570 matches
-
66,2 14,4 58,6 24,8 75,2 Sursa: Recensământul general al populațiunei României (Colescu, 1905, p. LVIII) La cumpăna dintre secole, doar 22 la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută din numărul de țărănci regățene știau să citească sau să scrie, în timp ce minimumul absolut era atins în Oltenia, unde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Situația cunoașterii de carte și a învățământului primar în cele patru regiuni românești înainte de unire se prezenta în felul următor: Tabel 19. Situația învățământului românesc înainte de Unirea din 1918 Provincia istorică Școli primare românești Învățători Elevi recenzați Elevi înscriși Rata analfabetismului % Vechiul Regat 5.344 8.851 1.032.175 ≈400.00015 43 Ardeal 2.392 2.767 455.397 296.95216 40 Bucovina 179 500 35.135 60 Basarabia 94 Total 7.915 12.118 Sursa: C. Angelescu (1939, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
diversitate și inegalități flagrante între cele patru regiuni istorice alipite în noul stat românesc. În Ardeal, unde exista cea mai veche tradiție educațională, cu rădăcini întinse până la Maria Tereza și politicile sale imperiale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rata analfabetismului era cea mai mică (dar totuși, de 40 la sută), iar procentul de elevi încorporați în sistemul de învățământ era de asemenea cel mai mare (65 la sută). Reformele haretiste derulate în Vechiul Regat au apropiat sistemul educațional de cel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel din Transilvania. Bucovina, intrată mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio școală românească. O impresie globală a distribuției spațiale a analfabetismului poate rezulta din cartografia neștiutorilor de carte realizată pe baza recensământului din 1930. Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 Sursa: D. Gusti (1930). Enciclopedia României, vol. I., p. 145. În 1930, din cei 14.485.914
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În 1930, din cei 14.485.914 de locuitori cu vârsta trecută de 7 ani, 8.213.592 erau știutori de carte, ceea ce plasează rata literalității la 57 la sută. Petele albe de pe cartograma științei de carte designează enclavele de analfabetism, cele mai multe dintre acestea fiind localizate în Basarabia, unde doar 38,1 la sută din populația știa citi. În timp ce zonele închise sunt concentrate spațial în Transilvania, unde 67 din 100de locuitori aveau știință de carte. Harta evidențiază și structura etnică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele mai multe dintre acestea fiind localizate în Basarabia, unde doar 38,1 la sută din populația știa citi. În timp ce zonele închise sunt concentrate spațial în Transilvania, unde 67 din 100de locuitori aveau știință de carte. Harta evidențiază și structura etnică a analfabetismului, zonele rurale luminate de știința de carte aflate fiind în scaunele săsești și secuiești aglomerate teritorial în sud-estul Transilvaniei, unde secole de-a rândul, începând cu momentul pătrunderii ideilor reformate în arcul carpatic, orașe precum Sibiu sau Brașov, înzestrate cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel mai frapant diferențele în rata de alfabetizare numeroaselor naționalități conlocuitoare (români, maghiari, sași, secui, evrei, rromi etc.), comparând contrastele cromatice în funcție de zonele locuite predominant de acestea. Dacă zonele ocupate de fostele scaune săsești sunt aproape complet alfabetizate, pungile de analfabetism sunt situate în Munții Apuseni și Maramureș, ambele regiuni cunoscute ca autentice cuiburi de românism în caleidoscopul etnic transilvănean. Între acestea, spațiile interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale României Mari, procentul scăzuse până la 62 la sută (rata literalității crescând, așadar, de la 6 la 38 la sută). Pe frontul extinderii rețelei școlare s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a dezvolta un sistem public de învățământ de masă, a fost în cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu o rată uriașă a analfabetismului. Înainte de Unirea din 1918, situația se prezenta astfel: în Vechiul Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu o rată uriașă a analfabetismului. Înainte de Unirea din 1918, situația se prezenta astfel: în Vechiul Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94 de procente (Angelescu, 1939, p. 5). Campaniile de eradicare a analfabetismului, demarate prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94 de procente (Angelescu, 1939, p. 5). Campaniile de eradicare a analfabetismului, demarate prin reformele interbelice, și continuate vârtos de către autoritățile socialiste 24 au dat roadele scontate. În 1970, 94 la sută din populația adultă a României știau să citească (96 la sută dintre bărbați, respectiv 91 la sută dintre femei) (Human
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subdezvoltării. Principalele probleme ale țărilor din Lumea a Treia (=denumire pentru țările slab dezvoltate, în special foste colonii): subdezvoltarea economică; explozia demografică; instabilitate politică (lovituri de stat, războaie civile, regimuri dictatoriale); conflicte interetnice și interreligioase; războaie între state; fanatism religios; analfabetismul; Commonwealth („binele comun”) = formă de organizare politică-economică a mai multor state care recunosc suveranitatea monarhiei britanice; această asociație cuprinde, alături de Marea Britanie, 30 de state independente care au făcut pate din imperiul colonial englez, la care se adaugă circa 50 de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară), în rândul persoanelor care s-au declarat romi ponderea este de doar 0,7% (adică 3.397 de cetățeni români aparținând minorității rome cu studii superioare identificați în recensământ). Situația analfabetismului reclamă, de asemenea, continuarea eforturilor pentru creșterea gradului de incluziune educațională a cetățenilor români aparținând minorității rome. Astfel, în rândul persoanelor care s-au declarat cetățeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeți este de 1% (0,8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
cetățenilor români aparținând minorității rome. Astfel, în rândul persoanelor care s-au declarat cetățeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeți este de 1% (0,8% în rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară); în schimb, analfabetismul în rândul persoanelor care s-au declarat romi cu vârstă de peste 10 ani este de 14,1% (unul din șapte). Din alt�� perspectivă putem observa că, din totalul persoanelor analfabete pe care România le are (229.721), o pondere de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
25). A fost semnalat și faptul că persoanele rome de gen feminin se confruntă cu riscuri semnificativ mai mari de a abandona sau părăsi timpuriu școala, în raport cu cele de gen masculin*26). Acest fapt se reflectă și în ce privește rata de analfabetism care este semnificativ mai ridicată în rândul femeilor decât în rândul bărbaților romi (conform unui sondaj din 2011 ponderea femeilor rome care declară că nu știu să scrie și să citească este cu 10% mai mare decât în rândul bărbaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
este: la cele care s-au declarat cetățeni români 14,8%; la cele declarate de etnie maghiară 10,2%, iar la cele aparținând minorității rome 0,7% (au fost identificate 3.397 persoane aparținând minorității rome cu studii superioare). În privința analfabetismului, din totalul persoanelor analfabete pe care România le are [245.387*28)] o pondere de 27,4% (67.480) sunt cetățenii români aparținând minorității rome. Dacă la persoanele care s-au declarat cetățeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
pondere de 27,4% (67.480) sunt cetățenii români aparținând minorității rome. Dacă la persoanele care s-au declarat cetățeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeți este de 1% (0,8% în rândul persoanelor de etnie maghiară), analfabetismul în rândul persoanelor aparținând minorității rome s-a ridicat la 14,1%. *28) Conform recensământului din 2011. B. Ocuparea forței de muncă Nivelul limitat de educație, combinat cu discriminarea, conduce la decalaje foarte mari în ceea ce privește ocuparea și la rate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
1. creșterea nivelului de incluziune educațională a cetățenilor români aparținând minorității rome, inclusiv al celor din comunitățile tradiționale rome, la un nivel similar cu cel al restului populației, inclusiv prin combaterea decalajelor sociale care cresc riscul de abandon școlar și analfabetism, prin măsuri afirmative și asigurarea accesului egal, gratuit și universal al romilor la o educație de calitate; 2. asigurarea accesului tuturor copiilor romi la o educație de calitate; 3. creșterea nivelului de ocupare a cetățenilor români aparținând minorității rome și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
la aceste programe a copiilor romi (inclusiv a altor categorii de copii vulnerabili în fața excluziunii educaționale); 3. continuarea programelor de tipul "A doua șansă" sau a celor pentru alfabetizare funcțională, în vederea corectării părăsirii timpurii a școlii*36) (inclusiv reducerea ratei analfabetismului), pentru copii, tineri și persoane mature, inclusiv cei din comunitățile cu populație majoritară romă; *36) Prin părăsire timpurie a școlii înțelegem situația persoanei care a abandonat școala/nu mai frecventează cursurile unei școli înainte de finalizarea învățământului obligatoriu și nu mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
la clasele a VI-a și a VII-a 12. Număr de elevi romi în programul ȘDȘ și forma de susținere│ │ │financiară Măsura 2. Extinderea, derularea, monitorizarea și mediatizarea setului de programe de sprijin care vizează stimularea participării școlare, reducerea analfabetismului, absenteismului și a abandonului școlar, obținerea succesului școlar în învățământul preuniversitar și terțiar. Indicatori esențiali 1. Nr. de copii romi cu vârstă aferentă nivelului primar și gimnazial consiliați și ajutați să se înscrie și să urmeze efectiv școala în intervalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]