1,588 matches
-
copilărească, „neseriozitatea” programatică, „revolta cuceritoare împotriva simbolurilor” (Florin Manolescu) configurează portretul unui sceptic: „Ce să facem, domnișoară? Zarurile au fost aruncate, / nu e Gérard Philipe, nu e Al Capone, ci eu sunt” ( Nu mai plânge...). Refuzul civilizației robotizate, teama de alienare, de ordinea dezumanizată are ca revers un idilism bucolic, uneori cu tente argheziene: „Fă-mă, Doamne, un urcior/ Să țin apă de izvor/ Să-ntind lumii peste moarte/ Din țărână două toarte”. Dispunerea antinomică a atitudinilor se păstrează și ulterior
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
face o figură mai mult decât onorabilă în contextul dramaturgiei din epocă. Mai des comentată a fost Acolo, departe..., pe tema dezrădăcinării intelectualului de origine modestă, autoexilat la Paris în căutarea afirmării, biruitor în proiectul lui, dar mâhnit de sentimentul alienării sale iremediabile. Critica a relevat experimentele de construcție, opțiunea pentru „epicizarea” materiei dramatice - subtitlul atribuit de autor, „roman dramatic în două părți (zece tablouri)” e elocvent în această privință, iar Mihail Sebastian opina că „autorul procedează ca un romancier, povestește
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
diferențierile între parnasianismul pastelurilor hibernale și impresionismul celorlalte, punându-se în evidență imagismul descriptiv relaționat cu natura afectivă a poetului. Și „conștiința simbolică” bacoviană îi relevă criticului contrastul dintre imaginar și text, ordonarea rostirii lirice prin ritm și rimă trădând alienarea ființei poetice. S. nu aglomerează discursul critic cu pedante disecări de text, ci doar înlesnește o „cuprindere” a operelor cu ajutorul „figurilor”, detectate folosindu-se îndeosebi de teoria literară franceză postbelică. Interesat mai ales de condiția scripturală, el se mișcă dezinvolt
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
cu acela al lui Nicolae Breban (interesul pentru psihologia senectuții sau pentru naturile energice care se consumă în întreprinderi derizorii, utopice), se desfășoară mai liber și capătă mai mare relevanță estetică. [...] Mihai Sin face, cu liniște epică, un studiu al alienării morale și, iarăși, fără mari variații de accent, o proză de observație a mentalității sociale. EUGEN SIMION SCRIERI: Așteptând în liniște, Cluj, 1973; Viața la o margine de șosea, București, 1975; Bate și ți se va deschide, Cluj-Napoca, 1978; Terasa
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
este una și indivizibilă, În stare de normalitate psihică. Nu trebuie să considerăm faptul că actul de autoreflectare mă desprinde, separându-mă de mine Însumi. Departe de a fi așa ceva, actul de autoreflectare este o eliberare interioară și nu o alienare a Eului În raport cu persoana pe care o reprezintă. Această eliberare interioară este, În fond, o separare metodică, temporară, a Eului de persoana sa, resimțită strict În cadrul actului de autoreflectare, În câmpul conștiinței mele. Ea este posibilă numai atunci când Eul are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
indiscreția cititorului). Și din acest dialog - mai neașteptat pentru Eliade Însuși decât pentru narator la mijlocul nuvelei - apare clasica interdicție a dezvăluirii secretului, productiv numai pentru cel care-l continuă 1. Iar aceasta corespunde unei ideologii a secretului, conservată cu puține alienări chiar și În modernitatea religioasă indiană 2. Deși, pretutindeni În jurnal, Zerlendi comunică exercițiile sale de yoga, ar fi complet eronat să credem că țelurile disciplinelor yoga din hinduismul clasic sunt cele urmărite: prima referință la Ïambhala, care desenează intriga
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se vrea a fi un kafkian care vede monstruos lumea înconjurătoare și o restituie, ca percepție, în game de la cinism la fantasmagorie. Emblematică este Întâmplarea prozatorului Chițu, o întâlnire a scriitorului cu personajele sale, prilej de evadare, dar și de alienare a celui nevoit să trăiască în lumi paralele, una a ficțiunii, cealaltă a realității. Narațiunea devine o călătorie printre oglinzi deformatoare, întâmplări aparent „normale” sunt relatate străveziu, spre a se extrage din ele învățăturile potrivite. Nepuiul este o proză cu
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
antitezei morale fiind configurat în spațiul mișcării legionare. În forma convenției „romanul unei singure zile”, A treia zi prinde într-un dispozitiv centrifug episoade din timpul rebeliunii. În Spitalul instituția corespunzătoare titlului oferă prin definiție un spațiu închis, „concentraționar”, al alienării prin reprimare și uniformizare, iar referințele la Franz Kafka sunt de ordinul evidenței și inevitabile. Ficțiunea propriu-zisă confirmă aceste date într-o măsură mult mai acută decât le generează. Alegerea provinciei ca spațiu-cadru poate fi speculată ca fiind sugestivă pentru
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
lugojan mai capătă o piesă prin Om și lege (1987), ajungând în anii ’50. Profitând de logica ambiguă a traseului realitate-fantasmatic și retur, romanul urmărește procesul prin care avocatul Ladislau Pietraru își salvează identitatea proiectând scenarii în spațiul trecutului: o alienare controlată, în care regresia schizoidă are finalitate curativă. Volumele de povestiri Maximele, minimele (1984) sau Castelul albastru (1986), cumulând „exerciții de imaginație în stil borgesian sau în stilul fantasticului romantic, ba chiar și în stil urmuzian”, au în scrisul lui
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
se asistă la o încercare ratată de sinucidere, trăită în transă de protagonist, tematica fiind complicată cu motivul pseudofolcloric al locului rău. Captivantă ar fi putut să fie, prin sugestiile livrești, Omul care și-a împușcat umbra, unde cazului de alienare i se atribuie o motivație puerilă (un sublocotenent care urma să plece pe front își împușcă, preventiv, umbra). Ș. a scris și câteva piese de teatru scurt, mai toate mediocre. Spre exemplu, Tulburătorul vis (1970), supralicitată tematic în indicațiile de
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
înainte la ediția I Secțiunea I: Aspectele generale ale Igienei Mintale. Cap. 1: Domeniul Igienei mintale. Cap. 2: Normalitatea psihică. Cap. 3: Anormalitatea psihică. Cap. 4: Factorii de sangeneză psihică. Cap. 5: Factorii de morbigeneză psihică. Cap. 6: Comunicare și alienare. Cap. 7: Adaptare și conflict. Cap. 8: Comunitatea umană și mediul social. Cap. 9: Acțiunea de Igienă mintală. Cap. 10: Natura schimbărilor sociale și strategiile Acțiunii de Igienă mintală. Secțiunea II: Igiena mintală individuală. Cap. 11: Psihoigiena individuală I. Cap
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sanogeneză se urmărește instituirea de măsuri de protecție a stării de sănătate mintală, în cazul factorilor morbigenetici se adoptă măsuri speciale de psihoprofilaxie, în vederea prevenirii și combaterii acțiunii factorilor morbigenetici asupra stării de sănătate mintală. Capitolul 6. Comunicare și alienare 1) Cadrul problemei Comunicarea reprezintă un domeniu al vieții individului și al grupului comunitar de o importanță majoră în procesul de „adaptare-integrare” psihosocio-culturală, contribuind la edificarea stării de sănătate mintală. Comunicarea reprezintă, în primul rând, schimbul de informații dintre indivizi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sus, „tehnologizarea comunicării” implică o „deplasare a comunicării” din planul psihologic-uman în planul tehnic-informațional. Acest fapt va suprima rapid și brutal „atmosfera/ambianța de comunicare”, ducând la izolarea și însingurarea omului în societatea modernă. Efectul acestora va fi reprezentat de alienarea persoanei, întâi în raport cu societatea, cu ceilalți, și în final cu sine însăși. Bolile de comunicare nu trebuie privite și înțelese din același punct de vedere ca suferințele din sfera patologiei medicale sau psihiatrice. Ele nu sunt nici suferințe pe care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sentimentul de a fi închis; lipsa de perspectivă care anulează orice motivație de a mai fi sau de a mai face ceva util; e) suicidul este forma ultimă, extremă, de cea mai severă gravitate, a înstrăinării și epuizării interioare prin alienarea comunicării și a relațiilor interumane ale individului în societatea modernă; în acest caz, individul, complet depersonalizat, pierde sensul și rațiunea de a mai trăi; moartea apare ca o „soluție de evadare” dintr-o realitate în care el se simte străin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apare ca o „soluție de evadare” dintr-o realitate în care el se simte străin, pe care nu o poate înțelege și în care nu mai poate trăi. Formele de alterare a stării de sănătate mintală ca o consecință a alienării individului prin tehnica modernă de comunicare nu trebuie privite, așa cum spuneam, din punct de vedere similar cu tulburările psihiatrice. Ele sunt consecințele „alienării sociale” a persoanei. Un conflict extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care nu mai poate trăi. Formele de alterare a stării de sănătate mintală ca o consecință a alienării individului prin tehnica modernă de comunicare nu trebuie privite, așa cum spuneam, din punct de vedere similar cu tulburările psihiatrice. Ele sunt consecințele „alienării sociale” a persoanei. Un conflict extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un stil de gândire, o sensibilitate și conduite diferite. El va fi „omul postmodern”, tipul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală, asupra comportamentelor și relațiilor interpersonale, vor depinde de următoarele aspecte: creșterea necontrolată și anarhică a populației; creșterea competiției între indivizi, ducând la scăderea cooperării și a respectului reciproc; reducerea și formalizarea relațiilor interumane și a comunicării prin izolare și alienare; dificultățile de obținere a unei locuințe, de asigurare a unui loc de muncă și de acces la servicii; amestecul de populații prin migrarea unor grupe umane din zone defavorizate în zone cu potențial economic crescut; dificultatea păstrării identității într-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor de violență antisocială; alcoolismul, toxicomaniile; dezorganizarea familiei; izolarea, alienarea socială; conflictele între generații; dificultățile de adaptare socio-culturală. Modul de viață, în condițiile mai sus menționate, va suferi schimbări importante, fenomene de „criză” sau chiar situații de „ruptură” în raport cu sistemul de cutume și valori tradiționale, care vor afecta direct și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de comportament și acțiune vor conduce la conflicte între generații, la un refuz reciproc între tineri și adulți. Urmările acestora se vor manifesta prin situații conflictuale, de criză socială, dificultăți de comunicare, iar în final o stare de confuzie și alienare socială generală. b) Nevroza educatorului Literatura științifică de specialitate a vorbit mult despre aspectele negative ale procesului de educație. Cauzele negative, metodele inadecvate, erorile obiectivelor propuse, toate aceste elemente au fost luate în considerare. Un aspect care a fost prea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
crizele sociale care afectează valorile modelului socio-cultural pot avea numeroase și variate consecințe negative asupra stării de sănătate mintală a grupului comunitar-uman, prin slăbirea sau chiar pierderea „rezervelor valorice” (sociale, culturale, morale și religioase) ale societății, pervertirea normelor și moravurilor, alienarea indivizilor, schimbări de atitudini și mentalități, de conduite, interese etc. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală comunitară, care sunt de competența directă a igienei mintale. 2) Schimbările sociale și Sănătatea mintală Structura și dinamica socială reprezintă unul dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
negativității” în plan social, o formă de „dresaj colectiv” al maselor, având ca efect direct importante schimbări în planul stării de sănătate mintală, atât individuală, cât și colectivă. Aceste schimbări vor duce la o treptată depersonalizare, la slăbirea identității Eului, alienarea și însingurarea persoanei, incomunicare, închidere în sine, robotizarea gândirii, regresiune afectivă, depresie și angoasă sau apatie cu indiferentism și inactivitate. Pe acest „fond psihosocial” de disoluție a vechilor valori tradiționale morale, culturale, sociale și religioase, se va dezvolta o nouă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip structural, reprezentată prin: conduite agresive, sindromul delirant-anomic, sociopatii; - creșterea presiunii sociale, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip dinamic reprezentată prin: sindromul de sinistrație, toxicomanii, stări depresive, nevroze; - tulburări de tip relațional, printr-o stare de alienare, care vor duce la apariția unei patologii comnitare de tip relațional, reprezentată prin: sindromul de izolare/marginalizare comunitară, sindromul de înstrăinare comunitară, sindromul de privare de libertate. Aceste aspecte pot fi observate în tabelul de mai jos. p. 140-5 (MORBIGENEZA
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violenței. Toate aceste aspecte care schimbă „fața societății” se vor reflecta în modul de a gândi, a simți, a acționa și a se comporta al oamenilor. Impresia de absurd pe care o dă această stare de fapt va produce o alienare socială. Se vor căuta forme de explicație ale acestor stări de criză, precum și soluții de salvare. De regulă, absența reperelor firești va face ca soluțiile să fie imaginare, utopice, la fel de absurde ca și situația existentă. Mentalitatea socială va fi înlocuită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității; - creșterea alienării prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Suferință limitată la sine 1. Manifestare ostilă față de ceilalți 2. Ruperea contactului logic cu realitatea 2. Refuzul contactului firesc cu realitatea 3. Dezadaptare 3. Inadaptare 4. Închidere în sine, autoizolare 4. Dorința de a ieși din societate, din izolare 5. Alienare în raport cu normalitatea psihică 5. Alienare în raport cu valorile social-morale și culturale 6. Dezechilibrul personalității 6. Dezechilibrul comportamentului 7. Incapacitatea de a acționa conform normelor social-juridice (parțial sau total) 7. Refuzul de a se supune normelor social-juridice (parțial sau total) 8. Pierderea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]