21,293 matches
-
evit de obicei să citesc critică universitară despre propria mea operă - aceasta are o tendință de a etala o stăpânire a textului care îl sufocă pe autor. Îmi place critica în care se judecă ce a făcut autorul cu tema aleasă, nu cea care mustră alegerea lui, demonstrând cu dovezi. Îmi displace critica motivată în primul rând de politica literară, resentimente personale ori orgolii personale. L.V.: Nu sunteți prea încântat de lumea universitară, o folosiți ca inspirație pentru tiparele comice pe
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
pentru "delicte" ca "intimism, cosmopolitism, decadentism", consecințele fiind ostracizări de diferite grade. Ați publicat totuși, în anii la care vă referiți, numeroase volume de versuri: Sufletul nostru (1949); An viu - nouă sute și șaptesprezece (1949); Tinerețe (1953); Florile patriei (1954); Versuri alese (1955), apoi Vârstele anului (1957); Dialogul vântului cu marea (1957); Sărbătorile zilnice (1961); Spectacol în aer liber (1961); Să ne facem daruri (1963). În ce măsură aceste volume poartă pecetea epocii în care au fost scrise? Ultimele cinci volume de care pomeniți
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
nu-l cunosc și care nu-i cunoaște, iar românilor despre gloria și splendoarea de altă dată, cînd arta italiană și manierele alese din secolul al XVI-lea făceau din curtea lui Petru Cercel sau a lui Constantin Brâncoveanu faruri alese, pline de lumină ale culturii latine în orient! Și motto-ul capitolului introductiv trădează, nu un orgoliu ostentiv, ci doar conștiința apartenenței la o prestigioasă tradiție culturală; aceeași pe care o vom întîlni într-o formă, la fel sau mai
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Rădescu (asistenta șefă Suzy Monahan) capătă o pondere surprinzătoare. Sub aspectul frivolității, doar Suzy are reale pulsiuni afective, umane, deși participă și ea, fie ca executant, al un experiment detestabil, deși științific, coordonat de dr. Harvey Kelekian (Gheorghe Visu). Bine aleasă Monica Mihăescu în rolul unei profesoare mult prea didactică, prețioasă, exterioară, depășită din toate punctele de vedere. E limpede că prezența Valeriei Seciu și performanța ei cu totul remarcabilă estompează mult din erorile sau imperfecțiunile planului doi și trei. Pare
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
Tîrg și din țară, ca și, în egală măsură, cîteva animale (ca să nu se simtă ofensați, dar mă vor înțelege, desigur, tinerii în cauză, le reamintesc definiția pe care celebrul naturalist Buffon a dat-o cîinelui: "animale ale cărui sentimente alese, delicate, l-au făcut să devină demn de a intra în societate o dată cu omul."). La ce lucrați? Ce cărți urmează să vă apară? Care este proiectul la care țineți cel mai mult? Aștept să-mi apară în curînd o "integrală
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
esențial, matematic și magic totodată, se substituie desenului complicat, baroc, când elanul orfic merge mână-n mână cu versetul de amintire elină și elenă avem coordonatele unor poeme performante cum sunt "Cupa" (sub raza "Cimitirului marin"), "Un mesager matinal", "Unghiul ales", "Figuranți în spectacolul mării", ilustrând cota de sus a antologiei de autor. Nicolae Motoc, Provocări imergente, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000, 397 p., preț nemenționat.
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
valorificarea critică a moștenirii literare", care constă într-o lectură ideologică a patrimoniului literar și a comportamentului socio-politic al autorilor cu intenția de a-i repudia sau a le deturna sensul creației/ vieții lor și a-i introduce selectiv ("opere alese" ideologic) în noul canon. Este o cenzură à rebours, care gestionează vizibilitatea socială pe de o parte prin încarcerarea operelor în fonduri secrete (după ce se procedase o vreme la topirea cărților), reeditarea preferențială și selectivă, iar, pe de altă parte
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
popularității cu care maestrul Giuseppe continuă a fi și un star modern. De la New York la Tokio și firește în toată Europa, Centenarul agită staff-ul teatrelor lirice, pe generalii marilor sau micilor orchestre, vocile excepționale care pot fi numite - pe alese - "voci verdiene". Se cheltuiesc și se câștigă enorm de mulți bani. E important. Fără ei nimic nu este. De aceea, merită evocată realitatea că fidelii lui Verdi din România au avut cum să simtă că fac parte dintr-o lume
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
în Fribourg în 1887, era un scriitor elvețian, cu un doctorat la Paris. În 1933 e numit ambasador al Elveției la București, reprezentînd aici și Grecia și Iugoslavia. Se adaptează repede în capitala României, întreținînd bune relații cu lumea intelectuală aleasă și cu cercurile democratice. Mihai Ralea, Ghelmegeanu, Vișoianu, I. Lugojeanu, Gafencu, prințesa Marta Bibescu și încă alții îi erau buni amici, frecventîndu-le casa și întîlnindu-se cu ei în restaurante. Devine, prin lungul său serviciu la București (1933-1945), o personalitate cunoscută
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
a literaturii creștine, grație imitației și emulației față de cea profană, dar mai ales grație propriului lor geniu, Sfinții Părinți ai secolului al IV-lea au creat o literatură clasică în stare să înfrunte mileniile și să satisfacă spiritele cele mai alese. Din contactul cel uri a ieșit cea mai frumoasă floare, aceea a umanismului creștin.62 Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în mediile intelectuale ale limbii grecești, în Orient, în care au existat adesea apărători hotărâți ai păgânismului până spre sfârșitul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
fondul pentru formă. Nepreocupați de măiestria expunerii, nu scriu decât atunci când au ceva de învățat; nu au timp de pierdut pentru simpla plăcere a urechilor sau a ochilor. De asemenea, ei realizează perfecțiunea artei literare: un veșmânt minunat, o limbă aleasă, îmbelșugată, îmbogățită prin experiența secolelor anterioare și devenită capabilă să exprime fără efort cele mai dificile idei ale metafizicii creștine, îi ajută să exprime exhaustiv sentimentele ce le umplu sufletele. Unii ca Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
acordăm atenție operelor lor. În loc de elocvența artificială și savantă a școlilor, ei dețin darul vorbirii din inimă, cel care vine din credință, zel și entuziasm. Nici unul din ei nu ar pierde timpul să redacteze, precum Fronton, elogiul fumului, folosind cuvinte alese și cizelate cu artă109. Însă, Părinții scriau frumos cu tot 105 Ibidem, p. 26. 106 Adalbert Hamman, Părinții Bisericii, traducător Preot Ștefan Lupu, Edit. Sapienția, Iași, 2005, p. 7. 107 W.H. Carslaw, The Early Christian Apologists, London, 1911, pp.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Nu-și tezaurizau fericirea în altă parte decât în Dumnezeu, căci El este veșnicul dătător de bunătăți 130, fântâna sfântă a bucuriei 131. Astfel, s-au făcut cunoscuți oriunde și prin toate că sunt ucenicii lui Hristos: prin împodobirea cu aleasa cunună a iubirii față de Dumnezeu Căruia I se dăruiau, și prin sârguința de a oglindi iubirea de oameni a lui Dumnezeu în lume. Adevărații Sfinți nu vor 126 Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. I, 2, în Scrierile
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
XX a fost cuprins între 1914 și 1989, fiind, adică, unul dintre cele mai scurte și concentrate în evenimente. Chiar dacă se va întîmpla așa, și am unele motive s-o cred, ne rămîne satisfacția simbolică de a fi printre cei aleși să pășească acest triplu prag. Și de a putea să ne facem unii altora, noi, norocoșii, în premieră, o urare nemaiauzită (cu o mie de ani în urmă, acest obicei nu exista) care nu se va mai auzi decît peste
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
de valoare și de durabilitate. "Marxista" universitate americană a produs în ultimele decenii valuri de teorii care de pe țărmul opus al Atlanticului par isterice și mediocre. Nu m-aș încumeta să polemizez cu aceia care nutresc asemenea convingeri dacă exemplul ales ar fi, să zicem, critica postcolonială, sau așa-numita queer theory. Dar reacționez la rîndul meu cu iritare cînd aud sentințe implacabile care reduc toate eforturile intelectuale din Statele Unite la o simplă agitație stradală, cu scopuri politice imediate. Cei care
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
misterioasă, că ochii vorbesc mai mult decît gesturile, că rostirea este impecabilă. În partea a doua a spectacolului își abandonează personajul și joacă, parcă, altceva. Am formulat toate aceste rezerve și pentru că simt că spectacolul este perfectibil, că actorii, bine aleși, pot mult mai mult, lucru dovedit, dar ceva îi înfrînează. Sunt momente rotund finisate, cu eleganță și distincție în demonstrația scenică, frumos susținută și scenografic de Andreea Mincic. Anumite redundanțe inutile (căratul pietrelor - sugestie pentru mormînt - dintr-un moment în
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
raportăm, ca și cum Familia, Țara, Limba Română, Istoria, Biserica s-ar afla cu mult dincolo de marginile realității în care ne ducem traiul de pe o zi pe alta. Să recunoaștem că în această oglindă se văd răsfrângându-se niște ființe normale, nici alese dar nici proscrise, cu suișurile și coborîșurile lor. Să acceptăm că am coborît, că am învățat doar efortul de a coborî; să ridicăm privirea, să sperăm dar să și vrem să urcăm: forța se află în noi. Sau poate ar
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
pentru a restitui cum se cuvine întregul fond documentar Coșbuc. Nici cel de până acum, așa parțial cum a fost restituit, nu e însoțit de un aparat critic corect și suficient de lămuritor. În volumul III al ediției de Opere alese (Ed. Minerva, 1977), Gavril Scridon plasează impropriu toate poeziile pe care le selectează din revista "Muza someșană" în categoria postumelor, numai din considerentul că versurile au circulat în forma manuscrisă a revistei și nu au fost consacrate, în timpul vieții autorului
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Dumitru Avakian Au plecat dintre noi dirijorii Mihai Brediceanu și Sergiu Comissiona, personalități de aleasă consistență ale culturii românești, ale vieții muzicale internaționale. Destinul i-a unit atunci când au pornit, la noi, pe drumul muzicii, în contextul vieții noastre muzicale, în deceniile primei jumătăți a secolului trecut. Destinul i-a făcut să pășească împreună, în
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
asupra lui Cozma. Tot ce pot constata e că ea există și că n-a fost nici un moment în care "luceafărul huilei" să dea semne c-ar vrea să facă lumină în acest întunecat capitol al istoriei românești. Nici modalitatea aleasă mai nou - aceea de a-l aduce pe Iliescu însuși în fața instanței - nu are mari sorți de izbândă. Versatul bolșevic posedă un lung antrenament în astfel de acțiuni. El s-a blindat din timp cu alibiuri, martori, bibliografii, astfel încât să
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
complete George Coșbuc s-ar putea realiza mai repede cu sprijinul forurilor culturale județene din Bistrița-Năsăud decât prin decizia unei instituții centrale. Gavril Scridon a inițiat în 1966, la Editura pentru literatură, devenită apoi Editura Minerva, o ediție de Opere alese George Coșbuc, alcătuită după un păgubos procedeu al selecției, agreat de regimul comunist în așa-zisa "valorificare a clasicilor", practicată cu precauție în perioada proletcultistă. E adevărat că după înființarea Editurii Minerva și crearea unui colectiv editorial profesionist s-a
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
contemporane. Putem conta pe adevărate revelații în restituirile lui Mircea Popa din volumul Ochiul lui Dumnezeu? Fără îndoială că nu! Și nici editorul nu-și supralicitează descoperirile sau redescoperirile. Se raportează la evidențele bibliografice ale lui Gavril Scridon din Opere alese, volumul III, unde se estima (la p. 522) că au rămas pe dinafara ediției aproximativ o sută de poezii din diverse perioade de creație, cele mai multe din anii liceului năsăudean. Mircea Popa își propune, după propria mărturisire, să facă un bilanț
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
Probabil și asta. Am avut prilejul să fac parte efemer din comisia care a stabilit subvențiile acordate revistelor culturale. Previzibil, Ministerul Culturii a fost sufocat de cereri, de "proiecte" (ghilimelele țin să sublinieze că destule proiecte nu erau proiecte...). Calea aleasă în fața acestei avalanșe a fost să se dea tuturor puțin (neîndestulător). Or, mie firesc, logic mi se pare să se efectueze o elementară selecție: să se opereze o distincție între adevăratele reviste, de prestigiu, de valoare națională și măruntele inițiative
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
Ce m-a șocat, însă, ca declarație publică făcută de o personalitate de talia scriitorului Augustin Buzura, a fost șirul de vinovați, care se schimbau de la o zi la alta, numiți de domnia sa ca motiv determinant în decizia președintelui nou ales. Pleșu, apoi Dinescu, apoi Cărtărescu, apoi Patapievici...Un șir de modele, maculate, invocate de modelul meu, inocent. În ultima vreme, ajung doar miercurea la redacție. Atunci iau și revista, iar seara mă bucur de ea. Într-o marți după-amiază, aflu
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
cuprinzând o multitudine de stări esențiale, temeinice în conținut, armonioase în exprimarea lirică. Este, într-adevăr, o izbândă ce merită a fi cunoscută și considerată. Mă bucur de acest sonet și vi-l recomand cu prețuire colegială. Este o carte aleasă!..." „Mângâiați de dulceața acestei glorii, nu ne pasă de surghiun“ - Dante Alighieri Evenimentul va avea loc miercuri, 1 Aprilie, ora 18:00, la Sala Traian Moșoiu a Primăriei Municipiului Oradea. Vă așteptăm cu drag. ------------------------------------------------------- Florian Chelu Madeva și Alexandrina Chelu
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]