1,413 matches
-
1910, Librăria Națională „S. Bornemisa”, devenită ulterior și editură. Sub auspiciile Astrei, lansează colecția „Biblioteca scriitorilor de la noi”, între cărțile de început figurând și Frământări, debut editorial al lui Liviu Rebreanu. Dar cea dintâi lucrare editată în această colecție este „Almanahul scriitorilor de la noi” (1912), alcătuit de B., tablou cuprinzător al vieții literare și culturale transilvănene. Placheta de versuri Două iubiri (1922), semnată Radu Mărgean, reluată în 1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Transilvania și Banat, Cluj, 1939. Culegeri: Cele mai frumoase poezii populare, Orăștie, 1912. Traduceri: Edmond Jaloux, Partea; É. Guiard, Musca, Orăștie, 1911; Peterdi Sándor, Nașul, Orăștie, 1911; A. Thewrewk, Întâia scrisoare de dragoste, Orăștie, 1911. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „almanah” al scriitorilor ardeleni, NRL, 1911, 49-50; Manole Ampoianu, S. Bornemisa, „Duhul cel rău”, CZ, 1927, 6-7; Gavril Pop, Sebastian Bornemisa, „Gazetele poporale din Transilvania și Banat”, TIA, 1939, 231; Predescu, Encicl., 117. Gh.H.-T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Gheorghiță (Larga), Romanciuc Vasile (Badragii Noi), Teleucă Victor (Cepeleuți), Ion Vătămanu ( Posticeni). O subliniere a contribuției literare a scriitorului A.E. Bakonschi (19251977, Cofa). Este absolvent al Facultății de Drept al Universității din Cluj Napoca unde s-a consacrat la redacția „Almanahului literar”.. Preotul Teodor Scala de la parohia Babii ajunge preot În U.S.A. unde i se Încredințează pastorația comunității de ucrainieni, ruși și români. Fiul său Armand Scala a fost reprezentantul românilor din U.S.A. În senatul american. Prezența În țară
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
luându-și licența în 1964, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. În 1950-1951 este cursant al Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului „Lupta Ardealului”, în 1948. Va fi redactor la „Almanahul literar” (1949-1953), iar când publicația devine „Steaua” e promovat redactor-șef adjunct (1954-1959), apoi redactor-șef (1959-2000). Ales în 1966 deputat în Marea Adunare Națională, îndeplinește totodată diverse funcții în forurile de conducere din cadrul Uniunii Scriitorilor. A călătorit în Iugoslavia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
ALMANAH ENCICLOPEDIC „REALITATEA ILUSTRATĂ”, publicație editată de revista „Contemporanul”, apărută la București între 1985 și 1988. Dar mai înainte, în 1983, sub titulatura „Almanah «Contemporanul»”, se oferea cititorilor un număr de excepție, realizat cu concursul secției de traduceri a Asociației Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
ALMANAH ENCICLOPEDIC „REALITATEA ILUSTRATĂ”, publicație editată de revista „Contemporanul”, apărută la București între 1985 și 1988. Dar mai înainte, în 1983, sub titulatura „Almanah «Contemporanul»”, se oferea cititorilor un număr de excepție, realizat cu concursul secției de traduceri a Asociației Scriitorilor din București, abordând istoricul laureaților premiului Nobel pentru literatură. Lucrare „singulară pe plan mondial”, aceasta cuprinde date biografice și bibliografice ale celor care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
singulară pe plan mondial”, aceasta cuprinde date biografice și bibliografice ale celor care au primit de la începutul veacului al XX-lea și până în 1982 prestigiosul premiu, fiecare nume în parte fiind ilustrat cu câte un fragment reprezentativ din operă. În almanahul editat după doi ani, literatura ocupă cele mai multe pagini. La rubrica „Pentru albumul dumneavoastră”, sub genericul O enciclopedie a poeziei de dragoste, sunt reunite texte din 30 de poeți ai lumii, de la Lucrețiu și Ovidiu până la Nichita Stănescu și Evgheni Evtușenko
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
Doinaș, Virgil Teodorescu, Petre Stati. În numărul pe 1985, lui Marin Preda i se publică fragmentul inedit Povestea unui comandant de tun. Corneliu Leu propune o Addenda la „Romanul unei zile mari” și prezintă biografia ultimului împărat al Chinei. Ediția almanahului apărută în iarna 1986-1987 oferă o scurtă istorie a filmului de animație. Colaborează Gr. Traian Pop și Dana Duma. Numărul pe 1987-1988 (iarna-primăvara) e dedicat filmului pentru copii în general. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
Jilava, în lagărele de muncă de la Canal îi alimentează, firește, literatura, îndeosebi un memorial târziu, Lagărul e viața noastră, apărut în 2002. A fost, pe rând, miner, muncitor constructor și tehnician silvic. S-a stabilit la Snagov, unde editează anual „Almanahul pădurii”. P. a debutat cu proză la „Gazeta literară” (1967), iar editorial în 1968, cu volumul de nuvele Frumoasa mea Sandynn. Urmează alte culegeri de proză scurtă, cea intitulată Japonezii, eu și Ihuc Mihuc (1980) fiind menționată favorabil în presa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
ALMANAHUL REVISTEI „APĂRAREA”, publicație care apare la București în 1947 și 1948. În primul an, în locul casetei cu echipa redacționala se află precizarea: „Cu colaborarea fruntașilor scrisului românesc”. Versurile poartă semnăturile lui Victor Eftimiu, Magdei Isanos, Al. Antoniu. Secțiunea de proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]
-
în esență supremația în societate. Europa centrală și cea mediteraneană reprezintă domeniile aristocrațiilor tradiționale, legate de semnele importanței lor: proprietarii de pămînturi din Rusia, nobilimea austriacă care, pentru a se deosebi de parveniții înnobilați, stabilește diferențele care se impun, în Almanahul de la Gotha (1763); aristocrația prusacă, care are privilegiul de a poseda fiefuri și iobagi, care se include în Almanah; aristocrații din Italia, dedați leneviei pe domeniile lor (latifundia) date în exploatare, sau Granzii de Spania cu trufia lor structurală... Locul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
proprietarii de pămînturi din Rusia, nobilimea austriacă care, pentru a se deosebi de parveniții înnobilați, stabilește diferențele care se impun, în Almanahul de la Gotha (1763); aristocrația prusacă, care are privilegiul de a poseda fiefuri și iobagi, care se include în Almanah; aristocrații din Italia, dedați leneviei pe domeniile lor (latifundia) date în exploatare, sau Granzii de Spania cu trufia lor structurală... Locul pe care îl ocupă nu este rîvnit întrucît ei nu se confruntă cu existența unei burghezii dinamice. În fața acestei
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1979, Ceremonia cuvintelor, 1986) și de proză (Spirală, 1969). Din perioada studenției la Sibiu există mărturii (în corespondența dintre Radu Stanca și Ion Negoițescu) că ar fi frecventat Cercul Literar. A colaborat la „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare” (Turda), „Provincia” (Craiova), „Almanahul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Familia”, „Argeș”, precum și la diverse ziare locale. A mai semnat cu pseudonimele Ramiro și Marcel Pint. În anii ’80 a fost inițiatorul și coordonatorul almanahurilor apărute în redacția revistei „Steaua”. Câteva dintre piesele lui de teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
Literar. A colaborat la „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare” (Turda), „Provincia” (Craiova), „Almanahul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Familia”, „Argeș”, precum și la diverse ziare locale. A mai semnat cu pseudonimele Ramiro și Marcel Pint. În anii ’80 a fost inițiatorul și coordonatorul almanahurilor apărute în redacția revistei „Steaua”. Câteva dintre piesele lui de teatru au fost trimise și uneori incluse în repertoriile unor teatre din Cluj, Bacău, Turda și Satu Mare (în 1984 piesa Canarul a fost interzisă din motive ideologice). Ambițiile teatrale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
Universității (1992-1995). Este membră a Academiei Poeților Americani din SUA. Debutează la „Iașul literar” în 1969, iar editorial cu albumul Mănăstirea Gura Motrului (1969), alcătuit în colaborare cu soțul ei, arheologul Lucian Roșu. Colaborează la „România pitorească”, „Holidays in Romania”, „Almanahul turistic”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, apoi la numeroase publicații din SUA - „Michigan Today”, „Miorița”, „Comuniunea românească”, „International Poetry Review”, „Webster Review”, „Studia Mystica” etc. - și din alte țări, în paginile cărora traduce, alături de W.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
SUA. Debutează la „Iașul literar” în 1969, iar editorial cu albumul Mănăstirea Gura Motrului (1969), alcătuit în colaborare cu soțul ei, arheologul Lucian Roșu. Colaborează la „România pitorească”, „Holidays in Romania”, „Almanahul turistic”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, apoi la numeroase publicații din SUA - „Michigan Today”, „Miorița”, „Comuniunea românească”, „International Poetry Review”, „Webster Review”, „Studia Mystica” etc. - și din alte țări, în paginile cărora traduce, alături de W.D. Snodgrass, Luciana Costea și Radu Lupan, poezii de Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
model pe Ion Pop-Reteganul. Debutează în 1886, în „Gazeta poporului” din Timișoara, cu un apel către învățători și, în același an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C. nu este echivalat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
, publicație apărută la București în 1931 și între 1939 și 1944. Almanahul cuprinde, alături de informații literare, o prezentare succintă a evenimentelor sociale și politice ale vremii, văzute din perspectiva ideologiei oficiale. Numărul din 1931 este ilustrat, sub aspect poetic, de nume prestigioase: Ion Minulescu (Păpușa automată), V. Voiculescu (Primăvara în cimitir, Pescuitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
Satu Mare și din Baia Mare (1949-1951) și ca reporter la Radiodifuziunea Română (1952-1958). Deține funcțiile de secretar și apoi de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor (1958-1968). Este redactor-șef al revistelor de turism „România pitorească” și „Vacances en Roumaine” (1972-1989). Debutează la „Almanahul literar” din Cluj în 1949, iar prima carte, culegerea de povestiri Călătorie cu bucluc, îi apare în 1955. În volumele de reportaje ale lui P. - Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva -Vișeu (1956), Paralela 45 (I, 1958; Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMÂNIA JUNĂ”, periodic literar scos la Viena, în anii 1883 și 1888, de Societatea studenților români din capitala Imperiului Austro-Ungar. Editarea unui periodic literar a constituit unul dintre țelurile acestei asociații încă de la întemeiere. Un eficient sprijin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
pedagogie, semnate de I. Popescu, fost membru al „României june”, eseuri ale lui I. G. Sbiera despre limba română și despre unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan. Marcând pătrunderea definitivă a junimismului în Transilvania, almanahul editat de Societatea „România jună” reprezintă un moment important în evoluția periodicelor literare românești, oferind un model de selecție severă, călăuzită de un gust artistic superior. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVĂRUL” ȘI „DIMINEAȚA”, publicație apărută la București între 1909 și 1916, apoi în intervalul 1924-1937 și în 1947. E cum nu se poate mai firesc ca „Adevărul” și „Dimineața”, două cotidiene cu o apariție atât de îndelungată să propună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
la București între 1909 și 1916, apoi în intervalul 1924-1937 și în 1947. E cum nu se poate mai firesc ca „Adevărul” și „Dimineața”, două cotidiene cu o apariție atât de îndelungată să propună, și în zona divertismentului reprezentat de almanahuri, un foarte bogat material literar-cultural. În compartimentul poeziei, nume de rezonanță alternează cu acelea ale unor versificatori mai modești și chiar obscuri. Astfel, apar Elena Farago, Elena Văcărescu, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, St. O. Iosif, G. Topîrceanu, Ion Minulescu, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
F. Aderca transpune câteva pagini din Franz Wedekind. În 1934, Corneliu Moldovanu oferă un remarcabil fragment tălmăcit din Cântarea Cântărilor. Doi ani mai târziu, G. Lesnea se va opri asupra lui Esenin. Eugen Jebeleanu traduce din R. M. Rilke. În almanah sunt incluse, cel mai adesea ocazional, medalioane, scurte prezentări, precum cele despre Jean Moréas, Badea Cârțan, Lev Tolstoi, Alfred de Musset, I. L. Caragiale (cu prilejul celei de-a 60-a aniversări), J.-J. Rousseau (două secole de la naștere). Volumul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]