KorAP: Find »[drukola/base=alfabetizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...34 >

844 matches

Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761

politicului se dezechilibrează ori în favoarea teoriei, ori în favoarea practicii. Este meritul unui specialist în retorica precum C. H. Knoblauch acela de a stabili, în funcție de poziționările și atitudinile ideologice, o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel de "alfabetizare politică" se poate ajunge mai ales pe calea mobilizării cognitive 12. De unde

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
în favoarea practicii. Este meritul unui specialist în retorica precum C. H. Knoblauch acela de a stabili, în funcție de poziționările și atitudinile ideologice, o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel de "alfabetizare politică" se poate ajunge mai ales pe calea mobilizării cognitive 12. De unde și importanța unor științe-mediatoare precum istoria sau

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
H. Knoblauch acela de a stabili, în funcție de poziționările și atitudinile ideologice, o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel de "alfabetizare politică" se poate ajunge mai ales pe calea mobilizării cognitive 12. De unde și importanța unor științe-mediatoare precum istoria sau economia în dezvoltarea facultăților de înțelegere practică a vietii cotidiene

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel de "alfabetizare politică" se poate ajunge mai ales pe calea mobilizării cognitive 12. De unde și importanța unor științe-mediatoare precum istoria sau economia în dezvoltarea facultăților de înțelegere practică a vietii cotidiene și de recunoaștere/ acceptare imediată a proximității conflictului. Revenind acum la

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
precum istoria sau economia în dezvoltarea facultăților de înțelegere practică a vietii cotidiene și de recunoaștere/ acceptare imediată a proximității conflictului. Revenind acum la situația României veaculului al XIX-lea, vom descoperi că există o relație directă între nivelul de alfabetizare politică și gradul de "mobilizare cognitivă": educația politică nu se poate face în absență curiozității (suscitate de presa internațională sau de limbajul specializat al teoriei politice) și a reflecției filosofice. Totuși, doar o mică parte a vechii boierimi se interesează

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
iar "englez" de 27 de ori (la un volum de 444 811 cuvinte). În sensul creionat mai sus, ne propunem că în viitor să lărgim analiza cantitativa, care poate deveni relevanță pentru argumentarea ipotezei că, în ciuda îndepărtării geografice și lingvistice, "alfabetizarea politică" în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se face prin influență consistentă a tradiției anglo-saxonă. Precum demonstrează și bibliografia de specialitate, veștile din Regatul Unit, acțiunile sale de politică internă/externă, precum și întreaga tradiție a

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
imediate: împroprietărirea țărânilor, legea tocmelilor agricole, lega domeniilor coroanei etc. Deși poate fi considerată și că o formă de precauție electorală, opțiunea pentru discursivizarea unor chestiuni abstracte, precum regimul constituțional sau protocolul parlamentar se justifică, fără îndoială, si in precară alfabetizare politică a elitelor conducătoare. Maiorescu însuși se vede nevoit să suporte acidă ironie a lui Delavrancea, care observa tendința liderului junimist de a ridica discuția concretă la înălțimea "gândirii filosoficești"22. Semnalată că patologie a discursului public la începutul secolului

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
Guillaume Guizot. Traducerea pe care Anghel Demetrescu 32 o face unor fragmente din opera lui Macauley confirmă că, la momentul apariției sale (1898), modelul oratorului și omului de stat englez devenise unul destul de cunoscut pentru publicul românesc. Concluzii Pe scurt, alfabetizarea politică a oamenilor noi se poate schița că un mănunchi de procese jalonate de lexicul, instituțiile și modelele politice englezești: 1) afilierea ideologică (după epuizarea entuziasmului național-liberal pașoptist și a celui unionist, reformele lui Cuza conduc la dizolvarea unanimităților, catalizând

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în marea slavă) sau în formula incorporanta a cetății Albionului/ republică Anglorum (democrație și absolutism, autonomie și descentralizare etc.). Așa cum se petrece cu orice proces de "alfabetizare", la lectură cursiva și la înțelegerea termenilor importați se ajunge numai prin automatism, ceea ce presupune imitarea, repetarea și apoi crearea unor figuri retorice adecvate. Formându-și un set de figuri, diseminate apoi în întreaga rețea a dezbaterilor publice, oratorii politici

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
termenilor importați se ajunge numai prin automatism, ceea ce presupune imitarea, repetarea și apoi crearea unor figuri retorice adecvate. Formându-și un set de figuri, diseminate apoi în întreaga rețea a dezbaterilor publice, oratorii politici români devin și principalii vectori ai alfabetizării. Prin noțiunea de "alfabetizare politică", am încercat să înțelegem cum s-au fixat, prin traduceri și scrieri originale, anumite noțiuni și idei politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului a XIX-lea și care este rolul tradiției

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
numai prin automatism, ceea ce presupune imitarea, repetarea și apoi crearea unor figuri retorice adecvate. Formându-și un set de figuri, diseminate apoi în întreaga rețea a dezbaterilor publice, oratorii politici români devin și principalii vectori ai alfabetizării. Prin noțiunea de "alfabetizare politică", am încercat să înțelegem cum s-au fixat, prin traduceri și scrieri originale, anumite noțiuni și idei politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului a XIX-lea și care este rolul tradiției politice englezești în constituirea

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
David Britton Funderburk, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim prima variantă și să sacrificam deocamdată subtilitățile traductologice. 9 Vezi lucrări precum cele semnate de

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
of Education, în Andreea A. Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right to Literacy, New York, MLA, 1990, p. 74-80 și C. H. Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right to Literacy, New York, MLA, 1990, p. 74-80 și C. H. Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
to Literacy, New York, MLA, 1990, p. 74-80 și C. H. Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
New York, MLA, 1990, p. 74-80 și C. H. Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
1990, p. 74-80 și C. H. Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile americane ale

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
74-80 și C. H. Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile americane ale libertății și

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
Knoblauch& Lil Brannon, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile americane ale libertății și ale oportunității de exprimare

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile americane ale libertății și ale oportunității de exprimare individuală pe cai precum scrisul expresiv/ creativ, programe de lectură personalizate și figuri simbolice ale autodeterminării; a treia categorie ar include "alfabetizarea critică", concepție

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile americane ale libertății și ale oportunității de exprimare individuală pe cai precum scrisul expresiv/ creativ, programe de lectură personalizate și figuri simbolice ale autodeterminării; a treia categorie ar include "alfabetizarea critică", concepție bazată pe gândire critică, pe o cultură a opoziției și pe conștientizarea că orice tip de "inițiere" reprezintă o modalitate de a accede la putere. 12 Carol A. Cassel & Celia Lo, Theories of Political Literacy, în "Political Behaviour

[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649

În al patrulea rând, tehnologiile informaționale induc prin ele însele noi deprinderi și capacități la utilizatori, formând în mod direct noi apetituri, interese, motivații. Abilitățile individuale, altădată rezultate ale educației, se construiesc implicit, prin practicile zilnice, generalizate, aproape obișnuite. Căci „alfabetizarea” digitală începe difuz de la cele mai fragede vârste, chiar din familie, și se învațăă precum mersul sau vorbirea. Să mai amintim de faptul că programele însele educă și informează, acompaniind „didactic” traseele urmate de utilizatori (un cuvânt greșit este corectat

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
experiență de calibru, o înaltă calificare a educatorilor, o conectivitate ridicată prin rețele uneori sofisticate, o autonomizare și o responsabilizare aparte a celor ce aspiră la formare. Ca să se realizeze o educație „on-line”, e nevoie de capacități suplimentare, de o alfabetizare informațională de bază a celor care se cuplează la noile tehnologii. Totodată, asistăm și la o convertire explicită a aparaturii nou apărute înspre interesele și cerințele câmpului educativ. Apare o producție anume concepută pentru a fi absorbită de câmpul educațional

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
asumare secvențială a unor statute mai puțin obișnuite, o libertate de uzitare a unui evantai de roluri mai puțin directivate și normate. În același timp, actorii implicați în acest proces trebuie să dea dovadă de niște competențe bazale, de o alfabetizare de alt ordin -, cea digitală. A deține deprinderi minimale de manipulare a noilor tehnologii constituie o condiție necesară activării acestui mod de a face educație. Conceptul de e-learning prezintă și o latură complexă (vezi Viens, Wzrsch, 2004, p. 182), întrucât

[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750

de la statutul de mică populație nordică la o veritabilă națiune al cărei model trebuie luat în seamă. Dezvoltarea rapidă a științei și tehnologiei, promovarea și menținerea unui statut de neutralitate, apartenența la grupul țărilor nordice, trecerea rapidă la cote de alfabetizare de 100%, deschiderea spre studiul limbilor străine, sistemul de protecție socială, sunt doar câțiva din factorii, chiar dacă aleator amintiți, ai progresului Finlandei spre ceea ce este astăzi. Societatea românească, deși interesată, în principiu, de civilizația finlandeză, nu a invățat, din păcate

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]