9,933 matches
-
altceva. Au trecut mai multe zeci de ani în care regimul și-a strivit propria cultură, prefăcându-se că face tocmai contrariul. Cred că trebuie să fie revizuite toate concepțiile privind contactele internaționale. Acestea nu se fac la nivelul ambasadelor. Ambasadele nu există ca să faciliteze contactele între artiști, profesioniștii artei și ai culturii. O expoziție nu se schimbă pe niște banane. Nu e vorba de banane la dumneavoastră, căci nu produceți banane, însă eu știu despre ce vorbesc. Când vrei să
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
o expoziție. Nu așa trebuie procedat. Trebuie să se răspundă: nu, nu facem o expoziție. Trebuie să te impui, nu să intri pe poarta cea mică, a acelor expoziții care sunt făcute ca niște pachete-cadou, ceea ce eu numesc expoziții de ambasadă, parașute într-o țară fără cunoașterea locului care acceptă, sau fără cunoașterea locului de unde se iau lucrările. Cred imperativ, întotdeauna, în toate cazurile, că o expoziție trebuie să fie o colaborare între cel care posedă obiectele și cel care urmează
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
fost și motivul pentru care a acceptat, după părerea mea cu ușurință, să includă un pasaj-invectivă la adresa lui Tudor Arghezi, în spiritul pamfletelor lui Sorin Toma". Doar puțin intrigant, așa cum i se cerea unui nomenclaturist. În timp ce Beniuc funcționa în calitate de consilier al Ambasadei României la Moscova, Zaharia Stancu călătorește într-acolo spre a obține un exemplar din Statutul scriitorilor sovietici și spre a se lăuda apoi astfel, încît șeful său ideologic să se pronunțe în felul următor: "am avut un reprezentant ani de
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
românesc din Franța, cei care au militat pentru instaurarea libertății și a democrației în România. Printre aceștia însă, prea puțini tineri. Tinerii ce studiază sau se găsesc la Paris; tinerii post-1989 - cei care, cu ocazia coktail-urilor, umplu încăperile elegante ale Ambasadei României și se adună în jurul meselor încărcate de bunătăți - lipseau. De ce vor fi fost absenți? Să nu-i fi interesat subiectul conferinței? Să nu-i mai preocupe decît prezentul (și viitorul lor), "în numele nenorocului", prin țări străine-occidentale, în orice caz
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
NUMAI naționalitatea română (în versiunea franceză, "șmecherește", cuvîntul NUMAI lipsește!) - nu înseamnă oare excluderea românilor din străinătate și a celor cu dublă cetățenie? Nu înseamnă îndepărtarea lor de la treburile țării? 1) Ce rost mai pot avea vorbele mari pronunțate prin Ambasadele României în țările occidentale (în Paris, în special) de oameni politici importanți (nici Președinții României nu au făcut excepție) - prin care "toți Românii, și voi, și noi, sîntem de acum înainte, frați; voi sînteți o parte integrantă a poporului român
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
de stînga. Ea încetase să mai plîngă. Mă asculta cu un început de atenție, și cînd terminasem sonetul, începuse să aplaude. Arăta cu totul altfel. Părea alta. La Omsk, îi venisem de hac. La Moscova, o predasem în mîinile reprezentantului ambasadei franceze ca nou-nouță, - nu le venea să creadă. Telefonaseră deja la Paris. Iar un ziarist și bătuse un telex: O franceză leșină în pragul Chinei! ziaristul era și el de față, - dar nu se mai putea face nimic. Ce chestie
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
instituție culturală, acolo. Dintre țările fostului bloc comunist, doar Ungaria a reușit, de ani buni, să mențină un foarte activ centru de artă, "Petöffi Cultural Center". Neavând șansa unui astfel de lăcaș, avem în America norocul (vai, disprețuit și de ambasadă, și de politicienii din țară!) unor admirabili susținători ai valorilor românești în Statele Unite. D-na Christina Zarifopol-Illias, profesoară de latină și română la una din cele mai prestigioase universități americane, Universitatea Indiana din Bloomington, compensează prin profesionalism, energie, șarm, competență
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
unor pagini puțin cunoscute la noi, în circuitul vieții noastre de concert, literaturii vocal-instrumentale de cult, anume genului cantatelor. Menționez distincția de unicitate a concertului în contextul vieții muzicale bucureștene; este de amintit sprijinul consecvent pe care serviciile culturale ale Ambasadei Republicii Federale Germane îl acordă instituțiilor noastre de cultură. Căci - și de această dată! - materialele concertului, partiturile, au fost procurate cu susținerea financiară a acestei instituții. De altfel întreaga seară de muzică a dispus de o strălucită îmbinare a unor
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
noiembrie 1942, cu Petre Constantin Carp, 40 ani, fiul lui Petre Carp și al Annei, născută Boierescu. Căsătoria nu durează, se desface pe 31 martie 1945, soția recăpătându-și numele de Ada Botez. Prin căsătoria cu un maior, Hill, de la Ambasada Marii Britanii din București, se stabilește apoi în Anglia, devenind cunoscută sub numele de sculptorița Ada Botez. A revenit adesea în vizită în București, întâlnindu-se, uneori pe ascuns, cu fratele ei Călin Botez. La București venea și la mama ei
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
banală întâlnire fotbalistică evenimentul decisiv pentru destinul națiunii, dl. Macarie a indus ideea că viața suporterilor români e în pericol și că ungurii skin-heads abia așteaptă să bea sânge de valah! S-a ajuns chiar la situația frizând patologicul ca ambasada României de la Budapesta să ceară protecția poliției maghiare. Că prin zonă n-a călcat picior de ungur (deși, aflu din presă, �periclitata" clădire se găsește chiar în drumul spectatorilor spre stadion) nu mai contează pentru această presă iresponsabilă. După cum nu
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
intenția ungurilor de a-i primi cu măciuca pe spectatorii români sosiți la Budapesta. Dar n-am văzut decât o singură și lapidară relatare despre șirul de frumoase unguroaice care, după meci, în loc să arunce cu pietre și coctailuri molotov în ambasada noastră la Budapesta, au așteptat zâmbitoare un autograf din partea vedetei Cristian Chivu. Poate că în această secvență eludată de presă stă - printr-un ciudat joc psihanalitic - iritarea lui Ion Iliescu față de ambasadorii României. A lui Ion Iliescu, soțul unei doamne
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
publicat pe timpuri să nu se fi pierdut. Ar fi o pagubă. De aceea, risc să mă repet. Înmânându-ne pașapoartele, colonelul ne lămuri cu multă gentilețe că documentele noastre nu purtau agrementul de trecere în Berlinul de Vest al ambasadei române. Că ar fi fost să i se aducă o ofensă, dacă s-ar fi trecut peste voința ei. Regret, regret, făcea colonelul distins, salutându-ne și lipindu-și călcâiele cu un pocnet ușor. Ne-am făcut că ne grăbim
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
ofensă, dacă s-ar fi trecut peste voința ei. Regret, regret, făcea colonelul distins, salutându-ne și lipindu-și călcâiele cu un pocnet ușor. Ne-am făcut că ne grăbim, că vom lua un taxi și ne vom repezi la ambasada noastră, să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală; dar țineam sus capul. Când ne-am întors de pe linia a cincea înapoi, spre linia a patra, halt! Nu ne lăsau în Est, fiindcă n-aveam pe pașaport viza respectivă de intrare
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
români. Primele pagini ale ziarelor au explodat de inițiativa premierului Năstase care a cerut, public, Israelului să ne ajute pe lângă Statele Unite. Mai mare eroare nici că putea comite premierul nostru cel drăgălaș. Să nu fi aflat dl. Năstase (ce păzește ambasada de la Washington?!) de eforturile extraordinare depuse în ultima vreme de administrația americană pentru a anihila sau măcar estompa vociferările care subliniază cota ridicată a Israelului în politica externă americană? Confruntat cu sporirea fără precedent a populației "latino", preocuparea numărul unu
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
prefectul să se astîmpere sau să-l dea jos din funcție dacă refuză. Fiindcă și acest proiect cultural, ca și proiectul demiterii lui Pintilie riscă să provoace un scandal internațional. * Ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu a fost întors de la poarta Ambasadei Franței de "un funcționar cu chipiu", care n-a vrut să-l primească la recepția oferită de premierul Lionel Jospin. Potrivit afirmației lui Pașcu, citată de toate ziarele centrale, de aceeași soartă au avut parte și alți miniștri ai actualului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
barieră va fi și el trimis acasă, să-și trateze amneziile, dacă e cazul, ori ca să învețe cum arată miniștrii din România, în centrală, dacă în București n-a fost în stare. Mai mult ca sigur că cele întîmplate la Ambasada franceză va fi făcut să tresară cîteva piepturi de aramă din Ministerul de Interne român, de satisfacție că au și francezii pe Garcea al lor, care n-a fost în stare să-l recunoască pe "inubliabilul" Pașcu. * Potrivit ideii dragă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
pus să jur că voi păstra secretul asupra acestei despărțiri". O vizita, desigur, și Poklevski-Koziel, ambasadorul Rusiei la București, acesta din urmă rămînînd aici, și după revoluția bolșevică din 1917, în deceniile interbelice, locuind destulă vreme în clădirea fostei sale ambasade (actualul cazino de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată o însemnare din 9 mai 1915, semn că saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
partidului de guvernământ. S-a creat, în fine, șansa ieșirii din înțepeneală și din ineficiență. Acum, oamenii care au ceva de spus cu adevărat Europei chiar vor putea s-o facă. S-a terminat cu datul vinei pe cozile de la ambasade, dar și cu disprețul cine știe cărui funcționar obtuz care-și făcuse un ideal din a nu-i lăsa pe români să treacă dincolo de Nădlac sau Borșa. Dar de-acum va conta și ce va face românul europenizat. Dacă va considera că
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
în anumite țări din străinătate, proporțional vorbind, foarte puțini cetățeni români și-au regăsit demnitatea cu acest prilej. Dacă socotim, cu larghețe, cîți români voiau și vor să călătorească în străinătate și luăm ca bază de calcul cozile pe la diverse ambasade, ajungem la un 3% din populația României. Cronicarului nu i s-a părut niciodată că problema vizelor îi atinge pe români la demnitate. Mai curînd motivele pentru care s-a recurs la această măsură, a introducerii vizelor, ar fi trebuit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
de 40%, tăindu-ne restul și rămînîndu-ne datoare cu abonamentele pe prima jumătate a anului, care s-au dus totuși la biblioteci. Sîntem în negocieri cu Ministerul Informațiilor, prin care, între 1996 și 2000, am trimis în străinătate (Centre Culturale, Ambasade, Consulate) abonamente de cîteva mii de dolari, dar la care dl Dîncu a renunțat în prezent. Avem totuși promisiunea de a relua acest contract de sponsorizare. Mai intratabil se arată MCC care ne-a scos și de la suflet și de la
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
lui Constantin Noica; sfatul lui Mihnea Berindei și vîlva creată în 1979 de o emisiune a Europei Libere a adus-o pe Jessica Douglas-Home în casa Marianei Celac. Relatările întîlnirilor avute cu Noica, Pleșu, Dinescu, Mariana Celac, dineul dat la Ambasada Marii Britanii pentru disidenți (la care a fost invitat și Eugen Simion...) ar trebui să ducă cel puțin la o discuție onestă privind opoziția românească, a cărei atitudine pasivă (în contrast cu disidența activă, termen folosit curent de Adam Michnik) nu poate fi
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
sălbăticia viscerală a culorii, ci tocmai în tihna și echilibrul ei amăgitor. Pînă să circul în străinătate, albumele de artă străine, unele din ele sosite, minune!, pe adresa de-acasă - probabil ca urmare a semnăturii prezente în oricum ajunsa în ambasade "Cronica" - altele în biblioteci, m-au trimis în elita artei moderne. Nu înspre Mondrian. O mărturisire. Totul a plecat de la primul voiaj, pînă la urmă inițiatic, pe care l-am făcut, în 1968, la mînăstirile bucovinene. Fusese, pînă atunci, o
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
românească în interviuri. Dar editorul nostru a trebuit să cheltuiască multă energie, căutînd, în presa timpului, răspunsurile scriitorului la diferitele anchete literare la care a participat și cuvîntările sale rostite, unele, în străinătate (deci apeluri insistente la atașații culturali ai ambasadelor pentru a le depista în presa acelor țări). Dar efortul a fost făcut și acum avem toate aceste multe înscrisuri în două volume respectabile, care se și înfățișează frumos grafic. Trebuie să-i fim recunoscători d-lui Niculae Gheran, din
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
birocrația nu a născocit-o secolul XX. În al treilea rînd... Dar să lăsăm faptele să vorbească. Traducem din cartea monumentală a lui André Maurois Prometeu sau viața lui Balzac, în traducerea lui Marcel Aderca. Întîi și întîi, plecarea. La ambasada Rusiei din Paris, în primăvara lui 1843 pe Balzac îl primește un secretar pe nume Victor de Balabine care notează în jurnalul său apărut în anul 1914 la Paris: "...Poftește-l înăuntru, spusei funcționarului. Își făcu îndată apariția un omuleț
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
posibilă astăzi fără aportul unor resurse financiare care lipsesc artiștilor, fără atragerea unor sponsorizări venite sub diverse forme de la instituții sau persoane, este o evidență. Și editarea acestui disc a fost posibilă datorită unei colaborări româno-germane în care Internationes Bonn, Ambasada Germaniei și Deutsche Kommerzbank din București au oferit sprijinul necesar. Nu este prima oară că instituțiile reprezentative germane se implică în susținerea vieții muzicale românești. La lansarea discului, domnul Hans-Jorg Krohn, directorul băncii amintite, spunea că între un director de
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]