741 matches
-
tomul II din Poezie română contemporană, 2000, sunt cuprinse șase texte) - aici ne aflăm în fața unui poem: Poetul F. M. Cu barba lui inocentă / ca un trandafir răsturnat // vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine și de text / bea mici înghițituri de ambrozie / înghite iarăși vorbește surâde / însă mai cu seamă țopăie / țopăie ca un pițigoi // la poarta primăverii având culoarea unui birou / pe nisipul orășenesc spulberat de claxoane / pe scrumul propriei sale umbre / zumzăitoare cum o albină // poetul F. M. cel atât de
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
-i ca vara și invers? Eu cred că țărănimea patriei ia halucinogene, dacă medicamentele compensate se dau pe sub mână de trei ori, învârtiți-le feciori! - Ce faci, frate? îl întreb. Te bagi în Etno? Precis că iar ai tras o ambrozie de Bistrița... Nu mă aude. Continuă: - ... Ia uite la piele-ososul ăla cum se plânge reporterului Tv că statul nu-l ajută, că nu-i dă, că nu-i face... Adică ar vrea ca Domnul Năstase cu Dom’ Iliescu să-i
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
Fondator: Nelu ZUGRAVU 7/1, 2012 Doresc să trec în acest text de la Ambrozie la Augustin într-o problemă care-i pune laolaltă. Despre ce este vorba? Despre opera de catehizare. Personal, cred că tot ceea ce Ambrozie<footnote Am tratat chestiunea aceasta pe larg în Anton Adămuț, Filosofie și Teologie la Sfântul Augustin, Editura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Fondator: Nelu ZUGRAVU 7/1, 2012 Doresc să trec în acest text de la Ambrozie la Augustin într-o problemă care-i pune laolaltă. Despre ce este vorba? Despre opera de catehizare. Personal, cred că tot ceea ce Ambrozie<footnote Am tratat chestiunea aceasta pe larg în Anton Adămuț, Filosofie și Teologie la Sfântul Augustin, Editura Academiei Române, București, 2009, 65-97, precum și în Anton Adămuț, Note asupra pragmatismului ambrozian, C&C, 5-1/, 2010, 11-30. footnote> a realizat în practică va
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
baptizomeni sau fotizomeni; f) în dimineața Învierii, competentes sunt botezați și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea în apa baptismală se cere candidatului la botez o mărturisire expresă a credinței în Sfânta Treime (acest rit, comun pe vremea lui Ambrozie și Augustin Răsăritului și Apusului, s-a păstrat în rânduiala catolică); g) competentes devin acum infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care și-au dat seama ce înseamnă decadența, „primul care a văzut și a simțit profunda decrepitudine a lumii antice, primul care a înțeles că de la ea nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea căruia își permite să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această situație! Ca rest, și ca într un soi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea căruia își permite să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această situație! Ca rest, și ca într un soi de compensație, Augustin păstrează studium sapientiae, îl recomandă celorlalți și-l practică el însuși. Printre catecumeni pot fi, oricând, și filosofi!, admite episcopul. Argumentul acesta este cel
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nooooi... Ne târâm zilele într-o ignoranță jenantă, căreia i-aș zice mocirlă, dacă nu aș umili gena originii mele latine. Drept care, dragu' mieu, am senzația că nu facem parte din această lume, ci... Mamă-soacră, ia mai toarnă-mi o ambrozie - mersiu... A, uitasem să te întreb: matali, fiind mai din nordul patriei, mai aproape de Ucraina, adică, nu te cheamă cumva și Tamara? - Pi mini?!? Da' șe, io-s matușa lu' Nastasî, brie? - Și nici n-ai vreo soră prin Urlați
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
a apei potabile sunt în Piața agroalimentară Titan I (Bd. Nicolae Grigorescu nr. 51A), Piața agroalimentară Titan II (aleea Barajul Dunării nr. 3), Piața agroalimentară Traian (Calea Călărașilor nr. 120-122), Piața agroalimentară Bobocica (str. Nicolae Pascu nr. 2), Piața Matei Ambrozie, Piața 1 Decembrie 1918, Piața Albina și Piața Trapezului. În Sectorul 4, sunt șase corturi anticaniculă în care se distribuire apă potabilă, în Piața Unirii, Piața Progresu, Piața Big Berceni, Parcul Tineretului și Metrou Brâncoveanu sau Metrou Apărătorii Patriei. De
Zeci de corturi, puncte de prim ajutor, în parcuri, pieţe şi intersecţii în Capitală. Vezi unde te poţi adăposti de caniculă () [Corola-journal/Journalistic/25779_a_27104]
-
Cristian Ambrozie Coroian (n. 14 martie 1973) este un fost fotbalist român care îndeplinește funcția de director tehnic al echipei Gloria Bistrița. Criști Coroian a început să joace fotbal la formația CFR Cluj, care pe atunci se zbătea pentru supraviețuirea în Liga
Cristian Coroian () [Corola-website/Science/316705_a_318034]
-
despartă, și ce istorie de capă și spadă, mai că-mi vine a zice, are în spate! Cîte vitrine și scrinuri, comode, măsuțe de tot felul, susținînd, cu un bun gust desăvîrșit, servicii delicate, în care poți ghici, aburindă, noua ambrozie, îți trec prin fața ochilor, în cîteva încăperi de muzeu. Un inventar al civilizației, în jurul unei slăbiciuni de care omenirea nu se lecuiește. Că e așa, stă dovadă ultimul etaj, al isteriilor de ciocolată. De la personaje-cult, precum vaca de culoarea gențienelor
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
Nu! 1. După curaj. 2. După atenție la nevoile turmei sale. 3. După solidaritatea cu turma. 4. După prezența în locuri de primejdie (Monseigneur Affre). 5. După capacitatea înfruntării, la nevoie, a puterii de stat (Sf. Ignațiu din Antiohia, Sf. Ambrozie). 6. După zelul pentru cauza lui Hristos . 7. După apărarea Bisericii cu orice risc". Păstrez o scumpă amintire convorbirilor telefonice cu N. Steinhardt, unica noastră cale de comu-nicare, căci n-am stat de vorbă niciodată nemijlocit. La finele anului 1984
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
clovneria lui atașantă: „Mereu îndrăgostitul Mouresinos/ Spune tuturor că, pentru Athenaïs, va prinde/ O lebădă tânără, îi va mânca inima și,/ Cu cele două aripi prinse la umeri,/ Cu-adevărat se va-nălța la cer, s-aducă iubitei/ Nectar și ambrozie de acolo”. Altui orfic transilvănean, Aurel Pantea, i se trece în cont tocmai momentul de apoteoză: „Măruntul scrib Pantones, după ce/ A fost îndepărtat de la înregistrarea/ Hotărârilor Adunării, că prea tare-i tremura mâna/ Și strica ceara, ba chiar înțelegerea între
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
părinți după trup ai Domnului). Sf. Mc. Iuliana; Sf. Mc. Temistocle; 24 decembrie - Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului); 25 decembrie - Nașterea Domnului - Crăciunul; 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului; Cuv. Nicodim de la Tismana (Harți). Biserica Ortodoxă Sârbă 20 decembrie - Sf. Ambrozie. Cuv. Grigorie sârb; 21 decembrie - Duminica a 27-a după Rusalii. Cuv. Patapie. (Duminica copiilor); 23 decembrie - Sf. Ioan sârb; 25 decembrie - Cuv. Spiridon. Biserica Romano-Catolică 21 decembrie - Duminica a 4-a din Advent; 25 decembrie - Nașterea Domnului, Crăciunul; 26
Agenda2003-51-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281862_a_283191]
-
versuri de Macedonski. De pildă, suavul banchet întrezărit într-un vis de noroc la loz în plic: „Prin vase de-aur și prin cupe/ De cornalină și agată,/ De silfi ușori, gentile trupe,/ Ar tot turna zburând în grupe/ O ambrozie delicată”. Sau, curiozitate care amuză, ca o jucărie de efect, pe care n-o păstrezi, Rondelul chinezilor din Paris. Din Minulescu, Pianissimo, o partitură a seducției ca dans pe întuneric. Și, pentru starea lui de așteptare, de răbufnire urmată de
Mărțișoare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3881_a_5206]
-
se oferă parada istorică a evoluției conceptului. Antichitatea clasică grecească prefera, din rîndul virtuților, curajul, cumpătarea, dreptatea, în duhul cărora se făcea educația tinerelor vlăstare. Opera lui Homer funcționa ca un fel de Biblie, „hrană morală” a copilului naiv ori „ambrozie” a sufletului adult. Individul era modelat în cultul unei armonii civile și cosmice pentru a deveni o personalitate armonioasă. Omul cetății antice era un om prin excelență al măsurii (metros), opus celui fără măsură (ametros). Drept care, la vechii greci, ridicolul
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
Dumitru Hurubă O ambrozie de Bistrița de-aș fi băut în plus în noaptea de An Nou, acum aș avea o parte din televizor într-o pungă de plastic, iar restul în spatele blocului. Înjure-mă oricine de nostalgie comunistă, dar am tânjit după acea
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
sau de cineva abia scăpat de la un naufragiu. Momente interesante mi s-au părut doar atunci când cei doi comunicau neauzindu-se, vorbeau deodată și, firesc, totul plutind într-un penibil aproape maiestuos. În concluzie, bine că n-am băut o ambrozie în plus în seara de Revelion, că rămâneam și fără televizor...
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
Animalelor Prieteni Buni, Asociația Prietenii Animalelor - România, Asociația Protectoare Lolek și Bolek, Asociația Salvat la Timp, Asociația Zdreanță, Fundația Doggie-Dog și Fundația Speranța. De asemenea, pe lista publicată de ASPA sunt și 39 de persoane, respectiv: Mihuț Vasile Alexoaea, Aurel Ambrozie, Carmen Apostol, Ildiko Bădescu, Petrică Bătăiosu, Roxana Daniela Buga, Iuliana Căpățână, Elena Cristian, Loredana Folteanu, Denise Goncerenco, Sherin Goncerenco, Mihai Grigorie, Elena Honceriu, Polina Ionescu, Anna Bella Iordănescu, Mihail Iusut, Mariana Ivan, Gabriela Toșca Lazăr, Corina Lungu, Carmen Măndescu, Dana
ASPA a interzis unui număr de 19 ONG-uri să mai adopte câini by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40494_a_41819]
-
anticipa viitorul, cum tot așa, toți avem o curiozitate malițioasă pe care bîrfa și savoarea dată de prilejul de a-i vorbi de rău pe alții ne-o pot satisface. Și atunci, nu trebuie decît să apăsăm pe buton și ambrozia desfătării colorate se va revărsa puhoi, împlinindu-ne nevoile. Toate aceste nevoi sînt satisfăcute prin delegație: trăiești prin alții și vezi lumea prin ecranul televizorului, dar pentru că totul se petrece comod și fără efort mental, și pe deasupra fără nici un efect
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
DEMNITARI -Mona Muscă la Realitatea Tv (11.07): Mă doare-n cot de orice funcție... (v.și Dumitru Dragomir, tot parlamentar român: "Mă doare-n pălărie..."); -Mircea Geoană, de ziua domniei sale: "-Dimineață fac ceva la partid..." Haralampy, bine abțiguit cu ambrozie de Bistrița: -Schiuză-mă: n-am perceput: face ceva la partid sau pe... ? Io, beat ? Adică cum ?
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
de la el spre mine. Povestea adevărată și puternică, povestea vie, după care alergasem toată viața fără să fiu în stare s-o găsesc, acum îmi era dăruită dintr-odată, pe de-a-ntregul, așa cum ți-ar umple cineva un pahar cu ambrozie sau cu nectar și te-ar îndemna plin de mărinimie: „Bea-l!“. Ne-am luat la revedere seara târziu, dându-ne întâlnire ziua următoare pentru un nou capitol. M-a condus până în micul hol de la scara blocului, luminat de un
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
vast unui body language complex, diversificat cu fiecare palier al puterii, cu atât mai mult cu cât expresivitatea este condiționată de o serie de limitări. Anxietatea și voința de putere constituie ingredientele cu care cei din vârful piramidei își fabrică ambrozia după un manual de toxicologie corporatist. Undeva, mult mai jos, se află supușii care trăiesc la rândul lor într-un alt regim al anxietății, cel al furnicii lucrătoare, replicată până la confuzie. Însă chipul puterii este cel al lui Jeremy Irons
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]
-
ci distruge totul, inclusiv jocul pe care s-a clădit supremația sa. Pentru Tuld, corporația este o firmă, un mijloc și nimic mai mult, unealta diavolului, banii sunt doar niște simboluri, niște hârtii cu figuri, ceea ce rămâne este puterea pură, ambrozia zeilor de pe Wall Street. Tuld este îngerul exterminator, cu adevărat malefic, cu mult mai pervers decât pot anticipa locotenenții săi, și el reprezintă nu doar un impas al pieței de capital, ci și un paradox terminal: să ucizi deopotrivă competitorii
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]