1,142 matches
-
similare în ce privește puterea, trebuie să existe cauze structurale pentru comportamentul statului. Rezultatul este o teorie clasică a balanței puterii. Waltz definește o structură prin trei parametri. Primul este principiul organizator al unui sistem. În concepția lui Waltz, acesta este fie anarhic, fie ierarhic. De aici rezultă că ceea ce distinge în mod paradigmatic sistemul internațional de alte sisteme și ceea ce conferă acestei structuri internaționale forță cauzală este caracterul său anarhic. Nimeni nu este îndreptățit să comande, nimeni nu este dator să asculte
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
principiul organizator al unui sistem. În concepția lui Waltz, acesta este fie anarhic, fie ierarhic. De aici rezultă că ceea ce distinge în mod paradigmatic sistemul internațional de alte sisteme și ceea ce conferă acestei structuri internaționale forță cauzală este caracterul său anarhic. Nimeni nu este îndreptățit să comande, nimeni nu este dator să asculte" (Waltz 1979: 88). A doua caracteristică este specificația funcțiilor diferitelor unități. Din moment ce sistemul internațional este anarhic, fiecare stat trebuie să aibă singur grijă de toate funcțiile sale esențiale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sisteme și ceea ce conferă acestei structuri internaționale forță cauzală este caracterul său anarhic. Nimeni nu este îndreptățit să comande, nimeni nu este dator să asculte" (Waltz 1979: 88). A doua caracteristică este specificația funcțiilor diferitelor unități. Din moment ce sistemul internațional este anarhic, fiecare stat trebuie să aibă singur grijă de toate funcțiile sale esențiale: nu există o diviziune a muncii în cadrul sistemului mondial al guvernării. Altfel spus, funcțiile sînt diferențiate doar în cadrul sistemelor ierarhice, cum sînt statele, dar nu și în sistemul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o diviziune a muncii în cadrul sistemului mondial al guvernării. Altfel spus, funcțiile sînt diferențiate doar în cadrul sistemelor ierarhice, cum sînt statele, dar nu și în sistemul internațional. "Sistemele ierarhice se schimbă dacă funcțiile sînt definite și distribuite diferit. În sistemele anarhice, criteriul schimbării sistemului, derivat din a doua parte a definiției, lipsește, pentru că sistemul este compus din unități asemănătoare" (Waltz 1979: 101). A treia caracteristică și cea mai importantă pentru analiza internațională actuală este faptul că o structură este definită de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rămîne extrem de consecvent în această privință. Chiar mai mult decît cu un deceniu în urmă, el s-a referit (Waltz 1969 [1967]: 312, nota 18) la structură ca la o "schemă potrivit căreia este distribuită puterea". Definind structura internațională ca anarhică, Waltz poate dezvolta o teorie directă și clasică a balanței puterii. Această teorie își asumă pe față foarte puține lucruri. Asumpția sa fundamentală este că, deși statele ar trebui să vrea o mulțime de lucruri diferite, toate vor, în esență
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Această teorie își asumă pe față foarte puține lucruri. Asumpția sa fundamentală este că, deși statele ar trebui să vrea o mulțime de lucruri diferite, toate vor, în esență, să supraviețuiască. În afară de aceasta, teoria mai presupune că, dat fiind caracterul anarhic al domeniului internațional, lupta pentru supraviețuire va duce la o dilemă a securității și își va găsi exprimarea într-un sistem general în care fiecare se ajută pe el însuși. Deși un astfel de sistem nu conservă în mod necesar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
așteptări sau ipoteze și a le verifica" (Waltz 1979: 16). Dacă aplicăm acestea teoriei lui Waltz, constatăm că el își deduce ipotezele dintr-o serie de legături cauzale de bază. Teoria sa presupune că la nivel sistemic există o structură anarhică, iar la nivelul actorului există scopul supraviețuirii. Pe baza acestor două asumpții, Waltz deduce două tipuri de așteptări, la nivelul acțiunii colective, respectiv la nivelul acțiunii individuale. La nivelul consecințelor colective, așteptarea este în general ca, date fiind aceste constrîngeri
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu doar a unuia, ci a două efecte diferite. De aici încolo, teoria lui Waltz pune în discuție o dublă cauzalitate. În primul rînd, se consideră că structura internațională operează ca o cauză (Waltz 1979: 89). Date fiind caracterul ei anarhic și distribuția particulară a puterii la nivelul ei, este de așteptat ca statele care au o putere comparabilă și se află într-o poziție asemănătoare să se comporte la fel, indiferent de motivațiile și tradițiile lor sau de alte atribute
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
versiunea Morgenthau-Kaplan, balanței puterii îi corespund piața și echilibrul ei. Eforturile de maximizare a utilității, care pot fi exprimate și măsurate în termeni de bani, merg în paralel cu interesul național (securitatea), exprimat în termeni de putere. Într-un context anarhic, fără un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire determină actorii să maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar. De aceea, se spune în continuare, puterea devine comparabilă cu banii din teoria neoclasică. Agregarea străduințelor individuale pentru putere duce la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
putea să replice că argumentul anterior asupra definiției politicii constituie o analogie nepermisă cu treburile interne, adică un transfer al gîndirii de la structurile interne, care sînt ierarhice și diferențiate din punct de vedere al rolurilor, la domeniul internațional, care este anarhic. Dar această obiecție se bazează pe supoziția implicită că relațiile internaționale se referă în principal la securitate (militară). În alte privințe, diferențierea rolurilor este un lucru comun în sistemul internațional actual. Într-adevăr, o întreagă dezbatere asupra teoriei stabilității hegemonice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
într-o ordine economică internațională liberală care funcționează. Acest lucru este susținut de teoria stabilității hegemonice. Aceasta și alte abordări similare iau foarte în serios analogia internă subînțeleasă, din cadrul analogiei cu piața pe care o propune Waltz: într-o lume anarhică, fără reguli, nu poate exista o instituție atît de complexă cum este piața. Waltz însuși scria că firmele sînt "unități care-și poartă singure de grijă" (1979: 98). Aceasta înseamnă că simplul fapt că aceste unități își poartă singure de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diferențele de putere și nu distribuția egală a puterii sînt cele care asigură stabilitatea. Bull folosește această asumpție pentru a descrie domeniul internațional ca fiind diferit de starea de natură postulată de Hobbes și pentru a deduce ideea de societate anarhică (vezi capitolul 3). Cea mai concisă expresie a acestei orientări a oferit-o Waltz (1969 [1967]: 312): "Egalitatea extremă este asociată cu instabilitatea extremă". Chiar dacă acceptă ideea că unele bunuri, benefice pentru mulți, nu pot fi furnizate de sistemul internațional
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
doar de versiunile lui Kindleberger și Keohane din cadrul acestei teorii. La prima vedere, versiunea lui Kindleberger pare pronunțat realistă. El își derivă concluziile din distribuția puterii și de aceea este mai degrabă sceptic în legătură cu cooperarea în sistemul internațional. Sistemul rămîne anarhic, pentru că, deși există state diferite, cu resurse diferite, nu există un guvern care să supervizeze și să sancționeze. Argumentul este în general cel al sumei zero: ceea ce pierde statul hegemonic, cîștigă celelalte state. El rămîne în mod esențial centrat pe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sociale. Dar, mai tîrziu, el a consimțit la remodelarea în acest sens a principalelor sale teze. Ca urmare, abordarea sa poate fi considerată o variantă mai specială a perspectivei lui Waltz. În concepția lui Waltz, distribuția puterii într-un sistem anarhic explică atît comportamentul individual al statelor, cît și rezultatele acțiunii lor, adică tendința de a reface balanța perturbată a puterii. Teoria stabilității hegemonice spune că prezența unei singure puteri majore și liberale este o condiție necesară pentru instituirea unei economii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe de alta oferă o alternativă care nu se îndepărtează de realismul mai tradițional. Ca și cea a lui Kindleberger, analiza sa pornește de la ideea eșecurilor pieței sau, mai general, ale asigurării sub-optimale de bunuri specifice domeniului internațional, datorată caracterului anarhic al acestuia. Principala sa obiecție împotriva lui Kindleberger este că "în mod logic, hegemonia n-ar trebui să fie o condiție necesară pentru emergența cooperării într-un sistem oligopolist" (Keohane 1984: 30). Cercetarea sa arată că regulile instituționale și cooperarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra înțelegerii hob-besiene a anarhiei (vezi capitolul 3). Dar Keohane ar fi putut urmări și asumpția naturii conflictuale a relațiilor interna-ționale, pentru ca apoi să arate că aceasta nu poate fi dedusă dintr-un model al acțiunii raționale egoiste, în condiții anarhice. Aceasta ar fi o critică a neorealismului lui Waltz. Dar corespunde într-adevăr critica lui unei înde-părtări de realismul tradițional? Cu privire la conținutul teoriei, răspunsul este negativ. Keohane pledează pentru o definire a cooperării nu ca absență a conflictelor, ci "ca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
inovații tehnologice, pentru locuri de muncă și sectoare ale pieței nu are nevoie să fie adăugată politicii clasice a puterii: ea este deja parte a ei. Domeniul diplomatic clasic există, dar este doar unul între altele. Mediul internațional nu este anarhic în vreun sens care ar putea avea consecințe teoretice semnificative, ci este o ordine economică politică în care funcțiile de bază, cum ar fi dominația asupra monedei mondiale, și resursele de bază, cum ar fi hrana și apa de băut
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vedere metodologic: ea se bazează pe comportamentul individual. Cu toate acesea, nu e clar cum se împacă acest lucru cu statutul în mod cert independent al macronivelului economic de analiză, anume piața (sau, aplicat la domeniul relațiilor internaționale, sistemul internațional anarhic). În capitolul 9 s-a arătat că acestea două sînt doar două momente - și două niveluri distincte de analiză - ale aceleiași abordări individualiste în cele din urmă. Și într-adevăr, aplicînd analogia firmă-piață la disciplina relațiilor internaționale, ea determină o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
normativ și orientat către practică să nu mai constituie principala tendință a disciplinei relațiilor internaționale. Este o ironie de proporții că neorealismul lui Waltz - atît de încrîncenat în apărarea unei viziuni materialiste în politica internațională, atît de convins că fundamentul anarhic al scepticismului este superior oricărui altuia - a subminat în cele din urmă viziu-nea realistă asupra lumii în domeniul relațiilor interna-ționale. Sigur că aceasta este în mare măsură vina încercării realiste mai generale de a transforma viziunea sa asupra lumii în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Pentru Morgenthau, susținător al primei variante, statul este acea instituție excepțională care ține în frîu înclinația altminteri general umană către putere. Pentru Herz și Waltz, violența internațională nu este un fenomen uman, ci unul social, ce trebuie explicat prin mediul anarhic specific. Dacă definim scepticismul ca opoziție față de toate valorile morale, așa cum face Giesen (1992), am putea distinge trei aspecte diferite ale eticii realiste: scepticismul, consecinționismul și empirismul. Dar atunci argumentarea realistă pur sceptică se aplică doar la nivel internațional și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
stabilitatea politică, resurse economice, respectiv ideologice (Buzan ș.a. 1993: 63). Cercetarea celui de-al doilea strat al structurii, numit de Waltz diferențiere funcțională, duce mult mai departe. Lucrarea în cauză susține că este pe deplin posibil să concepem un sistem anarhic care nu include doar unități asemănătoare, ci cuprinde și diferite tipuri de unități care nu împărtășesc un sistem politic comun (Buzan ș.a. 1993: 146). De aceea, evoluția naturii statelor, ca de exemplu trecerea de la cetățile-stat la imperii și state naționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
politic comun (Buzan ș.a. 1993: 146). De aceea, evoluția naturii statelor, ca de exemplu trecerea de la cetățile-stat la imperii și state naționale (Buzan ș.a. 1993: 118), constituie o posibilă schimbare calitativă care se poate întîmpla foarte bine într-un sistem anarhic. Un nivel cu totul nou este introdus odată cu ceea ce ei numesc capacitate de interacțiune, definită ca reprezentînd: "aspecte ale capacității absolute care se situează dincolo de nivelul unităților, dar care nu sînt structurale, în sensul că nu au de-a face
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
structurii și înțelesul însuși al termenului de sistem." (Buzan ș.a. 1993: 72) Capacitatea de interacțiune este chiar condiția logicii structurale (Buzan ș.a. 1993: 73). Și aceasta pentru că această capacitate de interacțiune este condiția necesară pentru distingerea diferitelor tipuri de sisteme anarhice și a proprietăților lor de bază. Atunci cînd există o capacitate redusă de interacțiune, s-ar putea să nu existe deloc sistem internațional și cu siguranță nu mai sînt valabile presiunile pentru socializare și competiție, pe care Waltz le descrie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un punct diferențierii funcționale, fără a renunța la asumpția anarhiei. Diferențierea există atunci cînd suveranitatea unităților este limitată la un set de funcții politice (Buzan ș.a. 1993: 42). Buzan este conștient că aceasta deschide calea conceptualizării sistemului internațional nu ca anarhic, ci ca ierarhic, deși diferit de un stat. Anticipînd acest lucru, el scrie: Unii ar putea dori să ducă mai departe ideea diferențierii din acest demers, incluzînd în ea diferențieri de rol, cum ar fi puteri mari și puteri mici
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
greșeală conceptuală ar putea fi acela că, în ciuda diferențierii funcționale, teoria deduce existența anarhiei din faptul că încă se produc același tip de efecte ale socializării și competiției. De aceea, orice diferențiere ar exista, vom trăi încă într-un sistem anarhic, pentru că logica lui încă ne însoțește. Dar oare așa stau lucrurile? Jones poate fi luat ca martor contra acestei păreri. El ne reamintește că analogia pe care este modelată structura internațională, piața, există în circumstanțe politice ierarhice (Buzan ș.a. 1993
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]