2,414 matches
-
că într-o oră de seară, să vedeți imagini din munți prin care ați fost și din munți în care va îndemnam să mergeți. Să le vedeți pe ecranul dintr-un amfiteatru al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, amfiteatru care poartă numele unui om care a iubit cu pasiune natură și muntele. Credem că profesorul Gheorghe Bilascu- născut în Petrova din Maramureș - ar fi mândru dacă ar ști se se întâmplă în serile de marți în sala în care
MARLENE MITITEANU [Corola-blog/BlogPost/367058_a_368387]
-
Farmacie Cluj-NapocaDragi prieteni ai Muntelui,Vă invităm cu drag că într-o oră de seară, să vedeți imagini din munți prin care ați fost și din munți în care va îndemnam să mergeți. Să le vedeți pe ecranul dintr-un amfiteatru al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, amfiteatru care poartă numele unui om care a iubit cu pasiune natură și muntele. Credem că profesorul Gheorghe Bilascu- născut în Petrova din Maramureș - ar fi mândru dacă ar ști se se
MARLENE MITITEANU [Corola-blog/BlogPost/367058_a_368387]
-
că într-o oră de seară, să vedeți imagini din munți prin care ați fost și din munți în care va îndemnam să mergeți. Să le vedeți pe ecranul dintr-un amfiteatru al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, amfiteatru care poartă numele unui om care a iubit cu pasiune natură și muntele. Credem că profesorul Gheorghe Bilascu- născut în Petrova din Maramureș - ar fi mândru dacă ar ști se se întâmplă în serile de marți în sala în care
MARLENE MITITEANU [Corola-blog/BlogPost/367058_a_368387]
-
de picnic obișnuit, îmi făceam iluzii cu de toate ingredientele, ceva în genul unei adevărate desfătăti „pantagruelice”, căutând umbra a trebuit să mai așteptăm vreo două ceasuri până s-a pus în mișcare fanfara orașului și să începem să ocupăm amfiteatrul ridicat special pentru acest scop, de promenadă, deconectare, responsabile și solemne certitudini istorice. M-a nedumerit întâi și-ntâi lipsa oricărei „cicăleli propagandistice”, verva și buna dispoziție presupuse de deferența de simbol și heraldică citadină, cea statală și federală mergând
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
pavoazarea și ornarea cu simbolurile steagului înstelat al Americii și cel de heraldică al statului California, drapele fluturând parcă la unison, respectul până la smerenie pentru cântarea imnului, nu doar scena cânta cu grupurile vocale și soliștii care dădeau tonul ci amfiteatrul tot în aer liber electriza solemn atmosfera din ce în ce mai răcoroasă a orașului. Necunoscând textul și melodia iar limba bâjbâind-o am bolborosit și eu ca să par american, îmi făceam cu vecinii ocheade subînțelese la o aderare care mi-era totuși străină
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
palat”. Ea a jucat un rol imprtant în luptele de care a avut parte Ierusalimul. [56] Se spune că în timpul lui Irod Ierusalimul era mai frumos decât pe vremea lui Solomon, pentru că existau zeci de palate, un teatru și un amfiteatru, băi publice și case de distracție care îl înfrumusețeau. Sub dominația romană Ierusalimul trăia aceeași viață tumultoasă, era plin de forfotă, de mizerii și dispute. Aici avea să vină Iisus Hristos la doisprezece ani, pentru a se închina la templu
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
adolescente în publicația pe care a condus-o, în presa locală, în antologii... Debutul literar (posterior celui din revista Zorile a Liceului „Cuza Vodă” din Huși, nr. 2/1968), îl găsim în pagina elevului din nr. 7/1971 a revistei Amfiteatru cu poezia Cînd plouă”: Cînd plouă / Copacii își cântăresc picăturile / Și nu se mai miră / De-albastru. Vântul a învățat caii / Să urce în tei / Și să cânte. De câte ori plouă / Cântăresc caii / În balanța vântului. Volume publicate: Moș Teacă, dramatizare
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
din București, perioadă în care debutează în dramaturgie cu piesa „Iubesc pe-al șaptelea”, urmată de altele precum și de scenariul filmului „Ora zero”, toate bucurându-se de un real succes. Între 1965-1972 este secretar general de redacție al revistei studențești „Amfiteatru 2. În anii următori a fost secretar general de redacție al ziarului „România liberă” (1972-1974), redactorul-șef adjunct la revista „Magazin” (1974-1986), publicist comentator la „România liberă” (1986-1990), iar în anul 2011 fondează, împreună cu scriitorul Florentin Popescu, revista lunară „Bucureștiul
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
liber, care-mi este situația materială etc. Am început să bănuiesc unde țintește și i-am mărturisit că ascultam postul de radio Europa Liberă la colegul meu, Vasile Diaconu. Că, nu cu mult timp în urmă, ținusem o conferință în amfiteatrul școlii, în prezența profesorilor și a elevilor în care, între altele, relatasem despre mersul activităților pe front într-o anumită perioadă, luptele care aveau loc și allele specifice tranșeelor. De asemenea, i-am spus despre convorbirea mea cu profesorul Mahu
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
orchestre în turnee de concerte prin Grecia, Turcia, Ungaria, Italia, Germania, Anglia... Este absolventă a Școlii Populare de Artă, Canto, clasa profesor Eugen Mihăilescu și licențiată a Facultății de Drept a Universității” Hyperion”, este brevetată, pe seama absolvirii Școlii de Turism (Amfiteatru), ca ghid național și director agenție de turism tour-operatoare, având propriul business (o agenție de turism și organizări evenimente ) Ce se străvede dintr-un așa bogat mănunchi biografic?! Talent, hărnicie, aspirație și destin...! Iubirea de muzică, de la genurile blues, jazz
FLORALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364769_a_366098]
-
ales greci sau romani lăudau frumusețea și măreția Marelui Templu și din perspectectiva faptului că arhitectura și ornamentația purtau amprenta stilurilor vechii Elade. Irod cel Mare, tatăl lui irod Antipa, mai zidise în Ierusalim și alte edificii mărețe, precum un amfiteatru impunător, după modelul elin, precum și un mare hipodrom în partea de nord a orașului. Teatrul era însă închis fiindcă arhiereul Caiafa obținuse această dispensă de la împăratul Tiberius, actoria fiind neconformă cu preceptele cultului și legii iudaice. Hipodromul funcționa totuși și
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
1948-1953 Institutul Cultural Român Christian Crăciun, Ucronia eminesciană. Eseu despre timp și imagine în Memento Mori Limes Nicolae Berindeiu, Radu Petrescu - Corpul și textul Dumitru Chioaru, Noi developări în perspectivă Bogdan Iacob, Offline.Texte critice/Critical texts Lucian Năstasă, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viața privată a universitarilor „literari“. 1864-1948 Gheorghe Perian, Literatura în schimbare Cassian Maria Spiridon, Gînduri despre poezie Paralela 45 Ion Bogdan Lefter, 7 postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
ocolea brusc pe lângă o prăpastie. Dacă n-ai fi de-al locului , ai trece prin acea zonă fără să observi râpa de alături. În fața noastră se căsca un perete vertical de circa 15 m , iar restul zonei era ca un amfiteatru verde care privea spre acest perete. Straturile orizontale de gresie alternau cu cele de argilă pe toată înălțimea peretelui. Nu se putea coborâ pe acolo , așa că am luat-o pe ocolite coborând printre fagii falnici amestecați cu mesteacăn și ulm
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
luni, așa că în iulie 2011 mă întorc la București. Bursa mea este o bursă de cercetător, dar nu m-am putut limita la atât. Am mers la ore de istoria artei, de leadership politic, de antropologie, de jurnalism. Intram în amfiteatre cu zeci de studenți și încercam să mă bucur de orele excepționale pe care profesorii de aici, ajutați de multă tehnologie, le țin. Am fost interesată nu numai de ce spun, de informație, ci și de felul în care spun - felul
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
televizate cu mare impact în orașul de la poalele Feleacului. Editor-fondator al revistei Cetatea Culturală, publică într-un număr impresionant de alte ziare și reviste din țară și din străinătate. Colaborează de-a lungul anilor cu: Steaua, Tribuna, Napoca Universitară, Echinox, Amfiteatru, Vatra, Astra, România literară, Luceafărul, Cronica, Ramuri, Convorbiri literare, Orizont, Familia, Urzica, Flacăra, Femeia, Pro Saeculum, Poesis, Excelsior, Sud, Mișcarea literară, precum și cu reviste din Marea Britanie, SUA, Canada, Croația, Ungaria, Moldova, Iran, Israel, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud. A avut și
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
anul spectaculoasei afirmări a unui soi de independență față de Moscova, începută prin 1964, cu o expresie majoră în refuzul de a participa la invazia Cehoslovaciei de către trupele țărilor-surori din lagărul socialist. Până atunci exista doar o singură revistă a tinerilor, Amfiteatru, la București, cu o echipă de scriitori și publiciști foarte înzestrată. În 1968 au apărut însă reviste în marile centre universitare, „Alma Mater” la Iași, „Forum studențesc” la Timișoara. Cu vreo doi ani în urmă, încercasem să obținem de la conducerea Universității
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
literaturi și critici literare de calitate promovate de revista studențească. „Nu au fost niciun fel de presiuni. Atunci s-a născut cenaclu și apoi discuția: - Hai, ce ar fi să facem o revistă studențească. Apăruse la București, dar era revista Amfiteatru al studențimii Consiliului Național al ASC. - Am zis gata. Încercăm să facem o revistă și am luat-o foarte oficial. Gata. Nu am mai avut treabă cu facultatea de Filologie. Ne-am dus la Centrul Asociației Studenților Comuniști. Am mers
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și conferințe internaționale, mai ales cu profil filosofico-estetic, cu comunicări apreciate și publicate în Anglia, SUA, Mexic, Spania, Polonia, Rusia, Marea Britanie, Finlanda, Iugoslavia, Germania și evident, România. Numele său ca unic autor îl regăsim în volumele și studiile: Estetica în Amfiteatru, Ed. Performantica, Iași, 2004;Aesthetics & Axiology (limba engleză), Ed. Canova, 1999, Iași;Aesthetic Horizons (limba engleză), Ed. Performantica, Iași, 2004, volum înregistrat în Library of Congress - SUA (Biblioteca Congresului SUA);Epoci, curente și personalități în istoria filosofiei europene, Ed. Universității
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
printre ucencii Sfântului Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu. A suferit mucenicie în timpul împăratului Traian (98-117) care l-a supus la chinuri dar el nelepădându-se de Hristos, a fost trimis sub pază la Roma pentru a fi aruncat fiarelor sălbatice în amfiteatru spre desfătarea vulgului și protipendadei. În epocă făcuse carieră expresia: ,,pus să lupre contra fiarelor”, expresie cinic-eufemistică și care ascundea de fapt un spectacol sadic și sângeros, prin care oameni fără apărare erau aruncați fiarelor sălbatice în amfiteatrul roman. Iar
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
sălbatice în amfiteatru spre desfătarea vulgului și protipendadei. În epocă făcuse carieră expresia: ,,pus să lupre contra fiarelor”, expresie cinic-eufemistică și care ascundea de fapt un spectacol sadic și sângeros, prin care oameni fără apărare erau aruncați fiarelor sălbatice în amfiteatrul roman. Iar pentru un sfânt ca Policarp care era în vârstă și-și petrecuse viața numai în post și rugăciuni, aceasta însemna o condamnare la moarte fără drept de apel. În drum spre Roma a trimis mai multe scrisori creștinilor
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
Julieta mi-a dat un timid like pe facebook. Fiind expert în e-semiotică, și interpretând-l, eu venii. La eveniment au participat câteva som(n)ități de renume mondial în cunoașterea aromelor romilor. De cum am dat buznia (1) în amfiteatrul I. Heliade Rădulescu, m-am așezat mai aproape de intrare, lângă o doamnă care instinctiv și-a strâns geanta la piept cuprinsă de o afecțiune subită pentru obiectele scumpe inimii. Eu i-am replicat "țiganii fură furați?". Nu știu dacă oltenismul
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
am ajuns profesor și scriitor cunoscut, ori de câte ori au venit la mine tinerii cu încercările și creațiile lor i-am încurajat cât am putut. În toamna anului 1969, când am ajuns student în București, am mers cu o poezie la revista Amfiteatrul, unde am găsit-o pe Ana Blandiana. Un om drăguț, cald, care l-a primit pe tânărul poet Ștefan Dumitrescu foarte frumos. Mi-a spus că am talent, să mai aduc poezii! M-a debutat în revista Contemporanul la 1
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
om drăguț, cald, care l-a primit pe tânărul poet Ștefan Dumitrescu foarte frumos. Mi-a spus că am talent, să mai aduc poezii! M-a debutat în revista Contemporanul la 1 ianuarie 1970, apoi în numărul 12 al revistei Amfiteatrul, din 1971. M-a prezentat extraordinar de frumos, de elogios cititorilor, prezentarea ei anunțând venirea în literatură a unui mare poet. Și pentru că în studenție eram o speranță, o șansă a literaturii române, Adrian Păunescu m-a invitat să-i
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
multe ziare și reviste. Pe unele nici nu le mai știu. Am debutat, cum am spus, ca poet, în revista Ramuri, condusă pe atunci de Miron Radu Paracshivescu, apoi am publicat în revista Mugur Mugurel, a liceului, apoi în revista Amfiteatrul, laborator în care s-au format majoritatea scriitorilor generației '70 și '80. În toamna lui 1969 mi-am auzit câteva poezii la radio. În vara anul 1970 mi-am făcut practica la ziarul Orizont din Vâlcea unde am avut posibilitatea
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]