567 matches
-
Ephes (ca. 100 d.Chr.) și Areteus din Cappadochia (ca. 150 d.Chr.). Ca metode de tratement se foloseau masajele, ventuzele, luare de sânge, dietă. Unii bolnavi erau izolați în încăperi cu ferestre situate la înălțime. Azile sau spitale pentru alienați nu existau în antichitate. Primele așezăminte speciale pentru bolnavi psihici sunt semnalate în secolul al XII-lea în califatele arabe din Damasc, Cairo și Granada. În Europa medievală situația era cu totul deosebită. În anul 1377 se înființează la Londra
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
al XVIII-lea, sub influența iluminismului, începe să se dezvolte psihiatria clinică practicată de medici în așezăminte special amenajate. Este legendară contribuția medicului francez Philippe Pinel la umanizarea tratamentului bolnavilor psihici, care - în 1793 - la spitalul ""Bicêtre"" din Paris - "eliberează alienații mintali din lanțuri". Pinel consideră tulburările mintale drept consecință a unor tulburări fiziologice care necesită o terapie adecvată și - în 1801- publică un „Tratat medico-filozofic asupra alienării mintal” ("Traité médico-philosophique sur l'aliénation mentale"), în care propune o clasificare a
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
bolilor psihice: Reforme asemănătoare întreprinde medicul italian Vincenzo Chiarugi, care - în 1788- asumă direcția spitalului ""Bonifazio"" din Florența și - în 1793 - publică lucrarea " Despre nebunie în general și în special" ("Della Pazzia in Genere e in Specie"), în care restituie alienatului mintal calitatea de bolnav. În multe aziluri continuă totuși aplicarea unor mijloace empirice, adesea violente, ca dușuri reci, substanțe vomitive, purgații, comprese cu muștar, electrocutări. Bolnavii agitați erau legați sau strânși în „cămașă de forță”. În a doua jumătate a
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
lipsiți de minte și chinuiți de duhuri rele"". În București, pe lângă biserica "Mărcuța", ctitorie veche din 1586, se înființează în 1813 un lazaret pentru bolnavi de ciumă, care putea adăposti 30-40 de bolnavi. În 1829 devine sediul unui ospiciu pentru alienați mintal, care funcționează până în 1924. Poetul Mihai Eminescu a fost îngrijit din noiembrie 1886 la Mănăstirea Neamț, iar pe data de 3 februarie 1889 moare în ospiciul doctorului Suțu din București. În anul 1838 Eforia Spitalelor Civile înființează un ospiciu
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili. Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile formațiuni să se
Alegeri în România () [Corola-website/Science/297111_a_298440]
-
din 1940. Iată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagioși, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „D. Manoilescu”, Spitalul Maternitatea, Maternitatea Municipiului și, Ospiciul de alienați „Costiugeni”. Spitale și sanatorii particulare (în Chișinău): Spitalul de orbi, Spitalul evreesc, Spitalul de copii al Societății de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sănătatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf). Odată revenit la sânul Patriei-Mamă, la
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
profesional. De exemplu, la Cucuruzeni (Orhei), Grinăuți (Soroca), Purcari (Akkerman), în 1878 au fost deschise școli inferioare de agricultură, iar peste doi ani - clase de meserii la Saharna, Cinișeuți ș.a. localități. Sub conducerea lui A.Cotruță începe construcția spitalului pentru alienați din Costiujeni, adunarea Zemstvei instituie o serie de burse pentru absolvenții școlilor secundare, ca aceștea să-și poată continua studiile în instituțiile de învățământ superior. Ioan Pelivan, un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, politician și
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
vorbea nimic”. "Alexandru Matei Cotruță a fost cea mai proeminentă figură pe care a ridicat-o cândva Basarabia. Epoca întroducerii în Basarabia a reformelor din anii 1860 (...) e strâns legată de numele lui Cotruță. Asigurarea vitelor de ciumă, spitalul de alienați, drumurile șoseluite, instrucția publică, școlile agricole (...) toate au luat naștere din inițiativa lui A.M.Cotruță. Zemstva Basarabiei a avut “veacul de aur”(...). Aceasta a fost vremea, când în fruntea Zemstvei stătea A.M Cotruță", scria Ioan Pelivan în lucrarea "Alexandru
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
le impun prin amenințări și teroare robii unor mentalități și metode feudale, unele de-a dreptul inchizitoriale. (...) în volumele mai sus menționate ("Anotimpul viperelor" și "Fratele meu, Cain", prozatorul Dumitru Munteanu demontează psihologia obsedaților de putere, o categorie distinctă de alienați capabili să calce pe cadavre pentru atingerea unor scopuri, ce, în final, se dovedesc a nu duce nicăieri, decât, cel mult, la propria distrugere, morală și fizică”.
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
include: Kenneth Gergen a formulat clasificări suplimentare, care includ "manipulatorul strategic", "personalitatea pastișă" și "sinele relațional". Manipulatorul strategic este o persoană care începe să privească toate accepțiunile identității ca pure exerciții de rol și care, pe cale de consecință, treptat ajunge alienat de "sinele" său social. Văzând interacțiunile sociale ca oportunități de a se contopi cu rolul, personalitatea pastișă abandonează orice aspirație la o identitate adevărată sau "esențială" și devine astfel rolurile pe care le joacă. În sfârșit, sinele relațional este o
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
Construcția actuală a fost realizată după planurile arhitecților Ion Trăjănescu și Sterie Becu, fiind ridicată între 1929 și 1942. Din anul 1851 până în 1858, în chiliile ruinate ale bisericii Madona-Dudu din Craiova au început succesiv a se adăposti permanent trei-patru alienați mintal. În 1860, aceste chilii au fost demolate și lângă biserica Madona-Dudu au fost clădite două camere și o bucătărie pentru întreținerea permanentă a șase-opt bolnavi. Cu timpul numărul încăperilor s-a mai mărit, iar numărul paturilor a ajuns la
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
a șase-opt bolnavi. Cu timpul numărul încăperilor s-a mai mărit, iar numărul paturilor a ajuns la 20. Până în anul 1865, în acest mic spital se primeau bolnavi de tot felul: pelagroși, epileptici, cazuri chirurgicale, alienați. Erau tratați cu precădere alienații despre care se credea că erau dominați de duhuri rele pe care numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova a fost una dintre cele mai bine organizate instituții de asistență a alienaților din Vechiul Regat. De-a lungul istoriei sale, biserica a servit drept adăpost bolnavilor mintal. Ei erau adăpostiți în curtea lăcașului de cult, fiind duși în biserică în fața icoanei Ferioarei Maria. Bolnavii agresivi erau legați de copaci sau ținuți într-
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
are o tradiție scurtă, de sub două secole. În evul mediu, îngrijirea bolnavilor a fost apanajul bisericii. Îngrijirea alienaților mintal a început în spațiul românesc în apanajul instituțiilor religioase, bolnavii fiind adesea adăpostiți pe lângă mănăstiri care aveau reputația că dețin icoane făcătoare de minuni. În acest punct, asistența era asigurată de călugări care se specializau în îngrijirea bolnavilor; nu
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
foloseau metode cvasi-inchizitoriale, tratamentul în lumea ortodoxă era mai blând. Ca adăpost pentru bolnavi au fost bolnițele din cadrul mănăstirilor. La începutul secolului al XVIII-lea, în incinta Mănăstirii Sfânta Vineri din București s-a făcut un azil pentru bătrâni și alienați. Un punct de atracție era incoana făcătoare de minuni a Cuvioasei Paraschiva. În timp ce la Sfânta Vineri erau duse doar cazurile ușoare, bolnavii agresivi erau trimiși la Mănăstirea Sărindar. La Craiova, bolnavii mintal erau adăpostiți în curtea Bisericii Madona Dudu, fiind
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
astfel de structuri sunt un număr semnificativ de încăperi și o atenție deosebită acordată apei, prin fântâni, bazine, canale. Maristanele erau prezente în toate marile orașe, de la Granada până la Mashhad, și de multe ori împreună cu o școală medicală. Azilurile de alienați au fost, de asemenea, numeroase; la fel "imareturile" (cantine populare). Clădirea cel mai bine conservată în momentul de față este, fără îndoială, maristanul lui Nur al-Din, în Alep, și cel mai remarcabil, cea a complexului funerar al lui Qala ' un
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
de 18 ani iar femeia de 16 ani (pentru motive temeinice, 15 ani, cu aprobarea președintelui Consiliului Județean sau al primarului general al Municipiului București); - să nu existe încheiată o altă căsătorie de către oricare dintre soți; - nu se poate căsători alienatul mintal, debilul mintal și cel lipsit vremelnic de facultățile mintale, cât timp nu are discernământul faptelor sale; - viitorii soți trebuie să declare că și-au comunicat reciproc starea sănătății și că nu există nici o piedică legală la căsătorie. 4.3
GHIDUL CET??EANULUI DESPRE STAREA CIVIL? by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Valentina BI??, Nicoleta Adela BOBOC, Bogdan SERBINA () [Corola-other/Administrative/83484_a_84809]