1,979 matches
-
nondirectivismul, de la începutul secolului XX. Nimic semnificativ nu le apropie. Poate doar faptul că ambele s-au manifestat ca reacții critice la o anumită stare de lucruri în pedagogie. Dar nondirectivismul, mai ales în variantă neorousseauistă, s-a dovedit simplă anarhie, care a produs ravagii ori de câte ori a fost pus în practică. Teoria educației negative a lui Rousseau era aberantă: disprețuia cultura și proslăvea natura. Idealul educațional rousseauist era „omul necultivat”, le bon sauvage. Adică, în termenii acestui paragraf, „creierul gol”: prostia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a instalat adânc în mentalitatea euroatlantică și nu mai poate fi evitat. Orice încercare de a-l exorciza a dat greș. Prin urmare, dacă nu mai poate fi alungat, atunci acest diavol nou trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și diavolului. Fiul își demonizează tatăl atribuindu-i porniri malefice de tiran care îi limitează libertatea, îi înăbușă elanurile, îi încorsetează eresurile și îi „ucide” viitorul. Tatăl își satanizează fiul atribuindu-i porniri de „drac împelițat” care îl împing spre anarhie, iraționalitate și „îl ucid cu zile”. Dar nu se întâmplă nici o crimă în această frumoasă și eternă poveste. Este vorba numai despre suspendarea temporară a raționalității. Pentru o perioadă limitată triumfă iraționalismul. Într-un târziu însă, tatăl și fiul se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător de „anarhie” și de mișcările revoluționare. Este ostil fanarioților, dar nu acceptă nici pretențiile de conducător ale lui Tudor Vladimirescu. Mai puțin retrograd apare istoriograful într-un „tratat important” din 1822, descoperit printre manuscrisele sale grecești, în care își fac loc idei
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Începând cu versurile de-acum - în același an publică și Obiectele verii - lirismul capătă o notă de amărăciune, de oboseală, aproape hrănindu-se din cărțile anterioare, multe piese fiind doar preluate aici. Poemele cresc din aglomerări, ramificări, enumerații proliferante, sugerând anarhia, iar mișcarea finală, anticlimaxul, retează de obicei discursul, „fluviul” poematic care a adunat o materie uriașă numai ca să o facă să dispară la „vărsare”. Armurile timpului, un astfel de inventar de contrarietăți ale sufletului poetic împiedicat în magma vieții prozaice
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
Crezul în Treime unui crez într-o Biserică „luptătoare” și atât de puțin infailibilă la început de mileniu III? Este vorba de una? E oare sfântă? S-a păstrat chiar și sobornicească (deci catolică)? Este însă cu adevărat apostolică? Dacă anarhia liturgică n-ar domina prin țară, dacă plaga simoniei nu i-ar fi pus în dilemă și pe cei mai râvnitori candidați la preoție sau profesorat, dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ale statului care se globalizează tot mai mult (după 11septembrie 2001, mai mult ca oricând, problemele globale devin pentru Administrația Bush probleme de politică internă, și viceversa). Sub Ceaușescu, la prima lectură din Anarchy, State, and Utopia (1974; ed. rom.: Anarhie, stat și utopie, traducere și cuvânt înainte de Mircea Dumitru, Humanitas, București, 1997), cartea care l-a lansat pe Nozick, salutasem proiectul statului său minimal, fiindcă mi se părea antiutopic (în sensul că era mai mult decât nonutopic, întrucât se opunea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
negrii americani, pe care gânditorul i-a văzut în acțiune pe vremea când preda la Cornell University (1963-1970). Acolo a asistat la revolta studențească din 1968, i-a întâlnit pe studenții negri radicali agitând revolvere și chemând la violență și anarhie. Bloom s-a refugiat oarecum la University of Toronto (1970-1979), după stagii mai scurte la universitățile din Tel Aviv și Paris (toamna 1969, respectiv primăvara 1970) și înainte de a ajunge la Chicago, unde cariera sa a cunoscut celebritatea maximă și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
DUMITRESCU 5 prevede, grație acestui buget financiar generos, dezvoltarea cuprinzătoare, În avalanșă, În campanie a culturii devenită o „problemă de Partid și de Stat”, având pecetea creației libere și Înfloritoare, diferită de viața culturală burgheză aflată „În cea mai deplină anarhie” și de arta „aservită, Înfeudată, umilită” din trecut, când Înflorea doar „cultura oamenilor de casă, a lacheilor, literatura osanalelor fascisto-monarhice”. Dar să citim argumentația autorului: „Nu e multă vreme de când Scânteia, organul Partidului Muncitoresc Român, apreciind stările de lucruri din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frământările și râvna creatorilor noștri, din ce În ce mai rodnică și mai lămurită. O comparație cu realitățile din trecut, cu regimul oamenilor artei și culturii În orânduirea burgheză e izbitoare. Grija statului pentru ei era inexistentă, În viața culturală domnea cea mai deplină anarhie, „arta” aservită, Înfeudată, umilită, „cultura” oamenilor de casă, a lacheilor, „literatura” osanalelor fascisto-monarhice, erau singurele posibile, În timp ce scriitorul sau artistul care refuza situația de sclav era condamnat la foame și mizerie. Astăzi, dimpotrivă, creatorul de artă și cultură este considerat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un chip straniu, halucinant aproape cu cel al scriitorilor de la noi, din anii debuturilor mele, atunci când se dezbăteau la nesfârșit problemele „situației” scriitorului față de indiferența publicului, sau dezarmarea lui față de exploatarea editorului sau neputința lui față de nepăsarea Statului, sau problema anarhiei care domnea chiar În S.S.R., etc. etc. Omul se lamenta de toți și de toate, fără Însă să-și dea seama de unde vine răul. (Ă). Cum spuneam, mi-a făcut impresia că mă Întorc Înapoi În timp și spațiu, la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuvine. Kant nu a fost însă nici una, nici alta. Conflictul lui cu cei care acceptă, drept preț al schimbărilor ce se impun ca necesare celor ce sunt capabili să-și folosească rațiunea, violența, suprimarea, fie și provizorie, a domniei legii (anarhia) precum și blocarea funcționării instituțiilor, cu toate consecințele ce decurg de aici pentru viața oamenilor, era unul ireconciliabil. Anarhia și teroarea revoluționară erau în ochii săi nenorociri la fel de mari ca și războaiele dintre state. Scopuri oricât de înalte nu le pot
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
schimbărilor ce se impun ca necesare celor ce sunt capabili să-și folosească rațiunea, violența, suprimarea, fie și provizorie, a domniei legii (anarhia) precum și blocarea funcționării instituțiilor, cu toate consecințele ce decurg de aici pentru viața oamenilor, era unul ireconciliabil. Anarhia și teroarea revoluționară erau în ochii săi nenorociri la fel de mari ca și războaiele dintre state. Scopuri oricât de înalte nu le pot justifica. Frecvența și amploarea acestora indică cel mai bine distanța la care se află omenirea în întregul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
jurământul pe drapel. În septembrie 1995, Consiliul Național al partidului adopta În mod deschis ideea de a instaura, „pentru doi ani”, un regim autoritar, cu sprijinul armatei. Cu această ocazie, Vadim Tudor declara că orice formă de guvernare este preferabilă anarhiei și că singura alternativă a momentului era constituirea un Consiliu Militar Provizoriu. În 1997 se propunea „militarizarea sectorului agro-industrial”, pentru a fi stopat haosul economic. Aspectele subliniate mai sus, coroborate cu amenințările repetate de tipul „vom răsturna guvernul”, „vom forța
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
gospodăriilor de stat, blocându-le în cea mai mare parte a anului (...). Pentru a-și putea realiza obiectivele, acești dușmani au urmărit tot timpul ruperea planului financiar și a bugetului statului de planul economic de stat, au urmărit să introducă anarhie și dezordine în sectorul socialist al economiei, au încurajat și pe jefuitorii bunurilor poporului (...). Plenara C.C. al P.M.R a constatat că acțiunea acestor elemente contrarevoluționare s-a împletit strâns cu activitatea antipartinică și antistatală a lui Vasile Luca. De
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viziune comună asupra binelui public. Formularea Îi aparține și mi se pare excelentă. Restul se poate discuta În diverse feluri. Când lipsește, Însă, viziunea comună despre binele public, există riscul dispersării. Mircea Mihăieș: Sau alte riscuri reale, precum haosul și anarhia. Vladimir Tismăneanu: Contrapartea esențială și Îngrijorătoare o constituie cinismul. La Începutul anilor ’90, profesorul Ken Jowitt vorbea despre apariția „mișcărilor furioase”. Există exemplul a ceea ce s-a Întâmplat În Bolivia la căderea guvernului: o movement of rage. Aceasta era sintagma
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În mod cert o discuție asupra adâncirii liberalismului, precum și o conștientizare a faptului că partidele politice nu sunt pârghii suficiente de exprimare a voinței politice și este nevoie și de alte asemenea mijloace, care să nu lase loc violenței sau anarhiei stradale. De aici și rolul excepțional pe care Îl au, Într-o democrație avansată sau În una liberală, grupurile informale, mișcările spontane, neorganizate, nonsau cvasiinstituționalizate, ceea ce În știința politică contemporană numim „new social movements”, noile mișcări sociale. Unele ne pot
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe jos. Nu era lucru rar în acel război să li se dea poruncă prizonierilor să-și sape propria groapă, pentru a fi apoi îngropați acolo de vii, știa bine asta. Ceea ce îl făcea să rămână perplex era mai curând anarhia cu care acționaseră ucigașii în luminișul acela. Unii dintre cei îngropați aveau obrazul brăzdat de o lovitură de sabie, unul era decapitat, de parcă supliciul nu fusese de-ajuns. Nikolai își spuse atunci că îngropații de vii începuseră cu siguranță să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
factori precum promovarea valorilor ideologice sau aplicarea principiilor etice interne În arena internațională. Cum, În viziunea realistă, toate statele urmăresc dobândirea puterii, mecanismul preferat pentru conducerea relațiilor internaționale este dezvoltarea unui echilibru Între puteri. Mai mult, Într-o lume a anarhiei, prinsă În capcana competiției permanente pentru putere și a aranjamentelor geostrategice particulare, logica sistemului rămâne mereu aceeași, indiferent de perioada istorică. În concordanță cu preceptele realismului, Nixon și Kissinger au criticat aspru doctrina acelei Pax Americana anticomuniste adoptate de SUA
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ideologice Împotriva comunismului. În opoziție clară și intenționată cu mesianismul primilor ani ai bipolarității și În concordanță cu principiile realismului, Nixon și Kissinger introduc În scenă viziunea competiției geopolitice Între marile puteri, o competitie ce se desfășoară În condiții de anarhie și În care fiecare stat Își urmărește propriile interese. O politică externă realistă, potrivit celor doi, ar reduce ostilitatea absolută față de Uniunea Sovietică și Chinaxe "China" prin acceptarea lor ca jucători legitimi internaționali. Astfel s-ar obține un echilibru internațional
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și Începutul anilor ’90 se bazează pe premise ontologice realiste, care iau statul, interesele naționale, strategia ca „date” și susțin ideea că relațiile internaționale constituie o realitate obiectivă și observabilă. Pentru acești autori și analiști, logica balanței de putere, a anarhiei internaționale și a real-politik-ului rămâne centrală În viața internațională și deci În maniera de a aborda securitatea. Anii ’90 au adus Însă pe scena analizelor academice și reformulări mai drastice ale conceptului, la baza cărora stă poziția enunțată de Krause
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
scopul de a identifica percepțiile și Înțelegerea actorilor asupra lumii care Îi Înconjoară (Krause, 1996, p. 6) Având În vedere toate acestea, reprezentanții studiilor critice de securitate problematizează statul ca singur obiect referent al securității și se opun ideii că anarhia internațională este un dat. Ei susțin importanța securității individului și a implicațiilor pe care aceasta le poate avea asupra modului În care decidenții politici acționează. În plus, optează pentru adâncirea conceptului de securitate incluzând În el problema pericolelor ecologice, a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
portretele românești”, este vizibilă afecțiunea pentru unii scriitori pe care i-a cunoscut: T. Arghezi, I. Vinea, Gib I. Mihăescu, Al. Tudor-Miu, Gherghinescu-Vania ș.a. În poezie, autorul Gamelor pledează pentru un „modernism tradițional”, ce exclude atât idilismul, cât și anarhia avangardistă și care e întrupat perfect de creația lui T. Arghezi. Ulterior, viitorul poeziei e întrevăzut în reconcilierea dintre „ermetic” și „elegiac”. Tematica și imagistica argheziană sunt recognoscibile în poeme ca Stih, Har, Duh, Fast, Panteism monahal. Nu de puține
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
Mihăilescu, Din generația Humanitas, „22”, 1996, 51; Dan C. Mihăilescu, O ambiție năvalnică, „22”, 1997, 43; Marius Lazurca, Sfințenie sau moarte, O, 1998, 11; Alex. Ștefănescu, Poet român afirmat la sfârșitul secolului XX, RL, 1999, 33; Dan C. Mihăilescu, Ispita anarhiei, „22”, 2000, 17; Dan C. Mihăilescu, Tărie de boierie, „Ziarul de duminică”, 2002, 30. D.C.M.
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
toate școlile de pe Pământ. Măsurile luate împotriva celor ce nutresc gânduri de răzvrătire vor fi aspre, iar orice act de nesupunere și de răzvrătire va fi pedepsit cu moartea, aceste acte fiind echivalente cu o instigare la haos, dezechilibru și anarhie, adică tocmai acele elemente pe care am încercat de atâția ani să le eradicăm. Treptat, fiecărui elev îi va fi implantat un cip care va permite monitorizarea gândurilor sale de către o echipă de specialiști. Fiecare gând va putea fi detectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]