2,639 matches
-
de rău”, “Străin cum sunt de eul tău celest”, ceea ce-i provoacă o stare de culpă. Din cele două aripi ale aceluiași trup, a rămas doar una, și aceea frântă. Zbor de Icar rătăcit. Poate ar fi trebuit un alt aluat pentru aripi. Poate omul avea două suflete? Nu, doar un suflet pereche. Unul dintre ele a plecat “sub zarea Celui Sfânt”. Dar, în pofida tuturor acestora, rămâne “Doar ea și numai ea”. Și-n loc de Epilog, Psalmul 22/23, în
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
cu liniști înflorite și înalte când mugurii-n lumină-ncep să salte: atâta mi-a rămas într-un album. Îngenuncheat galop și ape limpezi, caii prin abur tălmăcind cărări pe vale. Bunica, frământand cu mâini domoale pe prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarba grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și
COPILĂRIE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378103_a_379432]
-
știu exact! ) cu picățele și cu alte briz-briz-uri, care mă așteaptă pe speteaza unui scaun. - Som ușor, domnule Vernescu! Ușor de zis, dar greu de făcut. E trecut de miezul nopții, iar eu încă mă foiesc și mă zbat în aluatul acesta lipicios ca un vierme. Într-un târziu mă extrag de acolo și ciocănesc discret la ușa dormitorului d-nei Florescu, care îmi deschide aproape instantaneu ( pesemne că nici ea nu avea somn! ). Poartă un neglijé vaporos, cam șifonat, ce-i
DRUMUL APELOR, 38 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376317_a_377646]
-
pâine proaspătă, tocmai scoasă din cuptor. Își zâmbi în sine și se certă puțin că visează, mai întâi secerișul... mai era mult până să-și afunde mâinile în grămada de boabe aurii... și, mai mult, până să frământe nevastă-sa aluatul din pulberea dalbă... Se ridică a odihnă întâi, ștergându-și nădușeala frunții cu dosul mâinii, cătând cu privirea spre capătul ogorului, acolo unde străjuia ca potera un salcâm tinerel, ivit de vreo doi-trei ani. La început, era o biată joardă
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
a pururea divină, Se-aud colindătorii! sunt pe drum, Vă îmbrăcați în straie noi de-acum, Puneți pe masa plină de bucate, Dragostea voastră care se împarte Celor ce vin aici să vă colinde, Vă fie fericirea cât cuprinde! Dospește aluatul în covată, Nu v-a mințit, nu minte niciodată Versul meu flămând, luați aminte- Miroase-a cozonaci și a plăcinte Și un copil, desculț peste coline, Vine, cititorul meu, spre tine, Gura lui de sorcovit e arsă- Deschide-i sufletul
VIN SĂRBĂTORILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376740_a_378069]
-
poți face și Acasă - la ce folos că unii își pun eticheta de oameni buni securiți de piramidă și în realitate au fața precum un diamant! BĂRBAȚII NU PLÂNG Motto: La moartea ei... Bărbații nu plâng! Sunt făcuți dintr-un aluat puternic Își pot înghiții lacrimile Nu și teama firească Că vor fi îngenuncheați de o altă femeie - Nu au puterea să rămână singuri Și riscă Chimia noului e efemeră precum alcoolul Te scoli dimineața și ieși din mahmureală: Totul se
PERIPLU PRIN LUMEA VIRTUALĂ (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375243_a_376572]
-
să înceapă ceilalți, ca să nu rămân eu singurul păcălit” se înlocuiește cu ”ia să mă apuc eu primul, până nu-mi fură altul ideea”. Dar o fărâmă de îndoială mă chinuie în continuare, căci sunt și eu, totuși, din același aluat: sper că nu m-am păcălit. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania 15 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA ÎN VIGOARE / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV, 19 octombrie 2014. Drepturi de Autor
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
din Chile te-au surprins cel mai mult? Georgia BLIDAR: Ei iau Ziua Națională foarte în serios. Pe 18 septembrie toți sunt la „fonda” este un fel de târg unde se dansează, se mănâncă „empanadas” - un fel de mâncare cu aluat, care are înăuntru carne, ceapă, ouă... Mie îmi place cea cu brânză sărată. Pot spune că m-a surprins că aici nu te „petrece” nimeni până la ușă atunci când pleci din casa cuiva! Îmi place obiceiul acesta românesc, deci aici îmi
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
halcă sfâșiată/ oricum nu mai contează/ e târziu/ eu voi pleca la tata; moartea, un fluture alb/ vine din umbră și mușcă din marginea urmelor/ moartea, un fluture alb. La fel de importantă și repetitivă este și tăcerea care crește ca un aluat. E bine/ Dumnezeu îmi deschide ușa/ la capăt de drum o promisiune. Are nevoie de Acest Camarad, fiindcă intermediază stările de aici cu cele de acolo. Obiectele, sentimentele, oamenii, viața și moartea au acea margine pe care Teodor Dume o
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
gata, le-am spus băieților că ești în vârstă și nu se face să te tot plimbăm la magazin. Ți-am luat cafea, mai ai nevoie de ceva? Nu avea nevoie de nimic, doar să vină băiatul mai repede acasă. Aluatul crescuse frumos, pufos, iar Tușa îl tăie cu buza paharului de vin, în cercuri perfecte. Rumeni gogoșile, le scurse bine și le ninse din belșug cu zahăr pudră, zâmbind în colțul buzelor la gândul că Romeo se va arunca asupra
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
este Iubire”. Poeta, asemena multor poete aflate la vârsta „preatârziului clipei”, a învățat „să trăiască doar în sufletul”său. Pesemne, în tot acest „preatârziu” poemele s-au copt în intimitatea căminului ei când, zi de zi, le-a plămădit din aluatul înmiresmat al sufletului gingaș de femeie născută din iubire și pentru iubire, luminându-le în serile cu Lună plină, ori Lună nouă cu energia unei iubiri ce doar se bănuiește a se fi și împlinit. Dar nu împlinirea iubirii este
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
la suprafață că un tatuaj pe suflet. Tot ce rămâne plânge-n poeme, În sângele lor se asimilează cu roșul carmin păstrând ghimpii trandafirilor scuturați. Iar dacă n-aș avea plumb în glezne și curbura tălpii atrofiata de drumuri neterminate, aluatul voinței ar crește peste măsură trăgând după mine piatră până la mormânt pe care nu voi scrie nimic. Referință Bibliografica: Tot ce rămâne plânge-n poeme / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02 iulie 2016
TOT CE RĂMÂNE PLÂNGE-N POEME de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376295_a_377624]
-
despre copilărie se află în aforismul cunumărul 662 în care autorul intră în lumea copilului și încearcă să observe lumea cu ochii lui. Apoi, câteva pagini mai încolo, ne oferă o interesantă definiție a filozofiei: “Filosofia este fermentul care înalță aluatul efemer al ființei omenești până îl scoate din strâmtoarea formelor telurice în care se zbate zilnic”. Volumul lansat poate fi văzut și sub forma unui jurnal itinerant care aduce norme și principii de viață sănătoase, aplicabile de către oricine care este
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
la plecarea din astă lume, aceste rânduri să o reprezinte „să rămână agățată / la gâtul noului / dresor / de vers modern, letal ...”. Mărturisirea aceasta ne-o amintește pe cea a lui Arghezi din Ars poetica - 1928, căci și Valentina Becart dezvăluie aluatul stihului său căruia i-a dăruit de cele mai multe ori „veșmânt de argint și ode”, „veșmânt de dragoste și cântec”, simțindu-și mâna „ca o ramură plină de rod”, oferind alteori „cuvinte libere, dezbrăcate de văluri / delirante, provocând o nouă naștere
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
uitați. Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
făcea în tăvițe mici, special, cu diferite modele, câte un cozonacel și o păscuta ca niște jucării, iar toamnă ne dădea de pomană, mie un cocoșel, iar surorii mele o puicuța, ceea ce ne bucura nespus. Întotdeauna, după ce spărgea ouăle pentru aluat, mama lua cojile, le punea într-o trăistuța și ne trimitea să le aruncăm în pârâul de la marginea satului ca să vadă și năpăstuiții de soarta care se ascundeau prin păduri, din diferite motive, că vine marea sărbătoare. Aflasem de la părinți
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă, Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață, De unde
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-nchini pe la icoane,Ești salcie aplecată spre mine plângătoare.Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet,Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec.Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putereîn trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă,Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață,De unde ai
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
devină elementul domnitor în România. V Am văzut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civilizației noastre de azi, cum ca consistă curat în păzirea formelor esterioare ale culturii apusene, lipsită de orice cuprins real. S-ar putea zice că aluatul din care se frământă guvernanții noștri e acea categorie de ființe fără avere, știință de carte și consistență de caracter, acei proletari ai condeiului din cari mulți abia știu scrie și citi, acei paraziți cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne, defectele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari mulți abia știu scrie și citi, acei paraziți cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne, defectele instrucției publice și golurile create în ramurile administrației publice prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizației străine, le-au dat existență și teren de înmulțire; aluatul e o populație flotantă a cărei patrie întîmplătoare e România și care, repetând fraze cosmopolite din gazete străine, susține, cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e într-adevăr românesc, că aceste clișeuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pururea și trebuie să fie de-a ascunde aceste adevăruri și de-a ameți lumea cu fraze sforăietoare despre o libertate în alegeri cari nu există decât atunci cel mult când Coroana o asigură prin propria ei voință. Cât despre aluatul protoplasmatic care formează la noi un stat în stat, așezat asupra instituțiilor și poporului, avem puține de adaos. Trăind din politică și prin politică și neavând nici un alt soi de resurse materiale sau de putință de a-și câștiga existența
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate astea ne vom convinge cu durere că golul reformelor trebuie să fie cumplit de mare daca trebuie pentru el atât de mulți comentatori înaintea forului, ba cu mai multă decepțiune încă ne vom convinge că această imensă sumă de aluat protoplasmatic are, la dreptul vorbind, rolul de a încurca și întuneca înțelesul legilor, căci vedem că adevărați jurisconsulți ex professo joacă un rol secundar între ei. Iată dar o nouă clasă dominantă în România, care se distinge prin absoluta ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
incidente nu ne-au mișcat defel. Cunoscând de ce valoare estraordinară sânt partizanii guvernului din Cameră, eram de mai nainte siguri că în locul celor patru viceprezidenți demisionați s-ar fi găsit alți 16, tot unul și unul, ejusdem farinae, din același aluat protoplasmatic. Ne aducem aminte că după luarea Sevastopolului, când garda imperială franceză suferise mari pierderi, s-a debarcat un număr de recruți pentru împlinirea golurilor. Aducătorul contingentului propuse mareșalului Pelissier să-și aleagă fruntașii dintre recruți pentru umplerea golurilor din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încă, o nouă rasă americană, în ochii căreia vechiul popor al lui Mircea Basarab dispare și emigrează Promotorul acestui americanism e partidul roșu, care are pretenția de-a se numi și național. Noi nu ne îndoim că și din acest aluat, în care Costineștii și Serurii joacă un rol atât de mare, se poate forma ceva; dar ceea ce se va forma nu va fi desigur nici popor românesc, nici stat românesc. Din punct de vedere istoric, oricine se asociază cu roșii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]