1,307 matches
-
1810, Rusia notifică anexarea Principatelor Române. Era deja pregătit proiectul de organizare administrativă a noilor achiziții teritoriale: Principatele urmau să fie înpărțite în patru gubernii. Rusia cerea Porții să recunoască următoarele: „Principatele Moldova, Valahia Mare și Mică și Basarabia se alipesc prin acest tratat de pace Imperiului rus, orașele, cetățile, satele, cu locuitorii acestora de ambele sexe și cu averile lor. Fluviul Dunărea va fi de acum înainte granița dintre cele două imperii”. Deteriorarea relațiilor Rusiei cu Franța și pregătirile de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
încorporare a Basarabiei la România este un act ce exprimă voința tuturor popoarelor ce locuiesc pe teritoriul Basarabiei; de aceea, Republica Democrată Ucraina cere ca regiunile Basarabiei, în care populația s-a declarat sau se va declara ucraineană, să fie alipit Republicii Ucraina. 2. Rada Centrală Ucraineană însărcinează Consiliul de Miniștri să adreseze României ca și Puterilor Centrale o notă de protest împotriva acestui sistem de represalii și de violare a drepturilor naționalităților care trăiesc în Basarabia. Nerecunoscând faptul că problema
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Brătianu către Regele Ferdinand Sire, De veacuri neamul românesc tinde spre unitatea lui. De aceea, când prin războiul general o parte din omenire a întreprins lupta pentru libertate și drepturile națiunilor, Regatul Român a socotit de datoria lui să se alipească acestor puteri și, împreună cu ele să-și jertfească fiii pentru dezrobirea fraților noștri asupriți. După mari suferințe, vitejia minunată a oștirii noastre își găsește răsplata. Alături de glorioșii ei aliați, România este astăzi printre învingătorii lumii, Basarabia și Bucovina s-au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dedublare, această morală a unui joc de-a cine pierde câștigă? Lăsând gluma la o parte, mărturisesc că nu-mi joc "la noroc" o latură a scrisului meu în defavoarea alteia. Cu toate că scopul meu intim a fost (și este) poezia, critica alipindu-i-se ca o modalitate de prezență continuă, organizată și, dacă vreți, lucrativă în câmpul literaturii. Am citit nu de mult cu surprindere, în "România literară", declarația unui foarte cunoscut critic, l-am numit pe Nicolae Manolescu, cum că el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
descoperirile arheologice, până în Epoca Modernă. Zona limită a târgului medieval se află între străzile Ștefan cel Mare, general Gheorghe Teleman și bulevardul 1 Mai. Fostele sate, devenite între timp cartiere (Broșteni, Plopeni, Dric, Corni, parțial Răești și Cotroceni) s-au alipit în mod treptat târgului Huși, procesul desfășurându-se după înființarea Episcopiei (1598) și, mai ales, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Loc de întretăiere a marilor drumuri comerciale, Hușii au fost o vatră a convergențelor etnice. Colonizarea greacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, unele sate au intrat în componența târgului. Extinderea vetrei Hușilor a continuat pe parcursul Evului Mediu până la începutul secolului al XX-lea, lent și în mod neorganizat. Vechile sate, proprietăți ale Episcopiei de Huși, se vor alipi târgului și vor forma mahalalele Cotroceni, Răești, Plopeni, Broșteni și Corni. La începutul secolului al XIX-lea, în Condica liuzilor, Broștenii și Cornii figurau ca sate separate. Locuitorii acestor sate, în majoritate birnici, lucrau în calitate de clăcași pe moșia Episcopiei. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
părți din hotarul târgului, mai puțin persoanelor particulare și mai mult Episcopiei. Astfel, în 1663, Racoviță Cehan, mare logofăt, primea o bucată din hotarul târgului Huși, aleasă de Constantin logofăt al doilea, împreună cu șoltuzul și cu târgoveții, pe care a alipit-o satului său, Pogonești. Vechea proprietate domnească din zona Huși a trecut, treptat, în stăpânirea Episcopiei de Huși, care a devenit în numai un secol una dintre cele mai influente instituții ecleziastice din Moldova. În cursul primei sale șederi în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unei noi episcopii. Nicolae Iorga a evidențiat argumentul politic ce a stat la baza înființării ei: după răscoala lui Aron Vodă împotriva turcilor, alături de Mihai Viteazul în cadrul Ligii Sfinte (1595), o parte din ținuturile cuprinse în raialele turcești au fost alipite Moldovei (Chilia, Cetatea Albă, Bender, Ismail și așezările tătarilor în Bugeac), iar populația a trecut sub oblăduirea bisericii din Moldova. Pentru ținuturile extinse, a căror populație crescuse, era necesară o biserică de rang înalt, mai ales că în zonă au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca să ne rezerve locuri pe a doua zi prin Cernăuți, Vârciorova și Predealul fiind deja închise. Dis-de-dimineață pornirăm la gară. Acolo nu mai erau hamali; ne luptarăm singuri cu valizele; bietul ministru ducea două din cele mari. De noi se alipise de la München și Grigore Duca cu ne vasta lui, eram deci opt: mama, Pia, Ion, Bebe și Tatiana Lahovary, doi Duca și cu mine. Compartimentul nostru rezervat de șeful gării și păzit de doi impiegați era luat cu asalt. În
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
altuia, Sire, eu nu port, nici nu țin la de corații“. Iar regele: „O vei purta-o sau nu, eu ți-o dau“. Înapoiat la București, își începe rolul de șef, și Tătărescu, destul de inteligent pentru a voi să-și alipească concursul lui, avea aerul că-l consultă în toate. Dar, pe de altă parte, Dobrescu continua să funcționeze după întoarcerea lui din concediu, Puiu Dumitrescu nu părăsea Capitala, nici Palatul pe scara cea din dos, tatăl său, generalul Dumitrescu, lăsă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce lega pe acești tineri între dânșii, și de dragostea lor pentru ocupațiuni mai estetice. Gruparea lor însă nu avea deloc caracterul unei societăți constituite, și nu purta niciun nume. Mai târziu, după ce pe lângă tinerii de mai sus s-au alipit și alții precum: Dimitrie Rosetti, Scarlat Capșa, Mihai Cornea, Ioan Ianov, Miron Pompiliu, Ștefan Vârgolici, Neculai Mandrea, Neculai Culianu, I. Caraiani, s-au gândit ei să deie un nume grupărei lor. După multe dezbateri în care partea comică nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
preasfântă a lui Dumnezeu, în aceasta rezumându-se începutul, programul și perfecțiunea faptică a desăvârșirii religioase la care ne obligă Profesiunea noastră religioasă și Sf. Regulă serafică. VI - Să ne dezlipim complet de tot ceea ce este trecător și să ne alipim tot mai mult de Isus Euharisticul și de Preasfânta Inimă a lui Isus, în toate căutând numai pe Dumnezeu, slava și voința sa. În aceasta să căutăm să imităm pe sfinții lui Dumnezeu și în mod special pe Seraficul nostru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
înverșunată sfidare a toți și a toate, când îți încordezi toate forțele trupului și ale sufletului; când nu mai poți fi tu însuți niciodată, nici față de tine însuți, mai ales față de tine însuți; când în chinuri și în istovire te alipești de idealul urmărit și cauți să te confunzi cu dânsul, în ciuda ta și în ciuda celorlalte, o, cât îți e de necesar acel prieten, singurul, căruia îi poți șopti în taină ceea ce nici ție însuți nu cutezi a-ți mărturisi, pentru ca
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ar fi fost foame ar fi așteptat ajutor de la el, dacă ar fi căzut, ar fi sperat ca acesta să-l ajute să se ridice și astfel și-ar fi pus încrederea în el și, prin urmare, s-ar fi alipit de el. Or el dorea să-și pună încrederea, dragostea și speranța numai în Dumnezeu. Aceste lucruri pe care le spunea le și simțea în inima sa. De aceea, dorea nu numai să călătorească singur, ci și fără merinde. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
eu cugetam la felul în care și pe unde voia ca eu să merg; chibzuind în mine socoteam și mă gândeam că voia să mă mulțumesc și dacă aș fi rămas fără vizite și lacrimi, fără să fiu lacom sau alipit de ele. Am început liturghia cu mulțumire lăuntrică și smerită; și, continuând liturghia până la Te igitur 1, cu o evlavie cât se poate de lăuntrică și suavă, de multe ori venindu-mi cu multă delicatețe, cu suavitate lăuntrică și ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe Creator să lucreze nemijlocit cu creatura Sa și pe creatură cu Creatorul și Domnul ei3. 16. A șaisprezecea. Pentru aceasta, și anume pentru ca Dumnezeul și Creatorul nostru să lucreze mai sigur în creatura Sa, dacă din întâmplare sufletul este alipit și înclinat spre un lucru în mod neorânduit, este foarte potrivit să se urnească, străduindu-se din toate puterile să ajungă la contrariul lucrului spre care este rău înclinat; de pildă, dacă este înclinat spre căutarea și dobândirea vreunei funcții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Materia alegerilor trebuie începută de la contemplarea plecării de la Nazaret la Iordan, incluzând-o în aceeași a cincea zi, după cum se va spune în cele ce urmează. 164. A treia notă. Înainte să intre în alegeri, pentru ca omul să se poată alipi de adevărata învățătură a lui Cristos, Domnul nostru, este de mare folos să aibă în minte și să țină dinaintea ochilor cele trei feluri de umilință, care urmează, și să chibzuiască din când în când la ele peste zi, făcând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dată: niște epave, cu umerii căzuți, parcă mai scunzi, chipuri palide, spectrale. Imaginea mi s-a înfipt ca un cuțit în inimă, draga mea. Dar apoi - bucuria aceea din copilărie regăsită după o jumătate de veac, bucuria de a mă alipi de carnea aceea bună, dulce la pipăit, zbârcită, dar luminoasă, ca văzută prin ochii unui copilaș: trupul mamei. Vineri dimineață, 1 aprilie [1949] [...] Ce a devenit ființa aceea firavă, care îl iubea pe tatăl tău, ce mai am eu în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o Bulgarie Mare, ci pentru autodeterminarea, până la separare, a Dobrogei de România și transformarea acesteia într-o republică autonomă independența (am văzut modelul anterior), care ar fi trebuit fie să facă parte din preconizată Republică Federativa Balcanică, fie să se alipească la U.R.S.S., ca a 16-a republică sovietică. De aceea, în 1925, se constituie și o Organizație Revoluționară Dobrogeana din Interior (V.D.R.O.), rivala primei organizații, care va milită, în continuare, pentru alipirea Dobrogei românești la Bulgaria Mare. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
acești tătari, care încep să se numească „din Bugeac”, se răspândesc în tot sudul și într-o parte din centrul Basarabiei, cetățile turcești rămân adevăratele stăpâne în zonă. La începutul secolului al XVII-lea, sultanul Osman răpește Moldovei ținutul Reni, alipindu-l Ismailului. La începutul secolului al XVIII-lea, în 1712, după campania de pe Prut a lui Petru cel Mare și „trădarea” lui Dimitrie Cantemir, turcii formează în nord raiaua Hotin. Nu rareori își făceau apariția în Basarabia și cazacii, pustiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
am absolvit liceul Principesa Dadiany. Cei mai frumoși ani i-am petrecut acolo până În 1940 unde visam să profesez ca medic. Dar toate au decurs cum știți. Sunt mereu cu gândul la Basarabia pe care aș dori să o văd alipită la România așa cum a fost. 2.V. Ec. Dan Ioan (Satu Mare) Mulțunește Colegiului Ginta Latină pentru acordarea Diplomei de Membru de Onoare. Colegiul Fundației a apreciat strădaniile sale de patru decenii În mediile românilor de peste hotare. 7.V. Prof. Nicolae
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Analizând situația generală Bismarck a Încercat să-l convingă pe reprezentantul românilor că nu spre Transilvania trebuie Îndreptată privirea „căci acolo ungurii, sașii, șvabii și serbii exercită o dominație de aproape o mie de ani și chiar de s-ar alipi de regat românii cel Înconjoară, acest fapt În sine n-ar face din el un factor european”. Carp a Încercat să-l facă să Înțeleagă care era În fapt realitatea afirmând că „din nefericire, șovinismul ungurilor se manifestă prin persecuțiunea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
socială să fie o copie fidelă a Imperiului. În 1777 populația Moldovei austriece a depus jurământul de credință față de noua stăpânire habsburgică. În decurs de 12 ani, Bucovina a fost subordonată direcției militare a Curții vieneze, iar în 1786 este alipită la Galiția. O dovadă a păstrării conștiinței regionale a populației Bucovinei în timpul apartenenței ținutului la Galiția este faptul că „bucovinenii n-au abandonat niciodată lupta pentru suveranitatea țării lor”. Abia în anul 1849, în urma Revoluției de la 1848, Bucovina a fost
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ascultă de tradiție sunt: Gr. Alexandrescu și adânc cunoscătorii de cele vechi: Bălcescu și Odobescu. De aceea, dintre scriitorii vechi serioși din Muntenia, ei sunt singurii care au o limbă bună și un spirit original românesc și care s-au alipit de școala critică moldovenească, întreținînd legături cu ea, scriind în revistele ei, ca și Caragiale mai târziu. Odobescu e chiar un reprezentant al școlii critice din Muntenia. multe pietre la zidirea veche a naționalităței, a se convinge dacă limbele nouă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lasă și, reprezentând și pe celelalte clase, duc lupta împotriva constituției oligarhice impusă de ruși și în favoarea unei constituții favorabile claselor de jos, în favoarea constituției liberale. Aceasta este, până la un punct, lupta generației de la 18482. În Muntenia, pe lângă boierinași se alipește, conștient, 1 Cugetări ăp. I, Iî, "Romînia literară" ă1855, nr. 7î, p. 85. 2 E interesant de relevat aici că revoluția japoneză din 1868 - care a zdrobit puterea "șogunilor" și a pus temelia Japoniei moderne - a fost săvârșită tot de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]