987 matches
-
operei artistice și al publicisticii eminesciene determină contaminări reciproce între cele două domenii ale creației. În acest sens, materia densă a publicisticii încorporează aspecte de poetică artistică, elemente de narativitate și lirism, iar pamfletele și satirele lirice ale poetului reflectă aluviunile activității jurnalistice: "Întâlnirea epidermică a jurnalismului și a poeziei maschează structura lor profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală și aplecarea pragmatică"356. Vocația retorică, sensibilă în spațiul creației literare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și ambiguitate Analiza semantică a publicisticii eminesciene are în vedere statutul mesajului publicistic, variantă a discursului social, potrivit lui P. Charaudeau 378, capacitatea acestuia de a amalgama cunoștințele și credințele ce definesc societatea secolului al XIX-lea, fără a exclude însă aluviunile memoriei și viziunea prospectivă a jurnalistului. Înregistrând o accentuată dimensiune narativă, care constă în prezentarea referențialului istoric, politic, social al epocii, și sugerând ierarhii ale problematicii sociale, limbajul publicistic eminescian prezintă și o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ca și celelalte publicații ale vremii, Pressa înglobează, pe lângă articolele politice, materiale literare vizând cultivarea gustului artistic al cititorilor. Particularități ale limbajului politic cultivat de presa secolului al XIX-lea Publicistica dezvoltată la începutul secolului al XIX-lea poartă încă aluviunile epocii anterioare, dar schimbările încep să apară, sub impactul influenței modelelor jurnalistice europene. Asistăm acum la o primenire a lexicului politic, prin împrumuturi masive din limbile latină, franceză și italiană. Constituirea unei clase politice contribuie la preluarea din afară a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și nisipuri argiloase aluviale de șes este extinsă în lungul Miletinului și cu areale mai restrânse în văile afluenților săi. Aluviunile din șesul Miletinului cu grosime de 9-10 m la Șipote și 7-9 la Hălceni sunt formate din două orizonturi: unul inferior, gros de 2-4 m, conținând nisipuri grosiere, prundișuri și resturi de cochilii și un orizont superior de 4-5 m
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu grosime de 9-10 m la Șipote și 7-9 la Hălceni sunt formate din două orizonturi: unul inferior, gros de 2-4 m, conținând nisipuri grosiere, prundișuri și resturi de cochilii și un orizont superior de 4-5 m grosime alcătuit din aluviuni mai fine, luto-nisipoase,argilo-nisipoase și chiar argiloase. Stratul de apă principal înmagazinat în orizontul psemito-psefitic,în unele sectoare se află sub presiune, având caracter ascensional, cum a dovedit forajul executat la Hălceni (Bomher E., 1976). Lentilele de apă sunt suspendate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
5-3 m spre albia minoră și la 0-0,5m spre contactul cu versanții. În perioadele umede ale anului nivelul apei subterane din șes are adâncimi mai mici, oscilațiile fiind în jur de 2 m. Analizele chimice ale probelor luate din aluviunile șesului Miletin arată un conținut bogat în săruri solubile (bicarbonați, sulfați,cloruri) variind între 640 mg/l în partea centrală și 1000 mg/l spre marginea șesului, unde se simte aportul apelor deluviale ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e) -Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte săruri solubile (sulfați, cloruri)provenite, fie din timpul depunerii, fie aduse ulterior de apele ce se scurg pe pante peste marnele gipso-clorurate. Cu privire la răspândirea geografică a solurilor în sectorul cercetat menționăm că acțiunea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în construcția amplă numită Memento mori, alături de alte episoade: Asia, Iudeea, Grecia, Roma-Preludiu, Dochia Raiul Daciei, Roma-Decebal. Sîmburele crud al morții, Miază- Noapte, Bastilia-Napoleon-Fine. Un scenariu de vreo 84 de strofe numerotate chiar de poet, dar care, odată cu "amplificările și aluviunile ulterioare", ajunge cu totalul strofelor la 217. Pe Eminescu îl interesau nodurile sau răscrucile istoriei, locuri " Unde lumea în căi nouă, după nou cîntar măsoară" (Memento mori). Tip de gînditor sincretic, el nu improvizează povești în marginile altor povești, ci
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
uscat, iască, gata să ia foc?! Nu poți avea pretenția unor construcții complicate dacă personajul e atât de searbăd. Limbajul compensează în schimb sărăcia epicului printrun comic tragic dar păstos. E un limbaj abrupt, când sec, când irigat cu toate aluviunile limbii. Se întâmplă ca personajul cărții să-și rateze momentele de construire a propriei sale inteligențe. E aruncat de mic în conjuncturi destructurante, iar în el nu se trezește, la vremea studenției, nevoia de a-și transgresa propriile limite. Dimpotrivă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
deplasează fără escortă. La picioarele podului, pe cele două maluri și la depărtarea cuvenită, apa sapă când incisiv, când mângâietor, inepuizabil de fertilă în strategii; împrumutând abraziunea mediului, ea o întoarce insurecțional împotriva lui. Reciproc, piatra ademenește tacit la statornicire aluviunile dinspre marginea mai domolită a șuvoiului - cele mai vlăguite și mai ezitante, cârtind tulbure împotriva răpirii și roase de nostalgia întregimii cu prundișurile din amonte. Pentru aceste dizidente ale făgașului bine bătut, între uscat și curent se dă o neluptă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
alt fel de contact cu lumea, să-l ajut să găsească și alte surse de satisfacție în ea - da, într-adevăr, să reprezint un nou început în viața lui, nu un element de antrenat într-o rutină bine bătătorită. Dacă aluviunile nu reușesc să scoată curgerea din matcă, și-au irosit cea mai strălucită șansă. − Așa, deci... Voiai să fii începutul, alpha și aleph; curios, ambele înseamnă taur. Ai fi vrut să-i creezi o nouă deschidere, să lovești alături de muleta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bine, din moment ce am și adoptat modelul vostru. Și știm în primul rând ca să nu mai fim siliți să ne întrebăm, și să riscăm astfel să ne descoperim lumea expusă unor schimbări ce-ar face-o de nerecunoscut, acoperind-o cu aluviuni purtătoare de noi începuturi și dornice de-a fi grădinărite în detrimentul mai vechilor deprinderi. Asta înseamnă renunțare la obiceiurile dobândite, cotitură majoră în parcursul personal, cheltuială mare de încredere cu care lumea nouă se cere investită - ditamai bătaia de cap
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
devastator. În secolul al XIII-lea, William de Rubruck îl pomenea ca făcând parte din proaspăt întemeiatul Imperiu mongol. Localnicii clădeau, desigur, dar pe undeva în expectativa necesității de a reclădi, și totodată poate - de ce nu? - de a descoperi fertilitatea aluviunilor existențiale aduse de ultima viitură sumbră a istoriei. Neîncrederea în așezarea lumii pătrunde-n ziduri ca o igrasie. În Muzeul Maritim din Rotterdam văzuse Mataró, macheta unui vas medieval spaniol din secolul al XV-lea, dedicat de echipajul său, din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
răzgândi; scoase bijuteria din buzunar și, într-un act instinctiv de purificare, o lăsă să cadă galben și discret precum un ud la rădăcina unui gard. Scârba inspirată de coșul de gunoi antrenă fără discriminare în elanul ei și sclipitoarea aluviune de douăzeci și patru de carate. Alergătura aurului prin lume își are cursivitatea ei antrenantă, capabilă să ia cu ea nu numai mințile; lui Rică și stomacul i se urcă în gât când se gândi la mâna străină ce-i umbla clandestin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se face prin una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia și la Balta Ulmului. Aceasta din urmă, deși întinsă, are o formă foarte mult festonată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
viituri ale râului, când ridicarea cu câteva zeci de centimetri a nivelului apei în albia minoră a acestuia face să se simtă și o ridicare a nivelului apei din bălți. Explicarea stă în aceia că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și mâlurile aduse de Prut și prutețe. În profil transversal, se observă că partea dinspre interiorul luncii se lasă din ce în ce mai jos cu cât ne depărtăm de albia minoră. Această diferență de altitudine a grindurilor, este în legătură cu mecanismul de sedimentare a aluviunilor: la viituri, apa Prutului și prutețelor ieșind din albia minoră, își pierde imediat viteza; odată cu aceasta însă, scăzând brusc și puterea de transport a apei revărsate, materialul aflat în suspensie este nevoit să se sedimenteze. Cum cea mai mare parte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
viituri, apa Prutului și prutețelor ieșind din albia minoră, își pierde imediat viteza; odată cu aceasta însă, scăzând brusc și puterea de transport a apei revărsate, materialul aflat în suspensie este nevoit să se sedimenteze. Cum cea mai mare parte de aluviuni se depune imediat lângă mal, este de la sine înțeles că grosimea straturilor formate aici va fi mai mare decât a acelora dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
materialul aflat în suspensie este nevoit să se sedimenteze. Cum cea mai mare parte de aluviuni se depune imediat lângă mal, este de la sine înțeles că grosimea straturilor formate aici va fi mai mare decât a acelora dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sine înțeles că grosimea straturilor formate aici va fi mai mare decât a acelora dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă, în care vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu motor folosită la traversare. Un soldat îi ajută să urce la bord. Vernea îi făcu semn că nu are nevoie de el și luă cârma. Insula, plasată în mijlocul estuarului, nu mai era de altfel o insulă. De câtva timp, aluviunile fluviului o împinseseră în celălalt mal. Conform legilor internaționale, ar fi trebuit cedată țării vecine, dar se prefăcuseră că nu au băgat de seamă și menținuseră pichetul gărzilor de frontieră. Curios, Marele Vecin nu reclamase insula. Vigilența sporise cu atât
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o apă tulbure, de culoare mâlului. Costișenii se înspăimântează la vederea colosului de apă și mai cu seamă auzind acel vuiet sinistru al valurilor. De sus, de la munte cară crengi rupte, bușteni întregi, șindrilă, frunze uscate, mult nisip și mâl, aluviuni, care ajung departe în mama Sucevei, care nu este altul decât Siretul. Era prin anul 1947, o primăvară foarte capricioasă, care a adus multe nenorociri oamenilor de la sate. "Suceava și-a făcut de cap" spuneau cu deznădejde costișenii și frătăucenii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]