1,796 matches
-
de Antonio Garcìa Gutièrrez. Premieră a avut loc la 12 Martie 1857 la Teatro La Fenice, Veneția, în următoarea distribuție: Simon Boccanegra: Leone Giraldoni; Amelia: Luigia Bendazzi; Gabriele Adorno: Carlo Negrini; Jacopo Fiesco: Giuseppe Echeverria ; Paolo Albiani : Giacomo Vercellini; Pietro; Andrea Bellini Acțiunea Operei Locul acțiunii: în orașul Genova și în împrejurimile orașului; timp: 1339 și 1363 (aproximativ 25 de ani mai tarziu). Personaje: Simon Boccanegra, un corsar, mai tarziu Doge al Genovei (bariton); Amelia, fiica lui Simon Boccanegra și nepoata
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Jacopp Fiesco, pe numele ei adevărat Maria, purtând însă numele de Amelia Grimaldi (soprana); Gabriele Adorno, un nobil genovez, iubitul Ameliei (tenor); Jacopo Fiesco, un nobil genovez, șeful patricienilor din Genova, care ulterior se va ascunde sub numele conspirativ de Andrea (baș); Paolo Albiani, un bijutier și curtean la curtea Dogelui (bariton); Pietro (bariton); Damă de companie a Ameliei; soldați, marinari, servitori ai lui Fiesco, senatori, curteni la curtea Dogelui, prizonieri africani (numai în versiunea din 1857) Prolog Genova. Anul 1339
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
evenimente s-au produs în acest interval de timp. Dogele a exilat pe numeroși dintre adversarii săi politici, a căror averi le-au fost confiscate. Fiesco trăiește de mai mulți ani în Palatul Grimaldi, în afară Genovei, sub numele de Andrea, tutorele Ameliei. Fiica contelui Grimaldi a murit într-o mănăstire din Pisa și chiar în ziua morții sale a fost găsită în grădina mănăstirii o fetiță abandonată care ulterior a fost crescută în locul ei. Adoptată de Andrea Fiesco, orfana a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sub numele de Andrea, tutorele Ameliei. Fiica contelui Grimaldi a murit într-o mănăstire din Pisa și chiar în ziua morții sale a fost găsită în grădina mănăstirii o fetiță abandonată care ulterior a fost crescută în locul ei. Adoptată de Andrea Fiesco, orfana a primit numele de Amelia Grimaldi pentru a proteja averea familiei Grimaldi în epoca în care Contele fusese exilat pentru conspirație politică. Amelia este în realitate Maria Boccanegra, fiica lui Simon Boccanegra și a Mariei (fiica moartă a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
realitate Maria Boccanegra, fiica lui Simon Boccanegra și a Mariei (fiica moartă a lui Fiesco), dar nici Fiesco și nici Simon nu cunosc acest lucru. Amelia este iubita de tânărul aristocrat genovez Gabriele Adorno, care este singurul care știe că Andrea și Jacopo Fiesco sunt una și aceeași persoană. Ei complotaseră nu de mult împreună. Actul I Tabloul 1. O grădină aparținând familiei Grimaldi, situată la malul mării și în afara Genovei. Anul 1363. Amelia Grimaldi își așteaptă iubitul, pe Gabriele Adorno
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
își exprimă teamă că în contextul confruntărilor dintre plebei și patricieni securitatea Ameliei nu este asigurată (duetul Cielo di’ stelle orbato). Aflând depre intenția Dogelui de a o căsători pe Amelia cu Paolo, Gabriele s-a asigurat de binecuvântarea lui “Andrea“ (fugarul Fiesco) în ce priveste dragostea lui pentru Amelia. Acesta îi relatează evenimentele petrecute cu 25 de ani în urmă și îi dezvăluie cum a ajuns Amelia fiica contelui Grimaldi (Propizio ei giunge). Cele aflate nu schimbă intențiile lui Gabriele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Dând curs cererii Dogelui, Paolo de fapt se blestema pe el însuși. Cuprins de groază, Paolo fuge din Sala de Consiliu. Actul ÎI. O cameră din palatul dogal. Paolo îi cere lui Pietro să-i scoată pe Gabriele și pe "Andrea" din celulele lor și să-i aducă în fața lui (Quei due vedesti?). Într-o tirada veninoasa Paolo îl acuză pe Doge de a-l fi obligat să se blesteme pe el însuși în fața Consiliului. Paolo este hotărât să-l ucidă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se blesteme pe el însuși în fața Consiliului. Paolo este hotărât să-l ucidă pe Boccanegra astfel că îi toarnă otravă în cană cu apă care se află pe masa de lucru a Dogelui. Pietro îi aduce pe Gabriele și pe "Andrea". Paolo îl întreabă pe Fiesco dacă a pregătit insurecția trupelor guelfilor și la răspunsul afirmativ al acestuia îi aduce la cunoștință că Dogele este pe cale să le nimicească (Prigioniero în qual loco m’adduci?). Tentativă de a l convinge pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
opera în patru acte, pe un libret de Francesco Maria Piave, după piesă “Don Alvaro o La Fuerza del Sin“ de Angel de Saavedra, Duce de Rivas, cu o scenă adaptată după piesă “Wallensteins Lager“ de Friederich Schiller, tradusă de Andrea Maffei. Premieră a avut loc la Sankt Petersburg, Teatrul Imperial, pe 10 Noiembrie 1862 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Spania; timpul acțiunii: la mijlocul secolului 18 Personaje: Leonora di Vargas, fiica Marchizului de Calatrava (soprana); Don Alvaro, un prinț pe jumătate incas
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Nevoso), el compune o scenografie ciudată, desprinsă parcă din romanul lui Huysmans, dar și din propriile plăsmuiri, cu decoruri fastuoase, pline de prețiozitate, cu deghizamente dintre cele mai smintite. Eroii uriașei sale construcții romanești (rămasă, parte, În stadiu de proiect), Andrea Sperelli din Il Piacere (Plăcerea) sau Giorgio Aurispa din Trionfo della Morte (Triumful morții) sau Tullio Hermil din L’Innocent (Inocentul) par a descinde, ca și autorul lor, din specia baudelairienilor și wildienilor: „Același egoism al senzualității, aceeași descoperire a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pregătește să apere orașul de ocupanții franco-englezi. Trupele guvernamentale Îl detronează și Îl alungă, iar el se refugiază, până la sfârșitul vieții, În celebrul castel din Vittoriale. Acolo va trăi „ca În romane”, ca un des Esseintes sau ca eroul său, Andrea Sperelli: decoruri splendide, obiecte prețioase, de-a valma cu lucruri adunate din bazare, un carnaval continuu, deconcertant pentru orice vizitator, săli Închinate lui Napoleon sau Sfântului Francisc. Toate sunt forme de excentricitate duse la limita nebuniei. Cum ar fi, Între
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
d'une fraîcheur inédite ; chaque poème est une aventure en soi qui nous conduit au cœur du mystère, sans le dissiper. Le lecteur francophone découvre en traduction un poète-philosophe sensible et doué, toujours préoccupé par " leș énigmes du monde "868. Andrea Genovese écrit, à propos de la diversité des poésies de Blaga, qu'" aucune [poésie] ne ressemble [à l'autre], toutes multiplient la parole, l'image, le portrait spéculaire "869. Aux lecteurs maintenant d'en juger. 3. 2. Pour une poésie philosophique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ars Longa, Iași, 2009; Lada somnului, Ars Longa, Iași, 2010; La curțile dorului, Ars Longa, Iași, 2011 (éditions multilingues). Leș traducteurs șont : Paul Villard pour le français, Rodica Albu pour l'anglais, Christian Tamâș pour l'espagnol, Anneliese Poruciuc et Andrea Bargan pour l'allemand. * Leș recueils ou leș anthologies qui reprennent des poèmes contenus par notre corpus et que nous ne prenons pas en compte dans notre analyse descriptive șont leș suivants : → Anthologie de la poésie roumaine, sous la direction d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Durant le grand passage, traduit par Paul Villard), en espagnol (Durante el gran paso, traduit par Christian Tamâș), en anglais (În the Great Passage, traduit par Rodica Albu) et en allemand (Während des Groβen Übergangs, traduit par Anneliese Poruciuc et Andrea Bargan), Éditions Ars Longa, Iași, 2006 (édition multilingue). Le poème În marea trecere (Dans le grand passage) se retrouve également dans le recueil éponyme, păru aux Éditions Ars Longa de Iași en 2009. * En conclusion, notre corpus contient dix versions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
passage, en français (Durant le grand passage, traduit par Paul Villard), espagnol (Durante el gran paso, traduit par Christian Tamâș), anglais (În the Great Passage, traduit par Rodica Albu) et allemand (Während des Groβen Übergangs, traduit par Anneliese Poruciuc et Andrea Bargan), Ars Longa, Iași, 2006. BLAGA, Lucian, Corola de minuni/Corolle de merveilles (La poésie roumaine dans l'entre-deux-guerres), traduction de Paul Miclău, Domino, București, 2007. BLAGA, Lucian, Poemele luminii, ediție trilingva, prefață de Constantin Ciopraga, Editura Ars Longa, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
FIGARI, Joël, " Lucian Blaga ou le dernier système philosophique ", consulté le 28 juillet 2011, URL: http://www.ac-grenoble.fr/PhiloSophie/articles.php?lng=fr&pg=53. GANĂ, George, " Prefață ", în Lucian Blaga, Operă poetica, Humaintas, București, 2010, p. 5-13. GENOVESE, Andrea, " Lettre ouverte à Mariana Bojan ", în Leș marches insoupçonnées, réunit leș colloques internationaux Lucian Blaga, mai 1995-mai 1996, organisés par le Centre Culturel Roumain de Paris, Troyes, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", 1996. IGNA, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
op. cît., p. 49. 868 Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108. (Texte source : " întrebările lumii ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 869 Andrea Genovese, " Lettre ouverte à Mariana Bojan ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 50. 870 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 192. 871 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 299. 872 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
bărbătești. La curte se auzeau tot mai des glasuri care vorbeau despre o posibilă idila misterioasă cu un conte italian. Însă adevăratul punct de interes pentru regina îl reprezenta domnișoara ei de onoare, Ebba Sparre",companioana să în pat"<footnote Andrea L.T. Peterson, "Christina of Sweden." Lesbian Histories and Cultures: An Encyclopedia, Garland, New York: 2000, p. 170 footnote>. Gestul Cristinei, de a împărți patul cu una din doamnele ce făceau parte din suita regală nu era ceva neobișnuit pentru societatea scandinava
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pe o anumită simetrie interioară, astfel încât cea de a doua se leagă, prin înțeles, de cea dintâi. „Cartea a treia”, separată de autor de primele două, este o traducere a lucrării, pe aceeași temă, Stimuli virtutum, fraena peccatorum a polonezului Andrea Wissowatius. În absența neologismului corespunzător, C. apelează la termeni autohtoni pe care îi glosează, atunci când traduce titlul Strămutarea a bunătăților și frâul păcatelor, explicând: „adecă îndrumarea spre bunătăți și oprirea spre păcate”. Divanul se închide cu două serii de principii
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
iar aceasta sună ca și cum ar fi așteptat. (Ralf Rothmann, Rehe am Meer [Căprioare la mare], "Willst du Nudeln?" ["Vrei paste?"]; 2008: 128) Sîntem confruntați cu perspectiva protagonistei numele personajului care săvîrșește acțiunea va fi abia mai tîrziu dezvăluit ca fiind Andrea. Nu se spune despre ce fel de coordonate spațiale este vorba (vezi articolele hotărîte fără relaționare în limba germană ans Fenster [în fereastră], an den Scheiben [de geamuri]) și cînd se petrece totul, iar cititorul trebuie să reconstituie toate acestea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și iluzia că ne-am afla direct în mijlocul întîmplărilor, pentru că o precizare a acestor elemente prin transmiterea narativă de informații (început de text emic) este exclusă, aproximativ ca în fragmentul următor: Într-o zi mohorîtă de noiembrie din anul 1998, Andrea se trezi devreme și-l găsi pe soțul ei înțepenit pe canapea. Murise în timpul nopții. Hotărî să o sune pe sora ei Elisabeth. Se ridică, se uită din locuința ei cu două camere de la etajul întîi la copacii ale căror
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
html. Doise, Willem, Deschamp, Jean-Claude și Mugny Gabriel. 1996. Psihologie socială experimentală. Iași: Editura Polirom. Dorais, Louis Jackues. Language, Culture and Identity: Some Inuit Examples, în Canadian Journal of Native Studies, vol 15, 2, pp. 293-308. Drago, Marco și Boroli, Andrea (coord.) 2003. Enciclopedie de istorie universală. București: Editura All Educational. [ediția originală în limba italiană: 1993] Drăgan, Ioan. 1991. Sociologia și problemele tranziției, în Sociologie Românească, nr. 3-4, pp. 147-164. Drăgan, Iosif, Constantin. 1993. Istoria românilor. București: Editura Europa Nova
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se deosebește prin faptul că povestește fără Încetare, numai pentru plăcerea de a induce În eroare. La Începutul cărții, văzând că profesorul este interesat de pictură și are chef să se apuce de așa ceva, M. Îi povestește despre pictorul italian Andrea del Sartro și Îi expune teoria conform căreia acesta recomanda să se picteze pe cât posibil după natură și să-ți faci mâna mai Întâi cu schițe. Profesorul se Încrede În spusele lui, dar nu reușește să devină pictor. Estetul Îi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În Jurnalul lui. Singura plăcere a acestui estet era de a-i păcăli pe oameni născocind o poveste oarecare. Fără să dea impresia că Îi pasă cât negru sub unghie de efectul produs În sufletul stăpânului meu de povestea cu Andrea del Satro, continuă mândru: - Astfel, când Înșir bazaconii, oamenii le iau câteodată În serios și asta intensifică la culme sensul frumuseții comicului. Pasionant! Altădată, i-am zis unui student că Nicholas Nickleby l-a sfătuit pe Gibbon să renunțe să
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
muncitoare să-și pună urgent problema de a reuși acolo unde stângismul a dat greș și să lupte împotriva dușmanului acolo unde se află el, și nu în pozițiile pe care acesta le-a părăsit mergând înainte pe drumul său. Andrea Valcarenghi: Underground: cu pumnul strâns 1tc "Andrea Valcarenghi \: Underground \: cu pumnul strâns1" Evitând să se exprime într-un limbaj care să nu fie exclusiv politic, tinerii din ’68 și din anii ce au urmat au fost judecați prin prezența lor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]