6,330 matches
-
tentativă de persuadare, iar altele pot acționa și înainte, și după prezentarea mesajului persuasiv. Cele mai cunoscute mecanisme de acest tip sunt: inocularea și expunerea selectivă Unul dintre a fost propus de McGuire (1964ă, care l-a denumit în mod analog cu rezistența la o boală - teoria inoculării. El a pornit de la o idee preluată din medicină conform căreia pentru a apăra organismul împotriva unui virus și pentru a-l face imun la virusul respectiv, se poate injecta o cantitate mică
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
conform căreia pentru a apăra organismul împotriva unui virus și pentru a-l face imun la virusul respectiv, se poate injecta o cantitate mică dintr-un virus similar, dar care nu este destul de puternic pentru a îmbolnăvi organismul. În mod analog, se poate stimula rezistența la persuasiune prezentând unei persoane, în avans, într-o formă mai atenuată, câteva dintre argumentele la care urmează să fie expusă. În cadrul aceleași teorii o altă strategie ar fi „doparea”, la fel cum am face o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care semnifică MESAJUL. Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL mesajului. ¶Opoziția între cod și mesaj este analoagă, dar mai generală decît faimoasa opoziție saussuriană între LIMBĂ (sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția (și receptarea) rostirii individuale, codul guvernează producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acțiunii [ravelling]. SITUAREA ÎN INTRIGĂ; PUNERE SUB TENSIUNE; MIJLOC (în opoziție cu ÎNCEPUTUL, sau SFÎRȘITUL). ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și IEȘIRE DIN TENSIUNE. destinatar [receiver]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Destinatarul (analog PĂMÎNTULUI la Souriau) este cel care primește (în cele din urmă) OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel 1980 [1992], 1985. Vezi și MODALITATE. donator [donor]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Donatorul, analog cu ADJUVANTUL lui Greimas și LUNA lui Souriau) înzestrează eroul cu o unealtă (îndeobște magică) ce înlesnește înlăturarea eventuală a nenorocirii. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, ANTIDONATOR, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. dramatis persona [dramatis persona]. În terminologia lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
CAUZALITATE. erou [hero]. 1. PROTAGONISTUL sau personajul principal dintr-o narațiune. Eroul (sau eroina) reprezintă, de obicei, valori pozitive. 2. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care un personaj și le poate asuma (într-un basm), după Propp. Eroul (analog cu SUBIECTUL lui Greimas și LEUL lui Souriau) suferă din pricina acțiunii RĂUFĂCĂTORULUI, ori din pricina vreunei lipse, și/sau lichidează nenorocirea ori lipsa care ține de el, sau de un alt personaj. ¶Hamon 1972, 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
oarecare referință la situația enunțului și presupune un DESTINATOR și un DESTINATAR, istoria (histoire) nu face asemenea trimiteri. Comparați "Ți-am amintit de multe ori" cu "I-a amintit de multe ori". Distincția lui Benveniste între istorie și discurs este analoagă distincției lui Weinrich între UNIVERSUL NARAT și UNIVERSUL COMENTAT și aduce aminte de distincția lui Hamburger între POVESTIRE FICȚIONALĂ și POVESTIRE FACTUALĂ. ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette 1980; Prince 1973, 1982; Shklovsky
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timpului pierdut funcționează ca laitmotiv. ¶Termenul a fost inițial folosit în legătură cu muzica wagneriană. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Tomashevsky 1965 [1973]. leu [lion]. Una din cele șase FUNCȚII sau ROLURI fundamentale izolate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Leul (analog cu SUBIECTUL lui Greimas și EROUL lui Propp) este forța orientată în raport cu SOARELE (sau OBIECTUL) și lucrează în beneficiul PĂMÎNTULUI (sau al DESTINATARULUI). ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. lexie [lexia]. O unitate textuală sau o unitate a lecturii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nucleele sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. O obiect [object]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp și SOARELUI de la Souriau) e căutat de SUBIECT. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
omnisciența selectivă multiplă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă FOCALIZAREA-INTERNĂ VARIABILĂ (Spre far). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ. opozant [opponent]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în prima versiune a modelului greimasian al narațiunii. Opozantul (analog RĂUFĂCĂTORULUI și FALSULUI EROU de la Propp și lui MARTE de la Souriau) se opune SUBIECTULUI. 2. În modelul greimasian mai recent, un AUXILIANT negativ care este reprezentat, la nivel superficial, de un ACTOR diferit de cel ce reprezintă SUBIECTUL. Opozantul, care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fript, o plăcintă... și, în cele din urmă, brînză și fructe" nu constituie o pauză descriptivă (în aceeași narațiune). ¶Genette 1980. pămînt [earth]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale sau FUNCȚII, izolate de Souriau (cînd vorbea despre posibilitățile dramei). Pămîntul (analog DESTINATARULUI greimasian) beneficiază de rezultatele LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. percepție reprezentată [represented perception]. Un TIP DE DISCURS prin care naratorul, în loc să prezinte universul extern, prezintă percepțiile unui personaj asupra acestui univers, așa cum apar ele în conștiința
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narativă) dată; un TIP. Mama vitregă crudă și Făt-Frumos sînt personaje-șablon în basme. ¶Holman 1972. personajul căutat [sought-for person]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Personajul căutat (analog SOARELUI de la Souriau și OBIECTULUI de la Greimas) este reprezentat, îndeobște, de fata împăratului. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. perspectivă [perspective]. FOCALIZARE; PUNCT DE VEDERE. Împreună cu DISTANȚA, perspectiva este unul din cei doi factori principali
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are capacitatea unică de a portretiza subiectivitatea acestor personaje la persoana a treia, ca personaje la persoana a treia. Distincția operată de Hamburger între povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la persoana a treia ca persoană a treia: este singurul loc unde se poate prezenta o asemenea subiectivitate, singurul loc unde mintea persoanei a treia poate fi inspectată dinlăuntru. Distincția făcută de Hamburger între povestirea ficțională și povestirea factuală este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SCOP sau a unui SCOP SECUNDAR. Termenul este frecvent folosit în descrierile structurii narative inspirate din inteligența artificială. ¶Beaugrande 1980. proces [process]. Transformarea unei stări în alta. Un proces cu două stări constituie un proces simplu sau minimal (și este analog POVESTIRII MINIMALE). Un proces al stării n (unde n > 2) constituie un proces complex. ¶Genot 1979. program narativ [narrative program]. O SINTAGMĂ la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, reprezentînd o schimbare de stare efectuată de un ACTOR și afectînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în opoziție cu PUNCTUL DE VEDERE OMNISCIENT). Romanul Ambasadorii e povestit dintr-un punct de vedere limitat. ¶N. Friedman 1955b; Stanzel 1984. punct de vedere omniscient [omniscient point of view]. PUNCTUL DE VEDERE adoptat de un NARATOR OMNISCIENT; VIZIUNE dindărăt. Analog cu FOCALIZAREA ZERO, punctul de vedere omniscient este caracteristic pentru narațiunea tradițională sau clasică (Adam Bede, Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
reversal]. Vezi PERIPEȚIE. răufăcător [villain]. 1. Un ANTAGONIST rău; un dușman al eroului, capabil sau vinovat de fapte rele. 2. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), potrivit lui Propp. Răufăcătorul (analog OPOZANTULUI la Greimas și lui MARTE la Souriau) se opune EROULUI și, mai exact, îi aduce prejudicii, lui sau altui personaj. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
remă. Vezi COMENTARIU. rememorare [recall]. O ANALEPSĂ repetitivă; o analepsă care spune din nou lucruri trecute, deja menționate. ¶Genette 1980. Vezi și REVENIRE. remitent [sender]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Remitentul (analog BALANȚEI de la Souriau și TRIMIȚĂTORULUI de la Propp) este distribuitor de valori și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu RELATAREA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi mai mult arhetipale decît pur și simplu convenționale (de ex., felul de povestire despre moarte și renaștere). ¶Holman 1972. soare [sun]. Unul din cele șase ROLURI sau FUNCȚII fundamentale izolate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Soarele (analog OBIECTULUI de la Greimas și PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp) este reprezentarea obiectului dorit și orientează acțiunea LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. spațiu [space]. Locul sau locurile în care au loc situațiile și evenimentele reprezentate (MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, spațiul istoriei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei structuri narative superficiale, el este concretizat ca PROTAGONIST. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ROL ACTANȚIAL, ANTISUBIECT, AUXILIANT, SCHEMĂ NARATIVĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
categoria de univers narat, opusă categoriei de UNIVERS COMENTAT, DESTINATORUL și DESTINATARUL nu se consideră și nici nu par a fi direct legați sau/și interesați de ceea ce se descrie. Distincția lui Weinrich între univers narat și univers comentat e analoagă distincției lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și se leagă de distincția lui Hamburger între POVESTIRE FICȚIONALĂ și POVESTIRE FACTUALĂ. ¶Ricoeur 1985; Weinrich 1964. Vezi și TIMP GRAMATICAL. univers narativ [narrative world]. Setul sau colecția de MOTIVE dintr-o narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA. ¶Genette 1980; Prince 1982. Vezi și ANIZOCRONIA, DURATA, RITMUL. viziune [vision]. Punctul sau PUNCTELE DE VEDERE în funcție de care sînt prezentate situațiile și evenimentele narate. Pouillon a conceput o categorizare tripartită: (1) viziune "dindărăt" (vision par derrière, analoagă FOCALIZĂRII ZERO sau PUNCTULUI DE VEDERE OMNISCIENT; naratorul spune mai mult decît știe fiecare personaj în parte: Tess D' Urberville); (2) viziune "împreună cu" (vision avec, analoagă FOCALIZĂRII INTERNE; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentele narate. Pouillon a conceput o categorizare tripartită: (1) viziune "dindărăt" (vision par derrière, analoagă FOCALIZĂRII ZERO sau PUNCTULUI DE VEDERE OMNISCIENT; naratorul spune mai mult decît știe fiecare personaj în parte: Tess D' Urberville); (2) viziune "împreună cu" (vision avec, analoagă FOCALIZĂRII INTERNE; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); și (3) viziune "din afară" (vision du dehors, analoagă FOCALIZĂRII EXTERIOARE; naratorul spune mai puțin despre anumite situații și evenimente decît știe un personaj sau altul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spune mai mult decît știe fiecare personaj în parte: Tess D' Urberville); (2) viziune "împreună cu" (vision avec, analoagă FOCALIZĂRII INTERNE; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); și (3) viziune "din afară" (vision du dehors, analoagă FOCALIZĂRII EXTERIOARE; naratorul spune mai puțin despre anumite situații și evenimente decît știe un personaj sau altul: Dealuri ca elefanți albi). ¶Genette 1980; Pouillon 1946; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și ASPECT. viziune dublă [double vision]. Vezi FOCALIZARE DUBLĂ. ¶Rogers
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983; Rimmon 1976. vorbire [parole]. Enunțul individual sau actul de vorbire (în opoziție cu LIMBA sau sistemul limbii pe care îl manifestă și care îl face posibil). ¶Opoziția saussuriană între limbă (care constituie obiectul propriu-zis al lingvisticii) și vorbire e analoagă aceleia între COD și MESAJ, SCHEMĂ și uz sau competență și performanță. Ea a exercitat o influență profundă asupra studiului sistemelor semnificante și, mai precis, asupra NARATOLOGIEI: se poate spune că aceasta din urmă studiază limbajul narațiunii, sistemul de reguli
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]