1,592 matches
-
Marx, E. Durkheim sau M. Weber, toți aceștia au anunțat pierderea influenței și importanței religiei în societățile moderne. Pentru Karl Marx care considera religia ca opiu pentru popor aceasta trebuia să dispară odată cu venirea societății fără clase și cu sfârșitul alienării. Nu e surprinzător că sociologia, însăși un produs al iluminării, ar trebui să aibă tradiție lungă a scepticismului față de religie spune Karl Marx. Ideea religiei popularizată de către Karl Marx ca o forță de înstrăinare și ideea lui Sigmund Freud pe
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
vizionar. 28 Oracolul Astrampsychus, menționat ca existent în secolul III, utilizează, în interpretările sale despre viitor, visele. 29 Aldous Leonard Huxley (1894-1963), scriitor englez devenit celebru în timpul vieții pentru cartea sa Brave New World (utopie neagră), în care prevestește totala alienare, umană și socială, prin subjugarea omului de către progresul tehnicii și mersul spre dezumanizare. Fratele său, Noel Trevelyan Huxley, se sinucide după o depresie. 30 Louis Ferdinand Alfred Maury (1817-1892), medic, arheolog, avocat și scriitor francez, prieten cu Flaubert. Cercetează istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
vrea să facă nici un fel de concesie formalismului, birocratismului, devenind astfel o persoană indezirabilă într-o colectivitate coruptă și imorală. Retrogradat, calomniat, discreditat, dat afară din trust, părăsit de familie, eroul, victimă a propriei sale consecvențe principiale, trăiește acut sentimentul alienării, al neîncrederii în sine, dar, mai ales, în semeni. Finalul cărții încearcă, neconvingător, să sugereze posibilitatea reintegrării lui în colectivul ce și-a recunoscut vina. Din păcate, fibra de prozator a lui D. (existentă, fără îndoială) s-a dovedit mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
incertitudine deplină, care nu rareori degenerează în confuzie. Mai dispersat și, în orice caz, mai puțin explicit în intenții, autorul se rezumă să mediteze pe parcursul a aproape patru sute de pagini asupra felului în care individul, în pofida unui acut sentiment al alienării, încearcă să își găsească un rost printre semeni. Analistul T. este înlocuit în romanul Appassionato (1978) de un prozator interesat de spectaculosul exterior, de pitorescul unor cadre sau de senzaționalul unor situații. Subsumându-se genului polițist, uzând abil de rețete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
sentimente de nostalgie prin evocarea pomilor și a livezilor, există aici sfâșieri israeliene, meditații despre alterarea timpului și a vieții înseși, despre dispariția cântecelor și despre durerea poeților. „Amurgul zeilor” din orașul malefic, neputința comuniunii sufletelor, lipsa de comunicare și alienarea aduc imagini și motive frecvente în poezia modernă. În antiteză cu armonia câmpului și a livezii, orașele își trăiesc delirul bolnav. Ceața umedă nu este doar un fenomen meteorologic israelian, ci obscuritatea - opusă limpezimii solare - instalată în lumea strâmbă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
de exemplu în Tartuffe al lui Murnau), naratorul raisonneur, mai tîrziu multiperspectivismul (de exemplu în Totul despre Eva), leitmotivele, monologul interior sub forma vocilor din off, deplasarea nivelurilor temporale (de asemenea, prin voci din off), discursul indirect liber și perspectivismul alienării (desfășurat teoretic la Pasolini), în fine autoreflectarea mediului (de exemplu în Blow up, Roma, Noapte americană). În cadrul acestei literarizări, pretențiosul film a atins totuși nivelul tehnicii narative de pe la 1950. Preluarea tehnicilor narative din domeniul literar a făcut din filmul narativ
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
toate să fie loc comun. Acum, Valcarenghi și-a scris memoriile despre acești memorabili ani ai săi. Firește, nu și-a pus problema cum să scrie: a scris, repet, așa cum vorbea. Nici n-a bănuit că scrisul va provoca o alienare și deci o fixație a subiectului: nu, imperturbabil, el scrie ca și cum materialul său nu ar fi în trecut, ci hic et nunc, fluent și nelimitat, la fel ca în ’66, ca în ’68, ca în ’69. Acum, în ’73, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
prins într-un cerc de constrângeri "improprii dorinței de libertate a sufletului omenesc" și care s-a agravat o dată cu dependența omului de tehnica, fără acestea, spune Sábato, "nu ar fi existat nici pierderea sacrului, nici neliniște cosmică, nici singurătate, nici alienare"55. S-ar putea spune ca, paradoxal, Nietzsche rămâne încă "prizonierul gândirii creștine", cum spune Fraser 56, altfel cum și-ar putea imagina acesta o "viața de după viață", în care omul să supraviețuiască ca individ, chiar dacă un individ altfel decât
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
umane"50. Profund dezamăgit, trece printr-o nouă perioadă de dileme, convingerile cele mai intime îi sunt zdruncinate, constatând că știința, desi izvorâta din ceva frumos, cum e matematică pură, dezlănțuia cea mai puternică criză din viața omului, cea a alienării sale tehnologice: "o simțeam culpabila de o crescândă dezumanizare, interzicând gândirea magică, spre a se mulțumi în exclusivitate cu cea logică"51se confesează aceluiași Cătănia. La 34 de ani era deja un fizician atomist de mare viitor: doctorat, specializare în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe care îl dă autorul în fața unei progresii incontestabile a râului, captate inegalabil în românele sale de ficțiune. În Weltanschaung-ul lui Sábato, maleficul sporește neîncetat ca spațiu de manifestare și că forme. Fiecare român al său dezvăluie noi dimensiuni de alienare și deteriorare. Tunelul abia anunță acest crescendo al maleficului printr-un fapt patologic crimă lui Castel, pictorul ermetic din Buenos Aires, "oraș rece și străin", dar care implică deja un element de bază surprinzător, pentru că Pablo Castel, amantul dezamăgit ce-și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
are casă, nu are gospodărie și nici provizii, care să-i asigure continuitatea confortului sau, altfel spus, perpetuarea trecutului și planificarea viitorului; el se mulțumește cu ceea ce i se oferă, imprevizibil, în fiecare clipă. Intermezzo în „societatea de consum“, semnele alienării, ca pierdere în multiplul dezrădăcinat, sunt evidente: sedentarismul, acumulările, proiectele, asigurările, arhivele, bibliotecile, instituțiile, agendele, strategiile etc. în lumea academică, inovarea și creativitatea sunt sufocate prin studii care reiau infertil moștenirile supraevaluate, orice contribuție fiind posibilă numai ca derivare secundă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care limitarea dreptului de proprietate este anulată de vinderea forței de muncă și a proprietății care rezultă din ea. Al doilea moment creează condiția preliminară pentru a defini ce anume înseamnă cedarea unui drept. Consecința directă este nașterea inegalității, deoarece alienarea muncii conduce la acumularea posesiunilor și la dezechilibru, încât vom avea de acum pe de o parte clasa proprietarilor, iar pe de altă parte clasa non-proprietarilor. Egalitatea naturală de drept dispare o dată cu inegalitatea de fapt a proprietății: oamenii pierd "proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pluriperspectivismul, construcția narativă multinivel, discontinuitatea narativă/fragmentarismul, inserțiile eseistice, structurile deschise etc. - personajele prozei secolului XX: nu mai reprezintă tipologii sau „caractere“ de tip balzacian, ci ipostaze existențiale ale omului modern: fragilitatea ființei umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
curente artistice noi: drama expresionistă, drama de idei, teatrul absurdului (farsa tragică), teatrul epic, teatrul liric etc. - abordarea unor teme ale modernității: limitele condiției umane, eșecul exis tențial/lipsa de sens a existenței, neliniștea omului în fața absurdului și a neantului, alienarea, solitudinea omului modern, neputința comunicării cu semenii, cu divinitatea, imposibilitatea cunoașterii absolute, revolta solitară, confruntarea omului cu o istorie dezarticulată, „păcatul de a te fi născut“, „căile libertății“ etc. - deplasarea accentului dinspre acțiunea scenică asupra dialogului conflictual al eroilor - modificarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziunea despre lume în balada cultă Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu INTRODUCERE: Modernismul interbelic Rezonând cu „spiritul veacului“, literatura modernismului interbelic pune în dezbatere marile teme existențiale: limitele condiției umane, cunoașterea și creația, sensul existenței, iubirea și alienarea, viața și moartea. Toate aceste teme majore se regăsesc în spațiul, deloc întins, al creației lui Ion Barbu, poetul matematician care aspiră spre un „lirism absolut“, sfidând convențiile poetice. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
postmoderniste. Titlul, preluat de la Vergilius, reliefează o relație intertextuală cu reprezentarea idilică a existenței țăranului în poezia antică, bucolică. Ingenioasa construcție bazată pe arta combinatorie lasă „la vedere“ referentul livresc, precum și registrul stilistic ludic, parodic, specifice discursului postmodernist. Tema poetică - alienarea omului contem poran întrun univers „tehnologizat“, în care până și țăranul a pierdut sentimentul comuniunii cu natura - accentuează o viziune polemică în raport cu poezia sămănă toristă și proletcultistă românească. Sub stratul aparenței de joc și pastișă, vădind elibera rea fanteziei de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la un model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
galopant ce marchează istoria recentă. Consider că prezența tehnologiei în lumea contempo rană este un fenomen complex și controversat, care influențează, în mare măsură, relațiile interumane. Mă gândesc, mai întâi, la detractorii tehnologiei, autoproclamații „puriști“, care denunță mecanicizarea vieții și alienarea individului asaltat de aparate, cerând cu vehemență asanarea spațiului public și privat, prin revenirea la simplitatea comunicării, prin refuzul unei medieri oferite de obiecte în relațiile interumane. Acestea sunt, după părerea mea, niște obiecții parțial justificate. Există, de exemplu, situații
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
chiar din clipa de față; după ce am inventat poezia 7. Cele două comparații identificate în poezie - curajul și puterea (omenească) sau topit ca aburul, respectiv sufletul meu doarme ca întro vizuină pierdută - sugerează starea de evanescență (aburul), de singurătate, de alienare și deznădejde pe care o traversează poetul, odată eliberat de caznele creației. Originală este și metonimia degete - putrefacție - moarte, desemnând nu numai ființa biologică, ci și mâna care scrie. Astfel, versul degetele subțiri care vor săpa canalen pădure și se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
corpus teoretic care privilegiază o știință* a istoriei și a legilor sale evolutive pentru a plasa comunismul la capătul unui proces de accentuare a luptei de clasă și a contradicțiilor din sânul modului de producție capitalist. împingând până la limite extreme alienarea producătorilor, capitalismul contribuie la propria lui ruinare și servește proiectul comunist colectivizându-i pe oameni, dar și uneltele de muncă, și furnizând mijloacele pentru edificarea unei societăți a abundenței. Anticapitalismul marxismului* se înscrie așadar pe terenul praxisului - organizarea proletariatului - și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de liberali, de radicali și de socialiști, pentru a se afirma ca „egalitate reală”, cea din primele societăți, anterioare apariției proprietății. Preschimbată în „drept burghez”, „falsa egalitate” sau „egalitatea formală” este denunțată ca ideologie* a sistemului exploatator, care ar masca alienarea producătorului sub vălul cetățeniei. Contrar noțiunilor de echitate și de justiție socială, „egalitarismul comunist” este opus principiilor socialiste ale unei egalități legate de meritele și de talentele care, după Saint-Simon, trebuie să suprime prerogativele nașterii. Egalitarismul comunist rezidă în refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
grupurile care se opun comunismului ortodox, care optează pentru lupta armată; cele care se situează la stânga partidelor comuniste și care vor da naștere neocomunismului*; în sfârșit, cele care se angajează într-o viață alternativă în sânul comunității, criticând formele de alienare ale vieții cotidiene în societățile capitaliste. MIHAIL GORBACIOV Născut în martie 1931 într-o familie de țărani ruși din provincia Stavropol, M. Gorbaciov militează în rândurile Komsomolului din timpul studiilor secundare. în 1950, el devine student la drept, la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
De aceea Marx îi critică pe hegelienii germani Friedrich Strauss și Marx Stirner care, după afirmațiile lui Ludwig Fenerbach, ar fi rămas înțepeniți în gândirea lor critică la adresa reprezentărilor religioase, incapabili să vadă în politică, și deci în stat, creuzetul alienării moderne. Cu „știința capitalului”, Marx abandonează aspectul filosofic al alienării prin gândire pentru a reduce „iluzia” la mecanismele economice. Capitalul, al cărui prim volum este publicat în 1867, este considerat a ridica vălul de pe reproducția claselor sociale, distrugând astfel credințele
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Marx Stirner care, după afirmațiile lui Ludwig Fenerbach, ar fi rămas înțepeniți în gândirea lor critică la adresa reprezentărilor religioase, incapabili să vadă în politică, și deci în stat, creuzetul alienării moderne. Cu „știința capitalului”, Marx abandonează aspectul filosofic al alienării prin gândire pentru a reduce „iluzia” la mecanismele economice. Capitalul, al cărui prim volum este publicat în 1867, este considerat a ridica vălul de pe reproducția claselor sociale, distrugând astfel credințele împărtășite de capitalist și de muncitor, respectiv că profitul este
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
constituie, începând din anii 1970, obiectul unor apropieri mai respectoase. Lucrul acesta corespunde unui demers paralel ale anumitor medii catolice. Astfel, în Franța, părintele Calvez este de părere că în marxism există o voință de a salva ființa umană de la alienare. Alții sunt niște cunoscuți tovarăși de drum ai comunismului ca, în Franța, abatele Boulier în anii 1950, abatele Laudrin în anii 1960, monseniorul Gaillot în anii 1980-1990. Unii sunt vizitatori entuziaști ai URSS, ca episcopul de Canterbury sau pastorul Finet
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]