2,202 matches
-
repetă ea de nenumărate ori În timp ce-și spăla coapsele, apoi Își Înfășură un prosop pe deasupra bikinilor și se Întoarse În cameră. În momentul acela o zări pe Keiko Kataoka, Încă Îmbrăcată În costumul ei roșu-sângeriu din mătase, cum alinta cu mâinile și cu buzele penisul În erecție al bărbatului așezat În pielea goală pe canapea. Noriko scoase un țipăt scurt și Își acoperi fața cu amândouă mâinile. Keiko Kataoka se apropie de ea. — Noriko, scuză-mă. Nu am de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Kataoka Îl iubea Într-adevăr pe bărbatul acesta și avea o asemenea putere de convingere Încât i se făcu pielea ca de găină. — Hai, vino aici. Arată-i și tu cât Îl iubești. Știi bine că Îi place să fie alintat, nu? O știi mai bine decât mine, nu-i așa? Noriko Îl privi pe vagabond cu ochii În lacrimi. Keiko Kataoka o cuprinse ușor de după umeri și o apropie de el gândindu-se: „Nimic din toate acestea nu e normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prin frunzișuri Priponita pe cărare Sau prin crengi de alunișuri Ce n-aș da să mă sărute Dimineață prin perdele Să mai uit clipele mute Din atâtea zile grele Printre umbrele ascunse Tremură-n zori amintirea Mai rămân vorbe nespuse Alintate cu privirea Dac-ai înțelege bine Nostalgia fără teama Ai descoperi prin umbre Dor de vară ce te cheamă
Dor de var? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83344_a_84669]
-
de var Între trup și ce-i afar'... Vezi? Ieșiși la un descîntec: Iarna ți-a mușcat din pântec... Ai pornit spre lunci și crâng, Dar porniși cu cornul stâng, Melc nătâng, Melc nătîng!" Iar când vrui să-l mai alint, Întinsei o mînă-amară De plâns mult... și dârdâind, Două coarne de argint Răsucit se fărâmară. Că e ciunt, nu m-am uitat... Ci, în punga lui de bale, Cu-nsutite griji, pe cale L-am purtat Legănat: Pungă mică de mătasă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ales acum, când, dincolo de fire, Se mai aruncă-n draga lui icoană Cu bulgări de nesimțire. Tihna lutului Cu chei de lut deschid lacăte de lut; M-apasă osteneală și somn Mă silesc să n-adorm ... Venită de nicăieri, M-alintă mama cu silabe de mângâieri ... De unde vin și unde-am ajuns - Am oboist să-mi dau un răspuns ... Mi-aduc aminte ca-n treacăt C-am fost botezat în miroznă de brad, În răcoare de plop și susur de mesteacăn
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TRĂIESC Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tristețe...Ce mai faci ? Dorești să mă alinți câteodată ? N-ai să mai poți să mă găsești, căci viața mea e minunată. Durere...Știu că-ți este dor să umbli-n mine cu-a ta haită, dar de când prin speranțe zbor nimic în mine nu se vaită. Regrete
TRĂIESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364346_a_365675]
-
calea pasiunii Parfum de lăcrămioare Mai spune-mi vorbe de iubire, mai minte-mă frumos, Să simt cum vraja lor mă prinde într-un joc periculos. Iubește-mă așa cum sunt, cu micile defecte, Prietenă-ți voi fii, lansând replici imperfecte. Alintă-mă cu vorbe care să-mi spulbere-ndoieli, Că a iubi aș fii în stare, supusă-s la greșeli? Întreabă-mi nopțile-ntre zile de ce oare te iubesc Susur de ape cristaline-n cascade ce te amăgesc. Sărută-mi zâmbetul
TE SIMT de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364370_a_365699]
-
enumerați, „acele” epigramistului Teodor Barbu au ascuțișul unor lănci; pentru profesorul Constantin Ceaușu, deși înțepat și el, în unele epigrame, aceste „ace” dispar, epigrama nu mai e epigramă, nu mai e nici ironie, ci un elogiu: „Nu doresc să te alint // Când îți spun că ești tezaur // Ai o voce de argint // Si mai ai un nai de aur // (Mărturisire de suflet) Vechiul dicton latin „Ridendo castigat mores”(râzând se îndreaptă moravurile) este valorificat la cote maxime în creația epigramistică a
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
amuze și alți. EL și Ea s-au văzut, s-au plăcut și s-au căsătorit. În primii ani totul a fost perfect. El o dezmierda cu dulcegării de genul; - Porumbițo, rândunico, pisicuța mea, iar ea la rândul ei îl alinta. -Motănelul meu, ursulețul preferat. Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul. -Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]
-
lumea? Mîine o să-i ceară scuze. Și uite așa, iar se împăcau amândoi și curgeau din nou de o parte și alta cuvinte care de care, mai drăgăstoase. Ea îi pregătea mâncarea preferată, casa strălucea de curățenie și el o alinta din nou. - Albinuța, furnicuța mea, numai munci așa de mult dragă! Hei și uite așa, El și Ea au trăit până la adânci bătrâneți în minunata lor ...grădină zoologică. SFÂRȘIT Referință Bibliografică: EL ȘI EA / Silvia Katz : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]
-
mai tarziu, și-a zis Cristina. Așa a rămas până în ziua de azi. În prezent e o doamnă frumoasă, cu gropite în obraji, ce mai, o doamnă de oraș. Soțul ei Ionel Bolocan care este director la CEC Drăgășani o alinta spunindu-i - ce mai, te-am făcut doamna la oraș - ai doi copii , Gabi și Romică, avocați talentați, un nepot frumos Dănuț, așa că poți fi fericită! Și este. A plecat din noroaiele Beicii. Viața te duce și te întoarce că un
POVESTEA UNEI FETE CARE TREBUIA SĂ SE NASCĂ BĂIAT, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364478_a_365807]
-
poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu tine toamnă M-ai luat ușor toamnă de mână ș-am pornit în zbor spre zarea senină, ai vrut să-mi arăți a ta nemărginire alintându-mă cu vorbe de iubire Am colindat peste câmpuri înverzite și livezi încărcate, de soare parguite, viile care împrăștiau miros de tămâioasă, iar amurgul ne chema spre seară acasă M-ai dus printre crizanteme înflorite unde culorile se-ntreceau în
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
fertilitate îmbelșugată, urîțenie-frumusețe, viață-moarte. În Fata babei și fata moșneagului binomul fertil-nefertil este reprezentat tot la modul simbolic de fata moșului și fata babei cea slută. Aceasta din urmă este batjocorită de narator, care ne oferă astfel indiciul “sterpăturii”: “se alintă ca cioara-n laț”, iar la sărbători merge “împopoțonată și netezită pe cap de parc-au lins-o vițeii”. În plus, este rea și o urgisește în fel și chip pe fata moșneagului, care este “frumoasă, harnică, ascultătoare și bună
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
aud iubire-n vara viitoare" (aud iubire), ale Mărioarei Vișan, Elenei Păduraru, Bombonicăi Curelciuc, Maiei Rizescu sau Niculai Șorea. Uneori același sentiment atinge idolatrizarea ca în cazul lui Viorel Croitoru: Mi-alunecă privirea pe curbele-i feline, / Pe formele ce-alintă simțirea de bărbat, Le-aș săruta dar somnul o prinde-atât de bine! Că nu mă-ndur să-l tulbur nici c-un mângâiat...". De aici, însă, până la dezamăgire nu-i decât un pas și de aceea multe pagini ale
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
grădință - “Nu mai râdeți de mama mea!”) și tinde spre o respingere totală a ceea ce înseamnă socializare. În acest moment de criză, se întâmplă că mergând să își petreacă vara la bunica Maria, în același compartiment cu Emi, cum este alintat micuțul, și cu părinții săi călătorește Amalia Neag. Și ea este mamă, dar nu o mamă obișnuită, ci mama unei fetițe oarbe, Adina. Numai că spre deosebire de Ana, aceasta știe să lupte pentru copilul ei în așa fel încât Adina nu
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
versul odelor nemuritoare. Tânără și solitară într-o zi de primăvară, Muza scrierilor mele a luat chipul de fecioară. Ea m-așteaptă în pădure lângă brazii de argint, Eu grăbit îi ies în cale s-o dezmierd și s-o alint, Dar cochetă, capricioasă, dispare și n-o revăd Și mâhnit mă-ntorc din cale temător ca de prăpăd. Am noroc, din întâmplare, întâlnesc o pământeană, Părul blond, brațele goale sub hlamida-i diafană, Mlădioasă și senină cu mișcări de balerină
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
sub coaste și îi explica cum să-și țină gura, limba, cum să răspundă la ce face partenerul în brațele căreia se afla. Cu o mână îi mângâia sânul și cu cealaltă cobora, mângâindu-i abdomenul spre solduri, apoi îi alinta mătasea crescută rar și, când degetul acesteia a ajuns să cerceteze scoicuța surorii mai mici, mângâindu-i țâmburușul, aceasta se retrase brusc și fugi de lângă Eleonora. - Nu mai vreau. Lasă-mă în pace. Maria, în ciuda lipsei de experiență, sub mângâierile
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
culcare. Abia trecuse puțin peste ora unsprezece noaptea. - Cum vi s-a părut până în prezent atmosfera domnișoară? o întrebă Mircea. - Mă cheamă Săndica. Nici Alexandra și nici Sanda. Așa a vrut nașa mea să mă boteze, ca toată lumea să mă alinte când mi se adresează. Am înțeles că numele tău este Mircea. Să nu ne mai formalizăm atât, că nu suntem la partid aici să ne spunem tovarășa cutare sau tovarășul cutare. - A... din privința aceasta nu este nicio problemă. Nici
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
mult mai bogată decât mine... partajul bunurilor este o falsă problemă pentru noi. Aici e vorba numai și numai de copil... Ea este mama lui și a venit în Israel ca să-l vadă, să-l țină în brațe, să-l alinte. Rabbi, amândoi am așteptat acest prunc vreme de douăzeci de ani, nu-i pot refuza dreptul de a fi lângă el... - În opinia mea, dincolo de legile rabinice, relațiile dintre voi sunt iremediabil vătămate prin faptul că te-a mințit și
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
când s-au despărțit. Mereu am sperat că în zilele libere îmi voi schimba tabietul. - Și eu sunt matinal, răspunse Ștefan. - Să nu vă aud! interveni Maria. Noi vom lenevi mai mult, nu-i așa, surioară? - Da, da, da!... se alintă, felin, Tania. - Atunci ne vom întâlni la cafea. La prima cafea, preciză Bogdan. Cred că pe la șapte sunt prezent pe terasa de la intrare. Acest lucru s-a și întâmplat. Orele prezise s-au arătat a fi realiste, licoarea amăruie dând
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
pe lângă tine mirosind a lavanduri străine nu-ți mai plăcea sudoarea mea nu mai mirosea a rouă și a pâine caldă palma mea nu te mai putea mângâia devenise aspră și bătăturile de sapă ori de coasă nu te mai alintau așa că și eu m-am lăsat sedus de cucoane perverse profitam de averea lor iar ele de carnea mea ecologică înnebuneau de nechezatul de armăsar pursânge prea sătule de saloanele reci de marmoră și de minciunile prefăcute în zâmbete profesioniste
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
obrazul tău Și dacă ești trist, să plângi pe umărul meu. Și inima ta să bată numai pentru mine, Cu mâna tremurând atinge-mă iubire! Și degetul, pe pe buze, s-alunece ușor În brațe să mă iei, să mă alinți cu dor! Așa mult te iubesc, și-atât de mult eu vreau Cu tine să rămân, alături eu să-ți stau! Inima mea tristă joacă feste când te văd Fă ceva cu ea, că viața mea-i prăpăd! Vreau să
TE DORESC! de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363962_a_365291]
-
te iubesc, și-atât de mult eu vreau Cu tine să rămân, alături eu să-ți stau! Inima mea tristă joacă feste când te văd Fă ceva cu ea, că viața mea-i prăpăd! Vreau să te privesc de-aproape, alintă-mă! Mi-e teamă fără tine, nu vreau să fiu singură! Să ne iubim de-acum, așa cum nimeni n-a iubit! Să fie ca și când al nostru vis s-a-ndeplinit! Simte-mă în piept și-n gând și fă-mă doar a
TE DORESC! de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363962_a_365291]
-
Oare să mergem la o înghețată ... Să mă mai gândesc ... Alin m-a supărat ... Ar trebui pedepsit ... , nu premiat ... - Mama! Mami, te rog! Iartă-mă, te rog! Nu mai fac! Nu mai fug pe stradă!... Prooomiiit ... Juuur pe roooșuuu! - se alintă. Nesigur pe succesul demersului său, face apel la Alina: - Tanti, spune-ți-i și dumneavoastră la mama că voi fi cuminte, că nu mai fac! - Doamna Pascu, eu spun să-l credem ... și să mergem la înghețată ... Îi trage cu
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]