1,236 matches
-
nivel de dezvoltare nu a fost atins de tranzițiile românești nici măcar la sfârșitul celui de al doilea război mondial și că a fost nevoie de politicile comuniste ale educației pentru ca România să înceteze să mai aibă un procent semnificativ de analfabeți. Tranziția comunistă nu a reușit nici ea să producă un nivel de dezvoltare suficient de ridicat pentru a permite o trecere, chiar și în perspectivă, la societatea de consum și la o dezvoltare orientată spre prosperitatea populației. Așa cum am văzut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În societatea noastră fiecare om, indiferent de locul unde s-a născut și a trăit, indiferent de poziția sa socială, indiferent dacă este cu studii superioare sau analfabet, și-a pus, cel puțin, o singură dată întrebarea „de unde am provenit” sau „cum și de unde au apărut lucrurile ce ne înconjoară”. Conform învățăturilor Sfintei Scripturi, Dumnezeu a creat pământul ca locuință paradiziacă pentru om. El a declarat că tot
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
de fiecare dată dilema prin proclamarea superiorității absolute a uneia din ele: „Dumnezeu e român. Sau, dacă nu, sunt împotriva lui!”, „Între un laureat al Premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență”, „Shakespeare, pe lângă Biblie, - eu demonstrez asta și la Sorbona - e scriitor din Găești”. De altfel, această tranșare e posibilă pentru că la Ț. gândirea nu revendică un sistem „obiectiv”, ci e reductibilă la o atitudine „subiectivă”, pe
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
hirotonisiți, de-a valma, cetățeni după numai un an de probatio 28. Inițial, situația nu părea primejdioasă. Rezultau două categorii de „preoți” cu cultură religioasă imperfectă: unii erau prea culți, rămânând profani și, poate, păgâni; alții erau inculți și chiar analfabeți. Cei din urmă păreau preferabili, fiind asimilați cu simplitatea hristică. De aceea numărul lor a crescut spectaculos. S-a dovedit însă că preoții analfabeți erau total incompetenți: nu știau să îndeplinească ritualurile, erau incapabili să convertească păgânii la creștinism, iar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
religioasă imperfectă: unii erau prea culți, rămânând profani și, poate, păgâni; alții erau inculți și chiar analfabeți. Cei din urmă păreau preferabili, fiind asimilați cu simplitatea hristică. De aceea numărul lor a crescut spectaculos. S-a dovedit însă că preoții analfabeți erau total incompetenți: nu știau să îndeplinească ritualurile, erau incapabili să convertească păgânii la creștinism, iar unii nici măcar nu puteau orationem dominicam („să rostească rugăciunea de duminică”). Autoritățile ecleziastice s-au speriat: Biserica risca să cadă în păgânism. În 465
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lamenta în legătură cu prostia cutremurătoare a preoților: De presbytero qui ignorat orationem dominicam („Despre preotul care nu cunoaște rugăciunea de duminică”) (Patrologia Latina, ed. cit., XIII, 1130). Conciliul de la Roma din 465 consemna: Inscii litterarum ad sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales" 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europenetc "8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene" În capitolele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un curriculum pansofic „total”tc "9.5. Curriculum vitae - un curriculum pansofic „total”" Este semnificativ că Don Quijote, eroul lui Cervantes, contemporanul lui Comenius, nu îl poate învăța nimic pe Sancho, în ciuda intenselor lecții pe care i le ține. El este analfabet ca și Eulenspiegel sau Păcală al nostru, întreținând o religie a „bunului-simț” care se sprijină pe un enorm dispreț față de cărți și învățătură. Când i se dă în glumă să cârmuiască o insulă însă, Don Quijote însuși bagă de seamă că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de o nouă elită, care să pună pe picioare un alt tip de societate. În cultură, învățământ, economie etc. era nevoie de un nou corp de specialiști. Experiențele de început, când primeau posturi de conducere oameni total neinstruiți (uneori aproape analfabeți), dar devotați, s-au dovedit contraproductive. „Fiii din popor” deveniți „cadre” trebuiau să dovedească, mai târziu, în primul rând „competență doctrinară”, apoi competență într-un domeniu specializat. Aparatul administrativ și economic se recruta după „originea socială” (hagiografia oficială sublinia originea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Desigur, „comuniștii” (termen generic) au greșit când „au lăsat casele frumoase ale boierilor să se strice, au tăiat păduri, au scos vii ca să facă teren arabil”, dar aceasta pentru că „la început oamenii comuniștilor erau oameni simpli, dintre muncitori, țigani, niște analfabeți”. Se enervează când își amintește de aceste începuturi: „La noi în sat a fost adus primar un țigan - țiganii erau primari. Erau niște analfabeți. Au intrat în luxul boierilor... Iar țăranii erau obligați să dea cota la stat - care nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
teren arabil”, dar aceasta pentru că „la început oamenii comuniștilor erau oameni simpli, dintre muncitori, țigani, niște analfabeți”. Se enervează când își amintește de aceste începuturi: „La noi în sat a fost adus primar un țigan - țiganii erau primari. Erau niște analfabeți. Au intrat în luxul boierilor... Iar țăranii erau obligați să dea cota la stat - care nu dădea făcea pușcărie”. Dar tot „comuniști atâta bine au făcut și ei, au distrus analfabetismul, numai cine n-a vrut n-a învățat”. Desigur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
I.C. (prima din dosarul de personal, de dinainte de 1950), nu putem să nu fim de acord cu cele remarcate de sociologul american C. Wright Mills. Autobiografie Sunt născut în satul Boteni din județul Muscel, din părinți muncitori de pământ, ambii analfabeți. Ei au pus porumb în viața lor pe moșii boierești.- Clasele primare le-am făcut în sat, dorința mea cea mare în viață a fost să învăț carte, dar părinții, neavând cu ce mă întreține la școală, m-au dat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nu i-am spus că mi-e dor de mama, încât uneori vărsam lacrimi mari uitîndu-mă undeva unde credeam că există ea, ci că dorința mea e ca să... învăț carte. Trecuseră mulți ani de când terminasem școala primară: aproape că devenisem analfabet. Generalul, poate mișcat de stăruința mea, m-a luat de acolo și m-a dat la un regiment, copil de trupă (Regimentul 24 infanterie) cu scopul ca, după terminarea războiului, să fiu dat la școală mai departe. Într-adevăr, terminându
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
formării noului tip uman în primele decenii de comunism în România. Așa ne explicăm de ce în A.d.p. se povestește atâta despre muncă. Nu numai I.C. a muncit din greu, ci și părinții lui au fost „muncitori de pământ, ambii analfabeți”, fiind „nevoiți să puie porumb pe pământ boieresc”. În familie, I. C. vorbea nu despre faptul că părinții lui au fost „țărani săraci”, ci că provine dintr-o familie de moșneni, de oameni liberi. În convorbirea cu Iancu Filipescu (1988
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politic mă oprește: „Bă, ia vino-ncoa! Tu ești medic făcut de afară sau te-ai făcut în închisoare?”. „Sunt medic de afară.” „Ei, dacă ești medic de afară, ia vino încoace” (ca toți ofițerii din vremea aceea, era un analfabet, mulți dintre ei făceau alfabetizarea). M-a luat cu el într-o gheretă și m-a rugat să-l consult. Avea o hernie supraombilicală. I-am explicat ce este și că trebuie să se opereze... „Bă, da’ nu mor?” I-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apel omogenizarea masei de oameni, fiecare fiind preocupat doar de propria supraviețuire. Aici, la Jilava, funcționa școala crimei, formatoare de criminali. Rând pe rând, au trecut pe aici, de-a lungul timpului, pe post de gardieni, mulți indivizi, în general analfabeți și învățați cum să se poarte cu deținuții politici, considerați bandiți și criminali. Din când în când, se deschidea ușa și un ordin scurt: „Afară, afară!”. Noi ieșeam pe culoar, unde ei, așezați pe două rânduri, formau un culoar viu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Canal, cu grade de ofițeri superiori - și, bineînțeles, nu au uitat școala de la Jilava. Experiența de la Jilava nu o pot uita. Acolo, într-adevăr, în același spațiu proscris și în același timp nefast sălășluiau sfântul și criminalul, savantul și analfabetul, omul și contrariul său. După două luni am fost transferat la Pitești. A.N.: Când a fost asta? N.I.: În aprilie 1950. A.N.: La Pitești începuse deja...? N.I.: Da, experimentul începuse la 6 decembrie 1949. Transferul de la o închisoare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1997; Operațiunile „Melița” și „Eterul”. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate, București, 1999; Miza războiului: 6 septembrie 1940-12 iunie 1941, București, 2000; Iluziile lui Iuliu Maniu, I-II, București, 2000-2001; „Artur”. Dosarul lui Ion Caraion, București, 2001; Genii și analfabeți. Militari și intelectuali sub lupa Securității, îngr. Maria Marian, București, 2002; Opisul emigrației politice, București, 2002; Italieni, vă ordon treceți Prutul!, îngr. Virginia Carianopol, București, 2003; Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, București, 2003. Repere bibliografice: Mincu, Critice
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
hermeneutică să rezulte „identitatea narativă” a unui subiect vital. Orice discurs poetic, filozofic sau religios avansează tema unei contemplații imediate. Dacă invocăm poezia sau tabloul ca repere ale unei „formări umaniste”, se schimbă oare ceva în destinația tristei noastre derive? Analfabeți la capitolul liturghie, ideologii știu să debiteze sloganuri, și nu stări de spirit. Seducția ambiguitățiitc "Seducția ambiguității" Poate că totul a început cu relativismul nominalist al modernității. Filozofii au renunțat la căutarea înțelepciunii, pariind faustic pe cunoașterea orizontală. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al vocației lor fundamentale. Au existat călugări lipsiți de instrucție formală, precum Sf. Antonie cel Mare, recunoscuți îndată ca patriarhi ai deșertului. Alții, trecuți prin toate ciclurile de educație, cum este cazul lui Arsenie Romanul, se mărturiseau fără jenă drept „analfabeți” la capitolul viață duhovnicească. Evagrie însuși vorbește în numeroase rânduri despre importanța agonisirii virtuții simplității, deplângând limitele formației dialectice pentru cel consacrat aproape exclusiv vieții de rugăciune. Cum este firesc, orice societate umană își are elitele sale - iar Biserica creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
36). „Ca să fii cu adevărat liber, trebuie să înlocuiești infinitul și autonomia gândirii cu credința în Dumnezeul creștin...” (Ibidem, p. 66). „Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență” (Ibidem, p. 93). Ce credea un om cu asemenea convingeri despre Kant și despre luminare? „Eu am citit Critica rațiunii pure ca student și am înlemnit de emoție. Acum am față de ea, ca mistic biblic, considerația
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
complexului Electrei”, a viorilor de Cremona și judecata rapidă a unei copii după Rembrandt sunt menite să confere originalitate și consistență paginii. Cred, totuși, că purismul exegeților este excesiv. Marlowe nu e, după cum știm încă din The Big Sleep, un analfabet: a absolvit o facultate, și-a mărturisit plăcerea de a citi, posedă o sensibilitate remarcabilă. De fapt, referințele lui nu depășesc nivelul culturii medii: Marlowe nu face analize ale conceptelor și numelor pe care le invocă, ci stabilește anumite relații
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
anumite cercuri intelectuale, comunismul e perceput ca parte a degradării minții umane. Ce rost mai are, atunci, să scrii pentru o categorie de indivizi pe care, în adâncul minții tale, îi disprețuiești? Dacă vedetele zilei sunt micii meseriași ai textului, analfabeții compoziției literare, la ce bun să continui să livrezi locuitorilor acestei lumi întoarse cu susul în jos produse care nu-i interesează? Victimă a „sintaxei și pesimismului”, aceste „opiumuri ale claselor de mijloc”, după cum avea să le numească într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cazul izolării (cel puțin când este luată în primul său sens) evocă un concept apărut cu vreo douăzeci de ani în urmă, acela de alexitimie, a cărui semnificație etimologică este „nici un cuvânt pentru emoții”. Pacienții alexitimici au fost definiți ca „analfabeți emoționali” care dau dovadă de o „dificultate frapantă în a-și recunoaște și descrie propriile sentimente” (Taylor, 1988/1990). În ciuda acestei asemănări, ar fi o eroare să confundăm izolarea cu alexitimia. Cea din urmă se manifestă de obicei în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
adevăruri, statele și-au modificat, și-au întocmit sau și-au aplicat statutul fundamental. Mai ales de când generalizarea sufragiului universal înfățișa sub un aspect absurd înlăturarea femeilor culte sau încărcate cu răspunderi, de la exercitarea unui drept recunoscut ca sacru pentru analfabeții de sex masculin. Iată însă că, în momentul când constatări atât de simple au provocat la noi o punere la punct necesară și care se impunea din momentul când a fost modificată Constituția noastră, a fost stârnită tocmai de elementele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
locale precum și evenimente de mare interes general. De asemenea, în majoritatea ziarelor locale, U.F.A.R.-ul colaborează într-o rubrică specială, unde se tratează toate problemele la ordinea zilei și se face popularizarea acțiunilor duse. S-au înființat cursuri de analfabeți și coruri. S-au dat festivaluri. Cu ocazia primului Congres Mondial Feminin de la Paris, s-au ținut în toate filialele și subfilialele noastre mitinguri pentru popularizarea programului și scopurilor acestui Congres, iar după înapoierea delegatelor noastre, când s-au pornit
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]