761 matches
-
nu e o simplă dezvăluire, o epifanie a ceva deja prezent; e o practică creatoare”1. Încă o comparație poate da seama de modul cu totul ciudat În care dandy-ul Își percepe și construiește diferența față de ceilalți: relația sa ambivalentă cu snobul, despre care a mai fost vorba. Acesta Îi este, deopotrivă, și prieten, și dușman. Prieten, pentru că Îl imită fascinat, devenind „cutia sa de rezonanță”; iar dușman, pentru că, imitându-l, atenuează, ba chiar anihilează diferența la care visează dandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Carter. A fost făcută foarte din scurt, la câteva zile după ziua de naștere a lui Lauren, și trimisă prin curier. În New York, nimeni nu mai trimite ceva prin poștă, căci o invitație trimisă prin poștă Înseamnă că gazda este ambivalentă În legătură cu prezența ta la evenimentul pe care-l organizează; dacă ar vrea să fie sigură că primești invitația și că Îi dai repede un răspuns, ți-ar trimite-o prin curier. Hârtia din care era făcut plicul era de aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
înseamnă astfel așezarea asumată, după firea ta, într-un proiect personal. Cam așa și cu brandul de țară : el nu se referă la ceea ce crezi că ai fost, ci la ceea ce îți dorești să devii. Adică nu la o amintire ambivalentă despre părinți, ci la un proiect personal de maturitate. Viața nu este cumva și ea (cel puțin în varianta sa modernă) un proiect indefinit, nu o esență moștenită ? Turism Un prim drum era Valea Prahovei cu Bucegii. Pentru iubitorii de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
scriu cu poruncă rugăciuni umilicioase, / ce se zic în picioare, la Ceasuri. după grăunții / metaniei. / pentru cei adormiți în credință. / scriu cu o cerneală de sânge. ca și cum aș ara / cu trei degete. Și, fiindcă logosul - forță primordială a lumii - e ambivalent, pătruns de rugăciune, exprimând-o sau alcătuind un iad / al vorbirii fără întrerupere, poetul este cel care, mai mult decât toți ceilalți oameni, poate să-i sondeze profunzimile și să-i împartă melosul semenilor: ca un miner al cuvintelor cobor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
În tufiș, și oftează. Cei doi sînt enervați de oftatul lui și-l urmăresc cu un Kawasaki pînă cînd eroul penetrează prin zid. Apoi personajul se plimbă Împreună cu naratorul, se uită la televizor, Îl latră cîinii (animalele au o atitudine ambivalentă În privința lui), merg amîndoi la cinema. În fiecare zi din cele șapte pe care le petrece la han, DJ Își povestește ziua echivalentă din săptămîna trecută. (Trăsături personaj: orfan, a pierdut pe cineva drag, nu mai știe pe cine. Tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Edward Westermarck: teoria înfrumusețării / 28 1.2.6. Knight Dunlap: funcția de protecție / 31 1.3. Etapa clasică (1890-1960) / 36 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare / 38 1.3.2. John Carl Flügel: psihologia hainelor și atitudinile ambivalente / 44 1.3.3. Ruth F. Benedict și Edward Sapir: moda și vestimentația în enciclopediile secolului XX / 46 1.3.4. Contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea sociologiei modei / 48 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) / 49 1.5. Perioada contemporană
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoriei explicative a schimbării modei. Corolarele acesteia ar fi: moda urmează un traseu ciclic, constant; sau, conform concepției deterministe, moda reflectă evenimentele politice, economice, artistice, științifice și tehnologice ale vremii. 1.3.2. John Carl Flügel: psihologia hainelor și atitudinile ambivalente În 1930, anul apariției cărții The Psychology of Clothes, de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955), psihanaliza avea deja o "carieră" științifică în epocă, ca urmare a cercetărilor lui Sigmund Freud (1856-1939) asupra rolul inconștientului în viața psihică. Păstrând liniile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sigmund Freud, ambivalența descrie coexistența dragostei și a urii în relație cu același obiect sau aceeași persoană și se manifestă în gelozie, în doliu, în stările de nevroză obsesională (E. Brusset, 1991/2007, 51). Cel mai bun exemplu pentru sentimentele ambivalente este oferit de Sigmund Freud prin personajul din tragedia antică a lui Sofocle, Oedip- Rege. Oedip are sentimente ambivalente pentru tatăl său, care este în același timp un rival și un obiect de dragoste și de identificare. "Diagnoză" acestor stări
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
manifestă în gelozie, în doliu, în stările de nevroză obsesională (E. Brusset, 1991/2007, 51). Cel mai bun exemplu pentru sentimentele ambivalente este oferit de Sigmund Freud prin personajul din tragedia antică a lui Sofocle, Oedip- Rege. Oedip are sentimente ambivalente pentru tatăl său, care este în același timp un rival și un obiect de dragoste și de identificare. "Diagnoză" acestor stări emoționale antagonice îndreptate asupra aceleiași persoane este denumită de Sigmund Freud "complexul lui Oedip". Dar cum se aplică conceptul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoane este denumită de Sigmund Freud "complexul lui Oedip". Dar cum se aplică conceptul de "ambivalență" în analiza comportamentelor vestimentare ale indivizilor? Cartea psihologului britanic John C. Flügel, The Psychology of Clothes (1930), oferă un răspuns în acest sens. Atitudinile ambivalente cu privire la vestimentație descriu contradicția dintre dorința de a atrage atenția asupra corpului prin expunere, pe de o parte, și acoperirea acestuia, pe de altă parte. Iată cum descrise John C. Flügel (1930) cele două stări afective polarizante, caracteristice comportamentelor vestimentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comportamentelor vestimentare: Instinctul expunerii [corpului n.n.] este relaționat cu nuditatea, dar, în cursul evoluției individului (în societățile moderne) acesta a început, inevitabil, să se manifeste, într-un grad mai mare sau mai mic, prin intermediul vestimentației. Oricum, hainele sunt, cu precădere, ambivalente, prin faptul că acoperă corpul și astfel ajută la inhibarea tendințelor pe care le numim "pudice" și, în același timp, oferă mijloace pentru o nouă și înaltă gratificare a exhibiționismului la un nou nivel" (apud M. Carter 2005, 91). [...] consider
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Convingerea autorului era că "moda reprezintă un aspect profund și critic al vieții sociale a individului, un fenomen universal și constitutiv al civilizației, cu repercusiuni asupra corpului uman și asupra stilurilor de înfățișare" (R. König, 1971/1973, 40); "un mixt ambivalent de impulsuri irezistibile și tabuuuri inevitabile" (idem, 42); "un mecanism social care reglementează înfățișarea fizică acceptată la un moment dat în societate" (idem, 34). Mai mult decât atât, moda îl "înarmează" pe individ cu mijloace prin care se poate afirma
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Grafoart, București, 2006. Barbu, Bogdan, " Sunetele libertății, sunetele decadenței", în B. Barbu, Vin americanii. Prezența simbolică a Statelor Unite în România Războiului Rece, Editura Humanitas, București, 2006, pp. 281-312. Barcan, Ruth, "Regaining what mankind has lost through Civilization: Early Nudism and Ambivalent Moderns", în Fashion Theories, 8, 1, 2004, pp. 63-82. Baron, Stephen W., "The Canadian West Coast Punk Subculture: A Field of Study", în Canadian Journal of Sociology, 14, 3, 1989, pp. 289-316. Barthes, Roland, Système de la Mode, Éditions de Seuil
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
referințe la rasă, clasă, etnicitate, sexualitate, multiculturalism ș.a. Cum imaginea are un rol-cheie în strategiile epocii, critica-diagnostic pe care o visează și vizează Kellner devine o pedagogie media. "Artefactele complexe" pe care le pune în circuit industria media nasc efecte ambivalente, contradictorii. , ca activitate profund participativă nu uzează de reprezentări inocente, ci folosește vehicule eficiente într-o abundență de bunuri și servicii, la scară populară. Încît astfel de studii critice, recunoscînd polaritatea dominație/rezistență, ne îngăduie să (ne) înțelegem societatea. Adecvarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și structura vieții în capitalism (sau în socialism). De-a lungul întregii sale vieți, Bloch a susținut faptul că marxismul ca doctrină este viciat de o abordare unilaterală, neadecvată și negativă a ideologiei. Ideologia este pentru Bloch un "Ianus-bifrons", este ambivalentă: ea conține erori, mistificări, tehnici de manipulare și dominație, dar și un potențial rezidual de utopie, un surplus care poate fi orientat spre critica socială sau emanciparea politică. Bloch considera că pînă și creațiile ideologice conțin expresii ale unor dorințe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mass-media se poate să fi produs o imagine falsă despre nivelul de susținere a politicii de război dusă de administrația Bush. Un studiu efectuat în Anglia a arătat că acordul pentru Războiul din Golf era mult mai slab și mai ambivalent decît indicau sondajele de opinie. Martin Shaw și Roy Car-Hill argumentau: "Două sondaje de opinie efectuate asupra unei populații din nordul Angliei și bazate pe alegerea la întîmplare a unor electori arată că în timp ce modul de înțelegere și percepere a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
criminalitatea. Pe de altă parte, modul fascinant în care este prezentată crima elogiază capitalismul dur, așa încît punerea crimei și a afacerilor sub semnul egalității este extrem de ambiguă o ambiguitate care traversează întregul serial și care consideră identitatea postmodernă ca ambivalentă și dincolo de modelele de roluri tradițional categorisite drept "bun" și "rău". Căci adesea identitatea în cultura și societatea media este construită împotriva convențiilor și a moralității dominante; ca urmare, există ceva amoral sau amenințător din punct de vedere moral în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este construită împotriva convențiilor și a moralității dominante; ca urmare, există ceva amoral sau amenințător din punct de vedere moral în aceste euri postmoderne, fluide, multiple, supuse unor schimbări rapide. Din această perspectivă, Crockett este un erou cu o natură ambivalentă, caracteristică pentru cultura americană: apare adesea neras, nu poartă niciodată cravată și rareori șosete, duce o viață sexuală promiscuă și revine adesea la rolul său de acoperire, personajul Burnett, un "jucător" gata să facă orice pentru cîțiva dolari, un rol
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al răufăcătorilor sînt atît de atrăgătoare și de captivante încît serialul are, din punct de vedere moral, un caracter ambiguu, învestind atît identitatea profesională a polițiștilor, cît și identitatea de criminal a răufăcătorilor cu o anumită valoare pozitivă acest caracter ambivalent fiind accentuat și de identitatea dublă a lui Crockett și Tubbs, care joacă roluri de răufăcători înstăriți, dar și de polițiști profesioniști în cadrul aceluiași episod. O asemenea ambivalență accentuează poate acel gen de relativism care este, susțin anumiți teoreticieni postmoderni
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mereu noi oportunități pentru restructurarea propriei identități. Este dificil de spus dacă acesta este în ansamblu un lucru "bun" sau "rău" și ar fi probabil mai sigur să conchidem, împreună cu Jameson că fenomenele asociate cu postmodernitatea au un accentuat caracter ambivalent și prezintă atît trăsături progresiste, cît și de regresie. Mai mult decît oricînd, identitățile multiple și instabile par să fie acceptate în mediul cultural contemporan. Identitățile moderne, oricît ar fi fost ele de multiple și supuse schimbării, par să fie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noștri. Egalitatea și dreptatea răsplătesc această trudă întru limitare. Orice transgresiune constituie o provocare și pune utilitatea ei sub semnul întrebării. De aceea, ele constituie pentru noi un fel de violență, iar democrația presupune o disciplină interioară severă: fiecare este ambivalent față de ea și gata s-o repună sub semnul întrebării. Căci oricum, unii ar vrea, după expresia lui Orwell, să fie mai egali decît alții. Din alt punct de vedere, egalitatea mulțimii face din aceasta un fel de port liniștit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
feminitate carnală, demonică, dar există și o feminitate vaporoasă, de legendă. Dimensiunea care prevalează este însă cea mitică, dimensiune în care este depășită imaginea civică a feminității. Iubirea carnală este subminată în cele din urmă de dimensiunea ei legendară. Imaginea ambivalentă a feminității, așa cum se conturează ea în creația eminesciană, în poezii precum Venere și Madonă sau Înger și demon, este una tipică romantismului. De fapt, așa cum observa G. Călinescu în Opera lui Mihai Eminescu, ideea salvării prin femeie apare în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului, atunci semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin pedepse corporale. c) În familie se practică violența între soți, în special din partea bărbatului, considerându-se că are dreptul „natural” de a folosi orice mijloc pentru a-și impune autoritatea. d) Se practică un stil confuz, contradictoriu și derutant (ambivalent/anxios) în raporturile cu copiii lor, au așteptări nerealiste de la ei (de exemplu, să fie primii la școală, să muncească în casă și să nu se joace); folosesc copiii mai degrabă să-și satisfacă propriile nevoi (să se mândrească cu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]