882 matches
-
Ei bine, da. În cer, la propriu!" Uluirea mea este totală. "În cer la propriu, Alteță?" ― "În cer la propriu!" Și simțind că mă sufoc de uimire, se înclină complice către mine: "În avion..." ― "În avion... Paginile acestea în a-vi-on, Alteță?" ― "Ei da, în avion, pentru că am aflat în ultima clipă că trebuie să vorbesc și a trebuit să le scriu pe drum, în avion." Uimirea mea ia acum chipul unei tăceri pioase. Par că mai vreau să spun ceva, că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
21 martie! Să mă caute, atâta tot. Vă implor, domnule Liiceanu, dați-i biletul!" joi 20 decembrie Lansarea de astăzi era prevăzută pentru ora 16, la Teatrul de Stat din Arad. Ajung la 1530 și, cu toate acestea, majestățile și altețele lor sosiseră deja, pentru că ceremonia de înmînare a cheii orașului Majestății Sale Regelui, la primărie, se sfârșise mai devreme, îi găsesc pe toți, inclusiv pe consilierul primăriei și pe arhiepiscopul de Arad, Hălmagiu și Hunedoara, Prea Sfinția Sa Timotei. Seviciu, în biroul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
directe - am semnalat deja că acest gen de tranzit este lipsit de interes. Cu privire la acest subiect, iată o anecdotă legată de un articol apărut Într-un ziar al cărui nume Îl voi trece sub tăcere. Era vorba despre căsătoria unei altețe - În almanahul Gotha internațional -, eveniment pe care astrologul de serviciu Îl justifica plin de entuziasm printr-un „tranzit al lui Venus peste Soare”. Dat fiind faptul că Venus trece peste Soare la fiecare 224 de zile, altețea sa ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
despre căsătoria unei altețe - În almanahul Gotha internațional -, eveniment pe care astrologul de serviciu Îl justifica plin de entuziasm printr-un „tranzit al lui Venus peste Soare”. Dat fiind faptul că Venus trece peste Soare la fiecare 224 de zile, altețea sa ar fi trebuit să se mărite În fiecare an? În schimb, În cazul unei planete rapide retrograde, poate fi admis foarte bine un orb similar cu cel al lui Jupiter. Pe de altă parte, am unele observații pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX) p.478-481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul", vol. X, p.364-367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul" de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit să-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de înaltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vor fi pentru mine de un puternic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constantinopol, principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX, p.478 481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul” nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul”, spune Th.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
reprodus și în „Semănătorul” nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul”, spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul”, vol. X, p.364 367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit s ă-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de î naltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vo r fi pentru mine
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Grancia, provine dintr-o dinastie a vinurilor și băuturilor alcoolice, stabilită din 1850 în Piemontul italian. Invitații reprezentau o elită internațională, nobilă sau burgheză, aparținând lumii afacerilor, dar și celei politice, artistice sau literare. Erau prezenți infanta Elena a Spaniei, Altețele Regale Marie-Chantal și Pavlos al Greciei, dar și câțiva nobili recenți, precum câțiva reprezentanți ai familiei Rothschild, baronul Seillière sau baronul Frère. Aceștia sunt și profesioniști ai finanțelor și industriilor, ca și numeroși alți burghezi iluștri prezenți în public: Serge
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și Saint-Moritz țin de acest model. Megève a fost creat în 1920 de Noëmie Halphen, bunica lui Benjamin de Rothschild. Aceasta a construit o cabană, prima urcare mecanică și hotelul Mont d'Arbois. În 1923-1924, stațiunea este onorată de prezența altețelor regale, regina Elisabeta a Angliei și regele Albert I al Belgiei, ceea ce va întări reputația locului. În 1927, este inaugurat golful Mont d'Arbois, atrăgând personalități precum prințesa de Bourbon-Parma, Louis Blériot, familia Lacoste, bijutierii din piața Vendôme. Buticurile de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
regat. LEAR: Nu mă-nșelați. DOCTORUL: Fiți liniștit, doamna, marea furie, Vedeți, e-ucisă-n el. Ar fi pericol A-l readuce-n timpul ce-l pierdu. Poftiți-l înăuntru; nu-l mai tulburați Pînă ce-și vine-n fire. CORDELIA: Binevoiți, alteța, să intrăm? LEAR: Fiți îngăduitori cu mine. Și vă rog, Uitați, iertați-mă:-s bătrîn și fără minte. (Ies toți, afară de Kent și de curtean.) CURTEANUL: E-adevărat că ducele de Cornwall A fost ucis așa? KENT: Întocmai, șir. CURTEANUL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fi numit "Idealul", o asociație comprehensiva, compatibilă cu toate celelalte asociații similare existente de mai multă vreme la Liège ori la Anvers. Am aflat despre inițiativa studentului poet din corespondență lui Mavrodi purtată cu una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, Eliza Grecianu, din vară aceluiași an35. În corespondență cu pricina am regăsit și obiectivul pentru care era fondată asociația, adică acela de a risipi imaginea cu privire la reputația îndoielnică pe care o aveau în imaginarul comun studenții
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
întrucat epistola găsită de noi în arhive nu era datata, dar în scrisoarea din 25 aprilie adresată lui Eugen Mavrodi, despre care am vorbit mai sus, se făcea referire la această corespondență, Vasile Butză îi scrisese lui Jules Bosman, secretarul Alteței Regale, Contele de Flandra, rugându-l să intervină că solicitarea să de acordare a unei burse să fie adusă la cunoștința Casei Regală a României. Scrisoarea, pe care o reproducem mai departe, avea și accente critice la adresa statului român, care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sprijinită de Ministrul României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din corespondență lui Mavrodi purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai ei, inclusiv cu președintele acesteia (nimeni altul decât inițiatorul sau) au fost reconstituite după câteva articole publicate în presa românească a vremii. Aceste
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o confirmă și următorul raport datat din 29 aprilie 1879, deci cu 3 ani mai târziu: "Eri, Vineri, Măria Sa Prințului Domnitoru împreună cu Prințulu Domnitoru alu Suediei în călătoria Loru prin T. Neamțu au vizitatu Spitalului de aicea; Suntem siguri că Altețele Lor au ramas satisfăcuți, după cum au arătatu prin cuvintele ce au adresatu". Este de presupus că vizitatori atât de importanți nu ar fi fost îndrumați spre instituții necorespunzătoare. Aceeași administrație fiind și la ospiciu, credem că și acesta era, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
raporturile sale cu armata imperială, armata română va trebui să-și păstreze după cum însăși Alteța Voastră Imperială a binevoit a recunoaște în ultima sa scrisoare, individualitatea sa și unitatea sa de comandă având a opera. Bineînțeles, după planul general și dispozițiunile Alteței Voastre Imperiale. Comunitatea scopului ce urmărim precum și urările ce am făcut neîncetat pentru succesul armelor imperiale mă vor face mândru d-a vedea armata română luptând alături de valoroasa armată care se află sub comandamentul Alteței Voastre Imperiale”. Așadar armata română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
după planul general și dispozițiunile Alteței Voastre Imperiale. Comunitatea scopului ce urmărim precum și urările ce am făcut neîncetat pentru succesul armelor imperiale mă vor face mândru d-a vedea armata română luptând alături de valoroasa armată care se află sub comandamentul Alteței Voastre Imperiale”. Așadar armata română își păstra individualitate dispunând de conducere și front propriu. Frontul de la Plevna a fost pus sub conducerea lui Carol I, asistat de generalul rus Zotov, șef al statului major, și generalul Alexandru Cernat, comandantul armatei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de trecere prin România și obliga guvernul rus să respecte drepturile politice și integritatea existentă a României. Parlamentul român a ratificat convenția și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina guvernului imperial. Articolul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
independenței României, a fost rezultatul, unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordare a cetățeniei evreilor și lichidarea consecințelor afacerii Stroussberg privind construcția de căi ferate. Ca urmare, în 1878 Parlamentul i-a acordat lui Carol I titlul de Alteță Regală, în 1881 s-a proclamat regatul. Aceste acte politice au conribuit la creșterea prestigiului internațional al țării, care în 1881avea relații diplomatice cu 18 state. La sfârșitul sec. al XIX lea, după cucerirea independenței de stat, România a cunoscut
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
1870-1871, când au loc manifestări antidinastice, Carol a căutat să impună o domnie autoritară cu acordul Puterilor Garante și al conservatorilor. Anii 1878 - 1881 au însemnat consolidarea dinastiei: în sept. 1878, Parlamentul a hotărât să acorde lui Carol titlul de Alteță Regală; 14 martie 1881, Parlamentul a votat legea prin care România devenea regat, la 10 mai 1881, Carol I și Elisabeta au fost încoronați ca rege și regină ai României, la 18 mai 1881, s-a reglementat succesiunea la tron
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
raporturile sale cu armata imperială, armata română va trebui să-și păstreze după cum însăși Alteța Voastră Imperială a binevoit a recunoaște în ultima sa scrisoare, individualitatea sa și unitatea sa de comandă având a opera. Bineînțeles, după planul general și dispozițiunile Alteței Voastre Imperiale. Comunitatea scopului ce urmărim precum și urările ce am făcut neîncetat pentru succesul armelor imperiale mă vor face mândru d-a vedea armata română luptând alături de valoroasa armată care se află sub comandamentul Alteței Voastre Imperiale”. Așadar armata română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
după planul general și dispozițiunile Alteței Voastre Imperiale. Comunitatea scopului ce urmărim precum și urările ce am făcut neîncetat pentru succesul armelor imperiale mă vor face mândru d-a vedea armata română luptând alături de valoroasa armată care se află sub comandamentul Alteței Voastre Imperiale”. Așadar armata română își păstra individualitate dispunând de conducere și front propriu. Frontul de la Plevna a fost pus sub conducerea lui Carol I, asistat de generalul rus Zotov, șef al statului major, și generalul Alexandru Cernat, comandantul armatei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de trecere prin România și obliga guvernul rus să respecte drepturile politice și integritatea existentă a României. Parlamentul român a ratificat convenția și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina guvernului imperial. Articolul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
independenței României, a fost rezultatul, unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordare a cetățeniei evreilor și lichidarea consecințelor afacerii Stroussberg privind construcția de căi ferate. Ca urmare, în 1878 Parlamentul i-a acordat lui Carol I titlul de Alteță Regală, în 1881 s-a proclamat regatul. Aceste acte politice au conribuit la creșterea prestigiului internațional al țării, care în 1881avea relații diplomatice cu 18 state. La sfârșitul sec. al XIX lea, după cucerirea independenței de stat, România a cunoscut
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
1870-1871, când au loc manifestări antidinastice, Carol a căutat să impună o domnie autoritară cu acordul Puterilor Garante și al conservatorilor. Anii 1878 - 1881 au însemnat consolidarea dinastiei: în sept. 1878, Parlamentul a hotărât să acorde lui Carol titlul de Alteță Regală; 14 martie 1881, Parlamentul a votat legea prin care România devenea regat, la 10 mai 1881, Carol I și Elisabeta au fost încoronați ca rege și regină ai României, la 18 mai 1881, s-a reglementat succesiunea la tron
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]