ar putea fi un factor destul de des întâlnit (vezi cele ce urmează). Importanța depresiei unuia sau a altuia dintre părinți și evaluarea incidenței acesteia la copil apoi la adolescent au făcut obiectul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai dificil de stabilit în măsura în care, în mod obișnuit, nu dispunem decât de chestionarul adolescentului. Bailly și colab. (1990) constată că adolescenții veniți la prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de sănătate ale părinților Probleme de sănătate ale tatălui ale mamei Non-deprimați 14% 13% Prost dispuși 23% 27% Depresivi majori 34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile cu copii și adolescenți deprimați și familiile cu adulți deprimați (Neuman și colab., 1997) arată că frecvența apariției tulburărilor de dispoziție în primul grup este de două până la trei ori
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că este mai frecventă la femei decât la bărbați. Mamele tinerilor deprimați erau ele însele mai tinere atunci când au avut primul lor episod depresiv decât mamele subiecților din grupul de control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decât la bărbați. Mamele tinerilor deprimați erau ele însele mai tinere atunci când au avut primul lor episod depresiv decât mamele subiecților din grupul de control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acest caz în mod clar distincte, deoarece ele apar ca fiind incompatibile. Din punct de vedere strict nosografic acești pacienți, care se apără de afectele depresive prin conduite clinice cum ar fi trecerea la act, hetero sau auto-agresiv, conduite toxicomaniace, alcoolism acut și intempestiv, conduite de anorexie mentală nu fac parte din categoria „depresie”. În schimb, abordarea psihopatologică a unor astfel de pacienți demonstrează cu o regularitate constantă în ce măsură, datorită mecanismenlor de clivare (între un obiect ideal, mitic și satisfăcător în
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihologice”) ale copiilor sau adolescenților sinuciși. Unul dintre ele, referitor la 53 de sinucideri ale unor adolescenți cu vârste între 13-19 ani (Martunnen și colab., 1991), a constatat o tulburare mentală la 94% dintre cazuri, dintre care 51% depresie, 26% alcoolism și 21% tulburare de adaptare. O sinucidere din trei prezenta o patologie a personalității. Acest gen de studiu demonstrează foarte bine gravitatea contextului psihopatologic care însoțește, în general, actul suicidar fatal și, în special, frecvența stării depresive, contrastând cu faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
primul loc (51% cazuri de depresie în primul studiu; 62% cazuri de tulburări de dispoziție în al doilea, dintre care 52% cazuri de episod depresiv major). Urmează apoi tulburările de conduită (46% după Shaffer și colab.), consumul de substanțe (26% alcoolism în primul studiu; 35% cazuri de consum de substanțe nediferențiate în al doilea) și tulburări de adaptare (21 și 10% respectiv). Aceste studii arată foarte bine gravitatea contextului psihopatologic care însoțește actul suicidar și, în special, frecvența stării depresive. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihiatrie sau erau alcoolici (Laurent și colab., 1993). Este aceeași situație care a fost constatată la populațiile de adolescenți care au reușit să se sinucidă: mai multe antecedente în cadrul familiei în ceea ce privește tulburările de dispoziție și consumul de substanțe, în special alcoolism al tatălui (Renaud și colab., 1999). Klimes Dougan și colab. (1999) au fost preocupați în special de copiii cu mame deprimate: autorii au observat timp de mai mult de zece ani 98 de familii (fiecare cu câte doi copii), și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar (Wahl și colab., 1998); - o patologie relațională familială. Adolescentul o exprimă fie prin faptul că părinții n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
țărilor riverane Dunării (unde Anglia nu avea interese, o spusese o dată el însuși, și ipso facto recunoștea interesele URSS în zonă, o spusese tot el) era, în acest caz de forță majoră, un schimb inevitabil și politicește rațional. 6) Invocarea alcoolismului este o exagerare pentru a ponegri un adversar politic; în orice caz, abstinența nu este calitatea principală a unui bărbat de stat. Filip II al Macedoniei, un bețiv notoriu, a creat o armată și un imperiu. În plus, Churchill nu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
perpective asupra aceleiași probleme; când e destinatara scrisorii, o mamă e „preastimată” și „devotată”, fiica ei - „Așa de castă, dar totuși orbită de un amor nenorocit”. Individul cu care urmează să se mărite fata e „un om pierdut. Pe lângă vițiul alcoolismului și al variației În ultimul grad, a fost și În spital și are și patima foițelor...” etc. Când destinatarul e chiar tânărul În cauză, expeditorul anonim Își schimbă radical și perspectiva și obiectul blamului / bârfei: tânărul e „onest, activ, fără
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
incidența diferitelor boli la nivelul întregii populații a satului Trifești, situația se prezintă astfel: cea mai mare incidență o au bolile cardiovasculare asociate cu boli nevrotice (cinci persoane din zece suferind de tulburări nervoase, conform aprecierii medicului din localitate) și alcoolism, dar și cazuri de hipertensiune la tinerii de peste 30 de ani. O a doua categorie de afecțiuni o reprezintă bolile respiratorii, care se manifestă sezonier, iar cronicitatea în astfel de cazuri nu este foarte răspândită. Un fenomen îngrijorător este evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este evoluția pe o curbă ascendentă a cazurilor de tuberculoză. Cauzele sunt apreciate ca fiind, în principal, sistemice și se referă la lipsa veniturilor determinată de șomaj și scăderea nivelului de trai, la care se adaugă și cauze individuale precum alcoolismul, fumatul, mizeria și lipsă de igienă. Impresia generală este că oamenii de vârstă activă nu au obișnuința de a veni la medic pentru prevenție. Dotarea cu aparatură medicală este apreciată drept „mizerabilă”, minimă, datând de dinainte de revoluție. Nu există electrocardiograf
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ajunge la ipohondrie, la neurastenie (cu sau fără ticuri), la nevroză obsesivă, la reacție sau dezvoltare anancastă. Frica de microbi este des întâlnită, uneori cu ablutomanie (tendința obsesivă de a se spăla), de asemenea nosofobia (frica de îmbolnăvire); în schimb alcoolismul cronic este rarisim. 3.Firea hiperperseverentă are drept substrat perseverența anormală a afectului. Este concretizată în omul susceptibil (ușor de jignit, care se simte mereu nedreptățit), bănuitor, încăpățânat, ambițios și învinuindu-i pe ceilalți de atitudine ostilă. Desigur că anxietatea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
agravează la pubertate. Pacientul este irascibil, explorările și chiar întrebările medicului îl indispun; pe de altă parte, îi este greu să respecte un regim de viață ori alimentar (nu rezistă la tentații). Un corolar este „predispoziția” la obezitate și la alcoolism cronic, ca și la acte delicvențiale. Firea nestăpânită se învecinează cu psihopatia epileptoidă; relațiile cu epilepsia sunt neclare; constituția corporală este adesea atletică, cum se întâlnește la epileptoizi. Alte personalități accentuate țin de trăsături „accentuate” de temperament, de sfera afectivă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]