883 matches
-
care să ducă mai departe ceea ce ei începuseră. Dintr-o țară aproape necunoscută Occidentului Europei, România a devenit, în vremea domniei lui Carol I și a Elisabetei, un stat european, din punct de vedere cultural și politic. Acțiunile desfășurate de Altețele Regale ale României, au urmărit să-și facă cunoscută și respectată țara în fruntea cărora se aflau. Carol I, atât în calitate de domnitor (1866-1881), cât și în calitate de Rege al României(1881-1914), a fost la înălțimea demnității sale. Astfel Carol I și-
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
platforma teoretică a „Sămănătorului”: „Dl Vulovici are limba ușoară, mlădioasă..., poeziile au mișcare, avânt, putere de a strânge emoție în câteva cuvinte sau întorsături de vers”. Sunt adunate aici încercările sale începând din perioada liceului, compuneri simple, înflăcărate, patriotice (dedicate „Alteței Sale Regale Principelui Ferdinand, moștenitorul Tronului”), celebrând luptele românilor pentru independență de la Plevna, Calafat, Rahova și Grivița. Câteodată versurile capătă accente sociale, ca în Ion al Floarei și în Caporalul, ce desenează profilul omului simplu, sau accente demascatoare, cu tonalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei 4.4.2. Său cu valoare de plural în româna veche și modernă 4.5. Pronumele de întărire Capitolul 3. ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL 1. Introducere 1.1. Subiectul nominal 1.2. Relația dintre acordul predicatului și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei 4.4.2. Său cu valoare de plural în româna veche și modernă 4.5. Pronumele de întărire Capitolul 3. ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL 1. Introducere 1.1. Subiectul nominal 1.2. Relația dintre acordul predicatului și cazul nominalului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sus, la acordul în persoană (vezi supra, 2.3.). În acest subcapitol sunt discutate câteva aspecte privind alternanța inter pronumele posesiv și pronumele personal în genitiv, precum și trăsăturile phi ale pronumele posesiv de persoana a III-a. 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei În general, în limba română formele de pronume posesiv de persoana a III-a, singular, pot alterna cu formele de pronume personal în genitiv, de persoana a III-a, singular (vezi supra, 2.3.1.). Sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul în persoană (vezi supra, 2.3.). În acest subcapitol sunt discutate câteva aspecte privind alternanța inter pronumele posesiv și pronumele personal în genitiv, precum și trăsăturile phi ale pronumele posesiv de persoana a III-a. 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei În general, în limba română formele de pronume posesiv de persoana a III-a, singular, pot alterna cu formele de pronume personal în genitiv, de persoana a III-a, singular (vezi supra, 2.3.1.). Sunt și contexte în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de persoana a III-a, singular (vezi supra, 2.3.1.). Sunt și contexte în care această variație nu este posibilă, iar acestea implică unele locuțiuni pronominale de politețe. În română, locuțiunile pronominale de politețe sunt formate dintr-un substantiv (alteță, domnie, excelență, mărie etc.) și un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv. Unele locuțiuni pronominale de politețe acceptă variația posesiv - pronume personal în genitiv, iar altele permit doar utilizarea posesivului: (103) a. Alteța Sa; Domnia Sa; Excelența Sa; Măria Sa b. *Alteța
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
alteță, domnie, excelență, mărie etc.) și un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv. Unele locuțiuni pronominale de politețe acceptă variația posesiv - pronume personal în genitiv, iar altele permit doar utilizarea posesivului: (103) a. Alteța Sa; Domnia Sa; Excelența Sa; Măria Sa b. *Alteța Lui, *Alteța Ei; Domnia Lui, Domnia Ei37; *Excelența Lui, *Excelența Ei; *Măria Lui, *Măria Ei Pentru lipsa variației posesiv - pronume personal în genitiv la majoritatea locuțiunilor pronominale de politețe, propunem o explicație legată de evitarea referirii directe la persoană. Pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
excelență, mărie etc.) și un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv. Unele locuțiuni pronominale de politețe acceptă variația posesiv - pronume personal în genitiv, iar altele permit doar utilizarea posesivului: (103) a. Alteța Sa; Domnia Sa; Excelența Sa; Măria Sa b. *Alteța Lui, *Alteța Ei; Domnia Lui, Domnia Ei37; *Excelența Lui, *Excelența Ei; *Măria Lui, *Măria Ei Pentru lipsa variației posesiv - pronume personal în genitiv la majoritatea locuțiunilor pronominale de politețe, propunem o explicație legată de evitarea referirii directe la persoană. Pronumele personal în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar și în funcție de numărul de referenți), ori de persoana a III-a (sa) sau pronumele personal în genitiv (lor): (92) a. Măria Ta, Domnia Ta, Înălțimea Ta; b. Domnia Voastră, Excelența Voastră, Alteța Voastră; c. Măria Sa, Înălțimea sa, Domnia Sa, Excelența Sa, Alteța Sa; d. Domniile Voastre, Altețele Lor etc. Aceste locuțiuni pronominale admit două tipuri de acord al verbului-predicat - cu substantivul, la persoana a III-a, sau cu pronumele posesiv ori personal, deci la persoana a II-a sau la persoana a III-a: (93) a. Măria
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. Domniile Voastre sunteți singurii care actualizează știrile. (www.emm.ro) b. Recomand micșorarea taxelor anuale de studiu [...]! Domniile voastre le-au mărit de nu poți să te mai atingi! (www.telegrafonline.ro, comentariul unui cititor) (96) a. Excelența Sa a plecat. b. Altețele Lor au plecat. Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural. Participiul și adjectivul predicativ se pot acorda cu substantivul (deci la feminin, singular) sau referențial
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Grancia, provine dintr-o dinastie a vinurilor și băuturilor alcoolice, stabilită din 1850 în Piemontul italian. Invitații reprezentau o elită internațională, nobilă sau burgheză, aparținând lumii afacerilor, dar și celei politice, artistice sau literare. Erau prezenți infanta Elena a Spaniei, Altețele Regale Marie-Chantal și Pavlos al Greciei, dar și câțiva nobili recenți, precum câțiva reprezentanți ai familiei Rothschild, baronul Seillière sau baronul Frère. Aceștia sunt și profesioniști ai finanțelor și industriilor, ca și numeroși alți burghezi iluștri prezenți în public: Serge
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și Saint-Moritz țin de acest model. Megève a fost creat în 1920 de Noëmie Halphen, bunica lui Benjamin de Rothschild. Aceasta a construit o cabană, prima urcare mecanică și hotelul Mont d'Arbois. În 1923-1924, stațiunea este onorată de prezența altețelor regale, regina Elisabeta a Angliei și regele Albert I al Belgiei, ceea ce va întări reputația locului. În 1927, este inaugurat golful Mont d'Arbois, atrăgând personalități precum prințesa de Bourbon-Parma, Louis Blériot, familia Lacoste, bijutierii din piața Vendôme. Buticurile de
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Van Buuren [p.181] menționează ca metaforă teatrului accentuează ierarhia și determină distribuția rolurilor în spectacolul social, dar aceste roluri pot fi inversate. Dacă prințesele "jouent à la fille legère", atunci tinerele "jouent à la reine". În momentul în care Alteța să vizitează lojă lui Nana, teatrul se transformă într-o curte și actorii, în curtezani. Pe acest fundal, multiplicarea rolurilor sociale feminine devine explicabila: "Beaucoup de courtisanes étaient nées pour être des honnêtes femmes, dit-on; et beaucoup de femmes dites
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
s-ar fi pus bazele României Mari, a celei de după Primul Război Mondial, când țara și-a recucerit Transilvania, Basarabia și Bucovina, având cea mai mare extindere teritorială din istoria sa, iar apoi, des- chiderea monarhiei către Vest și implicarea alteței sale în toate domeniile, până și ca soră de caritate în spitalele militare, au făcut-o să fie foarte iubită de popor, care o ținea în suflet drept un model al patriotismului și al conștiinței civice. Nu a fost deloc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
domniei sale, elogii, dar și critici, totuși nu atât de vehemente, umpleau cu tuș negru paginile ziarelor. Nici țigăncile nu erau la fel de agitate și nu mai purtau fustele lor multicolore, erau toate în violet, vânzând numai buchete cu flori roșii, preferatele alteței. Iar în afară de cele câteva cafenele deschise, care nu mai erau la fel de gălăgi- oase, crâșmele și barurile de pe bulevardele pustii aveau porțile și ușile închise. La fel și magazinele, cofetăriile, doar ici-colo o brutărie cu pâine caldă sau o covrigărie, pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
relansate în toate domeniile de activitate, asistându-se la realizări însemnate la început de secol și de ciclu istoric, cu perspective deosebite. Printre acțiunile bilaterale importante în relațiile politice româno-japoneze se detașează vizita în România în luna mai 2009 a Altețelor lor Prințul și Prințesa Akishimo, care au participat la o serie de evenimente ce au adâncit relațiile de prietenie dintre cele două țări. În domeniul economic se evidențiază prezența și activitatea industriilor manufacturiere japoneze în România: șaptesprezece companii și douăzeci și patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
telegramă datată 8 aprilie 1879 cu solicitarea: "rog bine voiți a confirma în postul vacant de administrator arondismentului Sulina pe D. Macedonski"503. În același sens, ministrul de Interne I. C. Brătianu, îi adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator la plassa Sulina în locul vacant"504. De altfel, plasa Sulina și, în special, orașul Sulina s-au bucurat de o atenție deosebită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1879 Domnitorul Carol s-a aflat în vizită la Constanța, un oraș locuit în acel moment de aproximativ 4 000 de locuitori, care avea să devină în câțiva ani cel mai important port românesc la Marea Neagră. Referindu-se la vizita Alteței Sale Regale la Tulcea, primarul orașului, D. Theodorof adresa în cadrul unui discurs rostit în fața consiliului comunal al orașului la data de 19 noiembrie 1879 felicitări pentru "bravii cetățeni", dar se adresa "cu osebire comitetului de inițiativă compus din domnii Telemak
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
telegramă datată 8 aprilie 1879 cu solicitarea: "rog bine voiți a confirma în postul vacant de administrator arondismentului Sulina pe D. Macedonski"922. În același sens, ministrul de Interne I. C. Brătianu, îi adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator la plassa Sulina în locul vacant"923. După o scurtă perioadă în care administrator al plășii Sulina a fost Alexandru Macedonski, la 17
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
martie 1881 prin proclamarea regatului. După obținerea recunoșterii internaționale a independenței României prin tratatul de pace semnat la 1/13 iulie 1878 la Berlin, la 9 septembrie 1878 guvernul României a decis ca Domnitorul Carol I să poarte titlul de Alteță Regală. Această titulatură a fost folosită pentru prima dată la 8 octombrie 1878, cu ocazia ceremoniilor dedicate intrării armatei române, victorioasă în războiul pentru independență, în București. Titlul de Alteță Regală a fost adoptat în mod oficial de către Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a decis ca Domnitorul Carol I să poarte titlul de Alteță Regală. Această titulatură a fost folosită pentru prima dată la 8 octombrie 1878, cu ocazia ceremoniilor dedicate intrării armatei române, victorioasă în războiul pentru independență, în București. Titlul de Alteță Regală a fost adoptat în mod oficial de către Carol I la 13 octombrie 1878, după recunoașterea acestuia de către diplomațiile: Austro-Ungariei, Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei și Rusiei 1550. Chestiunea proclamării regatului era complicată de situația delicată în care se găsea România
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
său din data de 18 septembrie 1894. În cadrul acesteia a fost ales președinte al organizației studenților români domnul Ștefănescu Goangă 1827. Președintele de onoare al congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 a fost desemnat de către participanți în persoana Alteței Sale Principele Grigore Mihail Sturdza. După desemnarea președintelui organizației studențești, în cadrul lucrărilor conferinței, "studenții au mers in corpore la statuia lui Ovidiu și au depus pe capul nemuritorului poet o cunună de lauri"1828. A doua zi a fost susținut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea al Domniei Mele, mulțumită râvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Fetești-Cernavodă1881. În articolul dedicat acstui eveniment se afirma că "la 14 curent s-a făcut inaugurarea podului Regele Carol I cu cea mai mare solemnitate ce s-a văzut până acum în țară, în prezența Majestăților Lor Regele și Regina, Altețelor Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu oaspeții lor iluștrii, Altețele Lor Ducele și Ducesa de Meiningen, Alteța Sa Principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, reprezentanților Corpurilor Statului, presei străine și pământene
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]