2,594 matches
-
În sală, a fost o asistemță formată din: conducerea liceului, elevele și profesoarele incluse în programul artistic din partea a doua care a constat într-o prezentare de costume populare și moda cu rochii stilizate din costumul popular realizate de arhitecta Alexandrina Ardelea, președinta Fundației cu același nume, membră a Cluburilor UNESCO din România, reprezentanții Partidelor socialiste, foști diplomați, foști activiști care au pus umărul la realizările mărețe ale socialismului în România, și un nepot al Împușcatului Ceaușescu (executat după cum se știe
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
Chifu care a recitat ” Odă în metru antic ” de M Eminescu (în limbile română și franceză, totodată amintind comemorarea poetului nostru național în data de 15 iunie) și evoluția a două încântătoare și talentate tinere: soprana Alexandra Moroiu și mezzosoprana Alexandrina Vizitiu acompaniate la pian de Alexa Mihăescu, artiste care ne-au readus din lumea încrâncenată a lui Ghevara în lumea luminoasă, fără frontiere a artei. Programul artistic a fost urmat de un coktail oferit de Ambasada Cubei în România. Referință
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
Drobeta Turnu Severin), Elvira Popazu Seffer (Israel), Ioana Heidel (Germania), Sifora Sava (Austria), Nușa Ilisie (Spania), Lucian Livescu (SUA) cu Andi Pan (China), subsemnata. S-au remarcat, de asemenea, expozițiile de pictură ale artiștilor Gerald Janowski (Spania), Jana Dinu și Alexandrina Isbășoiu (Timișoara), Teodora Paula Dumitrache (Oradea), Mihai Marghitaș (Liebling - TM), Antoni Petcu (cu origami, Orțișoara - TM), au expus costume populare și obiecte de artizanat Rodica Belea și Jeni Mladin (Timișoara) și carte, prof. Jireghie (Timișoara). În seara primei zile a
CONGRESUL UNIFERO de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376490_a_377819]
-
ce-și ia tainulDe răvășire... și sporește chinulCând chiparoși în coama lui îndoaie.Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară,Triști pescăruși sosiți din larga zarePrivesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară.... XXIII. GEORGETA RESTEMAN - SONETUL ALEXANDRINEI CHELU - O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 741 din 10 ianuarie 2013. Tocmai am încheiat un an la sfârșitul căruia nu mică mi-a fost bucuria lecturării scrierilor unei talentate copilițe, de numai 14
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
fost bucuria lecturării scrierilor unei talentate copilițe, de numai 14 ani, ca apoi, la început de 2013 să mă trezesc navigând prin aburii calzi și plini dragoste emanați de sonetele unei tinere poete orădence, binecuvântate de Dumnezeu cu harul creației: Alexandrina Chelu. „Aventura sonetului” ar părea pentru cei care nu au răsfoit cartea, un titlu care ascunde oarece temeri, ținând seama de genul liric abordat de autoare în paginile sale, dar vă asigur că nu este așa: aș zice, dimpotrivă, să
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
nu au răsfoit cartea, un titlu care ascunde oarece temeri, ținând seama de genul liric abordat de autoare în paginile sale, dar vă asigur că nu este așa: aș zice, dimpotrivă, să nu ne aventurăm noi, cititorii, să catalogăm sonetul Alexandrinei Chelu, înainte de a-l citi! De multe ori am specificat faptul că dacă scriu despre creațiile cuiva, o fac din plăcerea de a-mi exprima propria opinie, „urmele” pe care lectura le lasă în sufletul și memoria mea, și, totuși
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
fost bucuria lecturării scrierilor unei talentate copilițe, de numai 14 ani, ca apoi, la început de 2013 să mă trezesc navigând prin aburii calzi și plini dragoste emanați de sonetele unei tinere poete orădence, binecuvântate de Dumnezeu cu harul creației: Alexandrina Chelu. „Aventura sonetului” ar părea pentru cei care nu au răsfoit cartea, un titlu care ascunde oarece temeri, ținând seama de genul liric abordat de autoare în paginile sale, dar vă asigur că nu este așa: aș zice, dimpotrivă, să
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
nu au răsfoit cartea, un titlu care ascunde oarece temeri, ținând seama de genul liric abordat de autoare în paginile sale, dar vă asigur că nu este așa: aș zice, dimpotrivă, să nu ne aventurăm noi, cititorii, să catalogăm sonetul Alexandrinei Chelu, înainte de a-l citi!De multe ori am specificat faptul că dacă scriu despre creațiile cuiva, o fac din plăcerea de a-mi exprima propria opinie, „urmele” pe care lectura le lasă în sufletul și memoria mea, și, totuși
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
ieșirii sale din trup, este luat de îngerii răului, pe care i-a servit, când era pe pământ și cu care, împreună cu ceilalți păcătoși, el va trebui, din acel moment, să se unească în veșnicie. Iată ce spune Sfântul Macarie Alexandrinul despre moartea păcătosului: Când sufletul păcătosului părăsește trupul, se produce un mare mister. O haită de demoni și de puteri întunecate înconjoară sufletul ducându-l în teritoriul lor. Și nu trebuie să ne mirăm de aceasta. Dacă omul, fiind încă
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
Literaturii Române a lui George Călinescu. Invitatul din Ministerul Educației a spus doar că: se mai gândește... Părintele Constantin Galeriu a fost total și categoric: Biblia, Scrierile Sf. Părinți: Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Ioan Gură de Aur, Clement Alexandrinul, Maxim Mărturisitorul, Grigore Palama, Ioan Damaschin, Simion Noul Teolog, Serafim de Sarov, Dumitru Stăniloae, Vladimir Lossky, N. A. Berdeaev, Jacques Maritain, Dosoftei, V. Pârvan, N. Paulescu, Eminescu, Coșbuc, Alecsandri, Goga, L. Blaga, ș.a. Încheind seria răspunsurilor, am grăit la rândul meu
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” - ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului UN ARTICOL DESPRE O ROMÂNCUȚĂ DIN BASARABIA, ALEXANDRNA VLAS, O SPERANȚĂ A LIRISMULUI ÎN LIMBA NOASTRĂ EMINEASCĂ (!) ȘI O SPERANȚĂ A REÎNTREGIRII
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
ARTICOL DESPRE O ROMÂNCUȚĂ DIN BASARABIA, ALEXANDRNA VLAS, O SPERANȚĂ A LIRISMULUI ÎN LIMBA NOASTRĂ EMINEASCĂ (!) ȘI O SPERANȚĂ A REÎNTREGIRII ROMÂNIEI MARI ȘI SFINTE...! http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/07/12/sa-readucem-romania-mare-la-fostele-hotare-alexandrina-vlas-din-basarabia/ „Să readucem România Mare la fostele hotare” - Alexandrina Vlas din Basarabia Data: 12 iulie 2015 Romeo Tarhon În poezia contemporană românească de dincolo și dincoace de Prut, am descoperit două repere pentru generația liceenilor și studenților, două modele care pun în slovă grai liric românesc, două tinere creatoare
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
pentru generația liceenilor și studenților, două modele care pun în slovă grai liric românesc, două tinere creatoare de poezie autentică prin care edifică un pod lingvistic și spiritual între cele două țări încă despărțite: Ana Maria Gîbu din Dorohoi și Alexandrina Vlas din Bălți, Basarabia. Despre prima domnișoară am avut inspirația și onoarea să scriu în urmă cu vreo doi ani, să o cooptez în una dintre antologiile de colecție ale editurii Națiunea, să îi public în ziarul Națiunea, mai multe
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
antologiile de colecție ale editurii Națiunea, să îi public în ziarul Națiunea, mai multe poezii precum și un interviu amplu prin care am adus-o în atenția exegeților contribuind și eu, în mică măsură, la îmbogățirea CV-ului ei literar. Pe Alexandrina Vlas am descoperit-o recent, odată cu sosirea ei în pagina „Terapie prin poezie și proză” a numerosului grup literar pe care pe care îl păstoresc în rețeaua socială Facebook sub genericul „Curentul Literar Douăzecist.” Foarte tânăra poetă mi-a atras
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
îndrumarea poetei Lilia Manole din Chișinău, la rândul ei o apartenentă a curentului nostruliterar. La decriptarea evenimentului atât de important pentru cariera unei scriitoare aflată la primii pași, precum și a mesajelor lirice profunde, de înaltă rezonanță emoțională, am aflat că Alexandrina Vlas este elevă în anul IV al Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” din localitatea basarabeană Bălți și că se simte călăuzită spiritual mai ales de către celebrul și inegalabilul maestru al literaturii contemporane Paulo Coehlo din ale cărui cugetări și-a ales
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
valori, chiar dacă locuiesc între Prut și Nistru, pe un teritoriu cu o istorie zbuciumată. Un scop, nu doar al meu, ci și al tinerilor de aici, este să readucem România Mare la fostele hotare.” Emoționant final al confesiunii adoslescentei basarabence Alexandrina Vlas pe care vreau să o știu surioara de limbă și de spirit a Anei Maria Gîbu. Cred în amândouă, le citesc, le recomand... Îndemn Spre lună pe schele Urcă în noapte Speranțele himere Împletindu-se în stele Visul mă
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
sub glonte Și doare Repet strigătul și din nou Se despică un nor... bubuituri, foc de armă, Din nou Mă trece fior Și sunt ecou În act de luptă și omor... Referință Bibliografică: Să readucem România Mare la fostele hotare” - Alexandrina Vlas din Basarabia / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1654, Anul V, 12 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
cuceririi romane a Daciei și a Galiei, inclusiv ale asemănării limbilor. Dialogul, afectiv și ideologic, al lui Michelet și al discipolilor săi, este deosebit de intens: în noiembrie 1848, istoricul se îndrăgostește de Athénaïs Mialaret. Tînăra femeie este apropiată familiei prințesei Alexandrina Cantacuzino, stabilită la Paris în iarna anului 1848. Surorile Cantacuzino frecventează casa Michelet. Quinet se căsătorește a doua oară, în 1852, cu Hermiona Asachi, care fusese căsătorită cu prințul Moruzzi. Ea a urmat cursurile ținute de viitorul soț la Collège
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alimenteze spiritul unitar al poporului nostru". Pe linia acestui mesaj, Biserica împreună cu grupurile de laici se angajează, între 1923-1925, într-o acțiune misionară. În martie 1925, este trimisă în Basarabia o misiune culturală în vederea întăririi sentimentelor proromâne de acolo. Prințesa Alexandrina Cantacuzino prezidează Societatea ortodoxă care se arată foarte activă și caută să obțină o mișcare de conversie. Această mobilizare nu este străină de decizia, luată de Ministerul Cultelor și votată în unanimitate de Camera Deputaților, de a ridica sediul primatial
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Budai-Deleanu, Ion 26, 393 Buharin, Nicolai 148 Bukovski, Vladimir 304, 325 Bulganin, Nicolai 296 Burduloiu, Traian 269 Burebista 24, 25, 379 Bush, George 360 Buzdugan 189, 383 C Calimach, Ion Theodor 59 Calimachi, Scarlat 79 Canet, Louis 192, 403 Cantacuzino, Alexandrina 193 Cantacuzino, Andronic 36, 90 Cantemir, Dimitrie 21, 22, 25, 31, 32, 49-51, 60, 136, 393, 397 Capodistrias, loannis 80 Caragea (familia) 59, 60 Caragiale, Ion Luca 206 Carol de Hohenzollern (Carol I de România) 107, 108, 110, 111, 122
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Serviciul Cercetare-Editare al C.N.S.A.S. care ne-au sprijinit și încurajat pe parcursul realizării volumului, precum și domnului dr. Marcel Popa, care ne-a atras atenția asupra unor erori minore din cadrul studiului introductiv. Nu în ultimul rând, editorii mulțumesc doamnei dr. Alexandrina Ioniță, directorul Casei Editoriale Demiurg, pentru încrederea pe care ne-a acordat-o prin decizia de editare a cărții, și echipei sale, al cărei profesionalism este reflectat în paginile de față. Editorii DOCUMENTE 1. 1948 ianuarie - Plan de muncă al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
24. WALD HEINRICH, născut la 31.10.1920, fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu ar fi fost posibilă fără admirabila colaborare a familiei istoricului - reprezentată de Rodica Boicu, soție, și Silvia Sergent, sora - și fără totala disponibilitate la asemenea efort restitutiv manifestată de Casa Editorială Demiurg din Iași, prin consilierul ei editorial, dr. Alexandrina Ioniță. Tuturor le datorăm întreaga noastră gratitudine. Dumitru Vitcu I. ÎN ORIZONTUL MODERNITĂȚII: ECONOMIE ȘI SOCIETATE I.1. MIJLOACELE, VITEZA ȘI PREȚUL DE COST AL TRANSPORTURILOR ÎN MOLDOVA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA Transporturile în Moldova la începutul epocii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ioan Alexandru (MJ) * Ion Antonescu (MCC) * Bogdan Aurescu (MAE) * Liliana Bara (MAPM) * Ion Bazac (MS) * Mihai Berinde (MIR) * Marius Sorin Bota (MTL) * Răzvan Cirică (MMSS) * Maria Crivineanu (MIE) * Radu Damian (MEC) * Mihai David (MDP) * Alexandru Fărcaș (MAI) * Daniela Gheorghe (MFP) * Alexandrina Luminița Hîrțan (MCTI) * Enache Jiru (MFP) * George Cristian Maior (MAPN) * Mihnea Motoc (MAE) * Daniela Nicolaescu (MT) * Leonard Orban (MIE) * Gheorghe Pleșa (MIE) * Cristian Popa (BNR) * Andrei Popescu (MIE) * Constantin Marius Profiroiu (MAI) * Theodor Purcărea (CC) * Aurel Cristian Rădan (MTS) * Florin
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și de a-și etala atitudinea în fața vieții. Dintr o lucrare fragmentară și dominată de subiectivitate, eseul a fost transformat de Bacon într-o compoziție închegată și unitară. Precursorii eseului au fost, în opinia unor autori, dialogurile platoniciene și hermeneutica alexandrină. Termenul eseu provine din latinescul exagium - cântărire, examen precis și din fr. essai - încercare. Într-o accepțiune cu caracter general, specifică secolului al XVI -lea, eseul este sinonim cu termenii experiență (în sens pedagogic), încercare, tentativă, exercițiu. În secolul al
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]