991 matches
-
variabile. Capul este înfundat în pronot până la nivelul ochilor. Clipeul dezvoltat, măsurând aproximativ jumătate din lungimea capului, marginea lui anterioară poate fi trunchiată sau ușor arcuită. Ochii nu sunt proeminenți, având o bordură fină în dreptul tâmplelor. Antenele cu articolul bazal alungit în formă de mâner, fiind aproape la fel de lung cât următoarele articole luate împreună. Al 2-lea articol antenal are o muchie ascuțită, iar ultimele 3 articole antenale sunt transverse, formând o măciucă acoperită cu o pubescneță scurtă și deasă. Pronotul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Clipeul trunchiat anterior sau rotunjit are o bordură fină. Marginea anterioară a ochilor nu este știrbită. Antenele sunt formate din 9 articole, dintre care ultimele 3 alcătuiesc o măciucă oval-alungită, compactă, acoperită cu o pubescență scurtă și deasă. Scapul este alungit în formă de mâner, mai lung decât articolele ce formează funiculul. Al 2-lea articol din măciuca antenei este mai scurt decât primul și ultimul. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele, rotunjit și îngustat anterior. Marginea anterioară a pronotului ușor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de o bordură bazală................13 Cymbiodyta Bed. 9.Corpul dorsal convex, de dimensiuni mici (1,1-1,7 mm). Toate tarsele sunt extrem de scurte...............................................................................14 Chaetarthria Steph. -.Talia mai mare (2-3,2 mm). Al 2-lea articol al tarselor posterioare este alungit..10 10.Partea dorsală prezintă un luciu metalic ± accentuat. Articolul terminal al tarselor posterioare este mai lung decât articolul 2. Fața ventrală a femurelor posterioare netedă, la vârf fin reticulată...................................................15 Paracymnus Thoms. --.Dorsal mat. Metatarsul mai scurt decât articolul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
anterioară rotunjită și cu marginile laterale puțin îngustate anterior. Scutelul triunghiular, alungit, prevăzut cu o punctuație accentuată. Elitrele cu marginile laterale rotunjite, lățite postmedian, sunt bombate dorsal și au strii longitudinale punctate. Unghiul sutural al elitrei ascuțit sau denticulat. Mezostenul alungit cu jumătatea anterioară plană, apofiza mezosternului este îngustă, ascuțită și carenată. Picioarele relativ alungite cu coxele anterioare bine dezvoltate. Femurele măciucate spre bază. Tibiile subțiri, cele anterioare cu 2 pinteni apicali scurți și inegali. Tibiile și tarsele mediane și posterioare
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o punctuație accentuată. Elitrele cu marginile laterale rotunjite, lățite postmedian, sunt bombate dorsal și au strii longitudinale punctate. Unghiul sutural al elitrei ascuțit sau denticulat. Mezostenul alungit cu jumătatea anterioară plană, apofiza mezosternului este îngustă, ascuțită și carenată. Picioarele relativ alungite cu coxele anterioare bine dezvoltate. Femurele măciucate spre bază. Tibiile subțiri, cele anterioare cu 2 pinteni apicali scurți și inegali. Tibiile și tarsele mediane și posterioare au peri lungi ce servesc la înot. Abdomenul prezintă 6 sternite, iar primul sternit
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
emisferic. Capul relativ dezvoltat, dorsal aplatizat, cu ochii puternic bombați. Palpii maxilari scurți, articolul lor terminal este mai lung decât penultimul. Marginea anterioară a clipeului știrbită. Antenele scurte, cu primele 5 articole glabre, și cu următoarele 3 pubescente, scapul este alungit și ușor curbat la bază. Pronotul îngustat anterior, cu marginile laterale puțin rotunjite, baza pronotului este aproximativ egală cu baza elitrelor. Scutelul mare, triunghiular. Elitrele cu marginile laterale rotunjite și cu vârfurile teșite, adesea cu rânduri de puncte, dar lipsite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
apicală relativ lățită. 11 Hydraena truncata Rey Capul și pronotul negre, elitrele maronii de nuanță deschisă. Elitrele puternic convexe, marginile lor laterale sunt ± paralele, prevăzute cu o bordură îngustă, ștearsă posterior. Specie montană, reofilă. l=2-2,6 mm ♂ Elitrele extrem de alungite cu vârfurile trunchiate. ♀ Vârfurile elitrelor luate împreună rotunjite. 12 Hydraena hungarica Rey (czickii Endrodi) Corpul negru cu picioarele maronii. Specie montană. l=2,2-2,5 mm. ♂ Tibiile mediane lățite în treimea lor posterioară, marginea lor internă din treimea anterioară și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
109)......................................5 Aulacochthebius Ganglb. -.De dimensiuni mai mari (peste 1,4 mm). Pronotul cordiform, ușor știrbit în dreptul unghiurilor posterioare. Șanțurile transversale ale pronotului superficiale, marginile laterale ale pronotului prezintă întotdeauna câte o strie accentuată (fig.91e,pag.109). Elitrele adesea alungite cu strii sau rânduri de puncte ± accentuate............................. .............................6 Ochthebius ( s. str.) 1 Subgenul Henicocerus Stephens 1.Talia mare (2,6-3 mm). Elitrele prezintă câte o impresiune transversală. Jumătatea antemediană a celei de-a 2 a interstrii și jumătatea posterioară a
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
formează 2 unghiuri ascuțite (fig.99b, pag.134 )..1 parallelepipedus Hbst. -.Corpul oval-alungit, lățit median. Mezosternul cu 3 linii ușor arcuite, care delimitează 2 unghiuri obtuze (fig.99a, pag.134).....................2 flavicornis Hbst. 1 Paromalus parallelepipedus Herbst (picipes Sturm) Corpul alungit cu marginile laterale ± paralele, puternic bombat. Negru cu luciu metalic. Antenele și picioarele maroniu-roșcate, măciuca antenelor roșie. Capul are o punctuație fină iar pronotul prezintă o punctuație mai deasă și mai accentuată. Elitrele sunt ușor îngustate posterior și dispun de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
luciu metalic. Marginile laterale ale pronotului au câte 2 strii, iar unghiurile sale anterioare prezintă câte o gropiță adâncită. Elitrele cu câte 4 strii alungite și o strie suturală scurtă. Pigidiul și propigidiul fin punctate. Pintenul terminal al tibiilor este alungit. Sub balegă de bovine. (Pl. VIII, fig.9). l=9-15 mm. ♂ Mandibulele de lungime inegală, cea stângă este mai lungă decât mandibula dreaptă. ♀ Labrumul este prelungit anterior sub forma unui lob scurt. 23 Genul Eudiplister Reitter în fauna României 2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
adăpostirea antenelor, mai rar ele pot lipsi. Mezosternul este separat de metastern printr-o linie de separație transversală bine conturată. Primul sternit abdominal prezintă de o parte și de alta a liniei de separație câte o strie oblică adâncită. Picioarele alungite cu femurele îngroșate. Tibiile anterioare triunghiulare, cu 2 pinteni terminali bine dezvoltați. Insectele sunt întâlnite în dejecțiile animalelor, pe cadavre, ciuperci putrede și în alte materii vegetale ș i animale aflate în descompunere. în fauna noastră 13 specii. Montandon citează
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
întotdeauna negre-unicolore......................................... ............................4 4.Corpul rotunjit. Lobul anterior al prosternului cu o bordură incompletă (fig.103a, pag.144 )....................................................................4 ventralis Marsh. -.Oval-alungit sau oval-scurtat. Lobul anterior al prosternului prezintă o bordură completă (fig.103b, pag.144 )..................................................................5 5.Corpul oval alungit cu pronotul ușor îngustat anterior. Stria frontală ajunge până la marginea laterală a capului și este ușor sinuată în partea ei anterioară (fig.103d, pag.144 ).....................................................................5 neglectus Germ. -.Corpul oval-scurtat. Marginile laterale ale pronotului sunt puternic îngustate anterior. Stria frontală
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ramificat, lignificat, pivotant, dezvoltat în sol până la adâncimea de 1,5 m. Tulpina erectă este înaltă de 25-70 cm, ramificată, împreună cu ramurile uniform foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Mentha, cu baza unicelulară, ovat-piriformă, cu pedicelul unicelular, foarte scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut conducător, cambiul este pluristratificat. Razele medulare, vizibile mai cu seamă la nivelul inelului lemnos, sunt uniseriate; nu se deosebesc vasele de lemn de celelalte elemente ale xilemului. În parenchimul perimedular sunt vizibile puține
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere alungite tangențial. Comparând datele privind stadiile din dezvoltarea perilor glandulari, numărul și distribuția acestora pe organele vegetative și de reproducere, cu cele referitoare la activitatea biosintetică a unei enzime implicate în sinteza monoterpenelor, este posibil să se identifice, pe baza studiilor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
abaxială și xilem la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foto 73), staminelor (ce se insera pe tubul corolei) și apoi a primordiului ovarului în zona centrală. Staminele sunt formate inițial dintr-un filament foarte scurt, gros și o anteră cu țesut omogen (foto 74). Ulterior stamina crește, filamentul se alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul strat rămâne format din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază un țesut sporogen, din care se vor forma, prim meioză granulele de polen microsporogeneza. Acesta este momentul în care devin vizibile primordiile ovulelor, deci dezvoltarea anterelor precede dezvoltarea ovulului. Antera matură (foto 76, 77) are
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
căderii și chiar de a te împinge uneori din perete. Astfel îți poți asigura o poziție în care capul nu este amenințat, te poți prinde cu ambele mâini de coardă iar corpul tău e pregătit de impact pe măsură ce coarda se alungește. Indiferent de evenimentul ce produce căderea, cea mai sigură metodă de a evita rănirile este prinderea cu ambele mâini de coarda de asigurare, prevenind astfel căderea cu capul în jos. Se recomandă încordarea mușchilor și reținerea respirației pentru mărirea capacității
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
l890, de la 38 ha la 169 ha astăzi. II.4. Fizionomia așezărilor II.4.1. Forma vetrelor Vetrele de sate au evoluat, în general, de la formele tipice ale unor nuclee rotunde (de ex.: Ț ibăneș ti,Griești, Vălenii), la formele alungite de așezări de astăzi. Acest lucru se constată prin studiul comparativ al liniilor topografice din ultimul secol. Acestea depind de raporturile care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și din pădure...». Astfel vetrele inițiale s-au supus unui proces de roire, încurajat și de unele împroprietăriri. Spre exemplu, vetrele unor sate s-au mărit și s au alungit pe anumite direcții,fie pe direcția ș esul râulu- culmea dealului (pentru a asigura o valorificare variată), fie această extindere a fost favorizată si de modul de despădurire, propice implementării unor așezări. La jumătatea secolului al XIX lea au avu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pentru raportul de frecare f/f0 în funcție de raportul dintre semiaxa ecuatorială și cea de revoluție, b/a, în cazul elipsoizilor de revoluție; asemenea elipsoizi sunt modele rezonabile pentru multe particule asimetrice. Se obțin următoarele ecuații: * pentru b/a < 1 (elipsoizi „alungiți”) (15) * pentru b/a > 1 (elipsoizi „turtiți”) (16) În figura 13 sunt descrise curbele calculate de Oncley pentru raportul de frecare drept funcție atât de asimetrie cât și de hidratare cu aplicație la dispersii apoase de proteine. Este interesant de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
încercați exercițiul următor, simplu, rapid și eficace. Culcați-vă pe pat, pe spate, cu o pernă sub cap. îndoiți picioarele, depărtate fiind cu câțiva centimetri. încercați să realizați o pătrundere a vertebrelor lombare (în dreptul rinichilor) în saltea, expirând îndelung. Simultan alungiți cât mai mult vertebrele cervicale (ceafa) ridicând creștetul retrăgând bărbia în piept. Apoi relaxați totul, inspirați fără efort și reîncepeți. Puteți face exercițiul de 20 până la 30 de ori. în timpul exercițiului, brațele rămân în lungul corpului, palmele întoarse spre plafon
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza intrării în acțiune a mușchilor agoniști (motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică este de tip cedare (regim pliometric); c) Forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de pământ, etc.) care determină zdrobiri, efecte explozive (bombe, gaze etc.) sau compresiuni (mai frecvent la imersia scafandrilor). Forța contuzivă acționează prin: presiune când elementele anatomice ale unei regiuni sunt mai întâi împinse și apoi strivite; tracțiune când țesuturile sunt alungite dincolo de limita extensibilității lor normale și se rup în mod variabil după rezistența lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]