1,488 matches
-
de valoare) al acestora în județ este absolut discutabil, de vreme ce Vasluiul este unul dintre cele mai sărace județe din punct de vedere economic. Chiar și în acest context vorbim de cei DE AICI, care re aduc aceste somități, organizatorii, investitorii, animatorii. Ne convine să ne lăudăm că de la Mușata, Șurănești, Vutcani, Gugești, Codăești, Deleni, ș.a. și-au luat avântul geniului, savanți și oameni de știință, specialiști, deschizători de drumuri, cu investigații menite să asigure progresul umanității. Cazurile, oarecum, singulare atunci, pot
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comerciale, nu electorale de exploatare a memoriei sale17. Dar, dincolo de toate polemicile, povestea de succes a domnitorului a rămas o certitudine, reluată ca atare pentru fiecare nouă generație, cu sau fără sprijinul direct al autorităților. Neparticipând la astfel de polemici, animatorii cei mai dedicați ai memoriei istorice profesorii au rămas discret, dar ferm, loiali misiunii lor. Reacțiile educatorilor la tentativele de rediscutare a panteonului național au fost mai puțin vizibile marelui public. Ele atestă totuși voința lor de a face dreptate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nedorit, al celor din jur. Iar școala nu poate evita această probă clasică a modelării prin intermediul comunității. Începe prin a-și forma proprii agenți educatorii după cerințe care îi retransformă în elevi. Încearcă, totodată, să întrețină complicități cu alți redutabili animatori de opinii (jurnaliști, părinți, scriitori, istorici, artiști, politicieni etc.) sau, cel puțin, să îi concureze cu succes. Negocierile care se nasc din aceste interferențe sunt adesea difuze, cu rezultate fluctuante și impredictibile. Reperele lor sunt totuși destul de vizibile, dacă urmărim
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ziua aniversară a Revoluției din 1956 realizarea unui program de privatizare și, pe plan extern, prăbușirea cortinei de fier. A venit o zi cînd istoria a dat dreptate lui Imre Poszgay, Miklos Németh, Gyula Horn, Reszo Nyers și Matyas Szuros, animatorii unei autentice revoluții organizată în sînul unui Partid-Stat cosmetizat de Janos Kadar. Aceasta poate că ar fi eșuat dacă, în locul lui Kadar, reformiștii ar fi avut în fața lor un om ca Gustav Husak... Particularitățile tranziției ungurești și politica prudentă dusă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ale educatoru-lui sește resursele, cum pune formulează întrebări și ipoteze, cum raportează la realitate, cum apreciază valori. • Educatorul raportează succesul școlar la viața reală și coordonează grupurile de educați. • Leadership ajutor, suport, facilitare, îndrumare a proceselor și realizărilor, mediator, antrenor, animator, ghid, model, creator de oportunități și situații pedagogice, colaboratori, promotori, în continuă îmbunătățire. • Focalizarea pe colaborarea educator-educați, în analiza și construcția de modele în învățare. • Educații sunt constant monitorizați prin folosirea feedbackului pentru corectare, formulare de întrebări, ipoteze noi • Educații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
avut și broșuri ca Micul carnet roșu al elevului sau sloganele înscrise cu grafitti. Un mediu purtător special a fost cel al "îngrijitorilor sufletelor și corpurilor" (expresia lui Henri Mendras): psihologii, sociologii, cei care munceau în domeniul social, educatori și animatori de toate felurile. Mișcarea a pătruns în școli și chiar în saloanele lumii bune, pentru a ajunge în sfârșit în organizațiile muncitorești, prin intermediul intelectualilor implicați. S-a confirmat încă o dată rolul inovator pe care l-au avut clericii în domeniul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
instituției, îmi era cunoscut de prin 1954, de la Școala pedagogică din Focșani, era o prezență vie în paginile ziarului regional „Steagul roșu” de la Bârlad. În cali tate de corespondent de presă îl cunoscusem la o consfătuire și se arăta un animator în domeni u și a elevelor pe care le coordona. Două, Vior ica Balan și Margareta Tudor ieșeau în evidență. Ultima nu numai că a desfășurat multă vreme activitate ziaris tică , dar s-a dovedit și o foarte bună învățătoare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sunt citite cu destulă atenție; el sublinia figuri foarte interesante printre filozofii români interbelici: P.P. Negulescu, om extraordinar de serios, după mine mult mai serios și mai substanțial ca profesor decât Nae Ionescu, cât ar fi fost Nae Ionescu de animator și sunt convins că a fost... S. A.: ... charismatic etc. V. N.: Ai dreptate, dar mie P.P. Negulescu mi se pare mult mai solid, eu l-aș fi putut vedea într-o bună universitate europeană. Nu sunt sigur că pe Nae
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este, așadar, un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă de organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, este evaluator, facilitator, animator, consilier și în consecință, formator. 2.2. Formal - informal în managementul instituțiilor școlare preuniversitare Una dintre cele mai cunoscute și utilizate tipologii în literatura de specialitate este cea care diferențiază structurile organizației, în funcție de gradul de formalizare. Potrivit acestei tipologii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este, așadar, un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă de organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, este evaluator, facilitator, animator, consilier și în consecință, formator. 2.2. Formal - informal în managementul instituțiilor școlare preuniversitare Una dintre cele mai cunoscute și utilizate tipologii în literatura de specialitate este cea care diferențiază structurile organizației, în funcție de gradul de formalizare. Potrivit acestei tipologii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
relațiile bipolare cu Moscova. Nicolae Ceaușescu avea nevoie de tehnologia occidentală și de o mai mare independență față de statele C.A.E.R.-ului. Atît șeful statului român, cît și Corneliu Bogdan, ambasador la Washington, considerați de autorii prezentei lucrări principalii animatori ai raporturilor româno-americane din anii '70 și '80 doreau să obțină pentru țara lor "Clauza națiunii celei mai favorizate". Administrația americană a acordat-o, reînnoirea anuală a acesteia fiind justificată prin politica externă independentă a României. O dată cu decizia lui Nicolae
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ei, autorul amintește vrednicia din care a căzut și gravitatea păcatului. Tonul, chiar dacă este reținut, devine declamatoriu. Din textul lucrării se poate recunoaște cu ușurință ideea de „comuniune a sfinților”. De asemenea, putem recunoaște în autorul ei, pe imnologul și animatorul cântării psalmilor în Biserică, la privegheri, Sfântul Niceta. Asemănarea de stil și tonul expunerii amintesc, fără îndoială, de lucrările Sfântului Niceta De diversis apellationibus și De psalmodiae bono. 8. De vigiliis servorum Dei (Despre privegherea slujitorilor lui Dumnezeu) este o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
devenit preocupat de chestiunea socială, în timpul studiilor sale teologice la Roma, și a fondat în 1888 Liga Populară Catolică, apoi Liga Populară a Lucrărilor Catolice, în 1899. În Belgia, influența școlii de la Liège a fost foarte mare datorită principalilor ei animatori, Monseniorul Victor-Joseph Doutreloux, episcop de Liège, Godefroid Kurth și Antoine Pottier. Jean-Louis Jadoulle, biograful părintelui Pottier, spune că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a apărut un curent creștin-democrat, unitatea partidului fiind cerută atît de Roma cît și de episcopi. Cu ocazia Congreselor de la Liège au fost apărate tezele progresiste susținute de Monseniorul Doutreloux și de abatele Pottier, figuri importante ale catolicismului social belgian, animatori ai "școlii de la Liège", care s-a desprins rapid de corporatismul tradițional, propunînd înlocuirea asociațiilor mixte patroni/muncitori cu organizații separate. După Rerum novarum, ea a interpretat în acest sens cuvîntul pontifical, fiind de părere că muncitorii trebuie să se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Metz, care l-a făcut pe Robert Schuman să descopere thomismul; fratele Médard, figură importantă a catolicismului alsacian, conducătorul unui cămin de studenți catolici, pentru Pierre Pflimlin, despre care fostul primar al Strasbourgului scria: "Imediat după război, el a fost animatorul unui complot care viza să aducă în fruntea scenei politice oameni noi. Eu eram unul dintre aceia asupra căror și-a îndreptat preferința"11. Hans, fratele lui Konrad Adenauer, era preot la catedrala din Köln și prelat al Sfîntului Scaun
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de doi tineri șefi, Wilfried Martens, care reprezenta curentul popular și flamand al CVP, și Charles Nothomb pentru PSC, în timp ce Leo Tindemans și apoi Martens, care s-au aflat în fruntea guvernelor, au supravegheat delimitarea regiunilor pe bază lingvistică. Fost animator al Federației cercetașilor catolici flamanzi, apoi activist în cadrul Mișcării Muncitorești Creștine, Jean-Luc Dehaene, ministrul Reformelor Instituționale din 1981, și prim-ministru după 1992, a avut sarcina delicată de a pregăti formarea unui Stat federal și de a controla nenumăratele probleme
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ia decizii, să-i cunoască pe ceilalți, să-și formeze o imagine de sine cât mai realistă. Pentru A. Neculau, "clasa este un grup de muncă specific, compus dintr-un număr de membri egali Între ei (elevii și dintr-un animator (profesorul, ale căror raporturi sunt reglementate oficial, de tipul sarcinii și normele de funcționare"¹. Clasa de elevi este, Înainte de toate, un grup formal care funcționează pe baza unor reglementări școlare axate pe anumite reguli și prin distribuirea unor roluri diferite
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de Donald Phillips, presupune particip area la ședința de creativitate a 30 de persoane care vor dezbate problema timp de două ore. Etape: - 30 de participanți vor fi împărțiți în grupe de șase persoane, dintre care una va fi reprezentant; - animatorul discuției generale va prezenta problema care urmează a fi rezolvată; - fiecare microgrup se va retrage pentru a discuta problema timp de șase minute, reprezentantul va nota ideile exprimate; - microgrupurile se vor reuni într-o ședință comună în care fiecare reprezentant
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
capacităților sale de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este așadar un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, evaluator, facilitator, animator, consilier și, în consecință, formator. Chestionar pentru autodiagnosticarea stilului managerial Adaptare după Serge Alécian, Dominique Foucher, Guide du management dans le service public, Collection Service Public, Les Editions d’organisation, Paris, 1996 Chestionarul pentru autodiagnosticarea stilului managerial a fost conceput
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
derivat benefic: cooperația școlară 187 Bibliografie 191 Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social-pedagogic 193 „Școlile populare” în țara noastră 193 Începuturile acțiunii cultural-științifice de la Ungureni 199 Faza de maturitate: Universitatea Populară 205 O „tehnică nouă” în educația adulților 210 Animatorul 216 Bibliografie 218 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Sintagma pedagogie socială denumește o direcție importantă de cercetare, un curent care a marcat pedagogia de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Este teoria și concepția pedagogică ce propune înțelegerea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
celor referitoare la școală și la acțiunea de formare era foarte redus. Iar o lucrare despre bogăția și substanța acțiunilor de formare a adulților, existente înainte de a intra în comunism, se lăsa încă așteptată. Iată de ce am crezut că, pentru animatorii culturali, pentru studenții în pedagogie și asistență socială, pentru teologi și alți viitori educatori sociali, pentru învățători, informațiile despre mișcările formative interbelice ar putea fi utile. Cel puțin o concluzie s-ar putea desprinde din cunoașterea acestor fapte remarcabile: efortul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aprobarea pentru a înființa Asociația Extensiunea Universitară - inițiativă „de ordin pur cultural și național”, considerând aceasta o „nobilă și urgentă datorie a lor” (Bărbat, Ștefănescu-Goangă, 1926, p. 72). În pagina de gardă a broșurii dedicate acestui eveniment de cei doi animatori ai acțiunii - profesorul de sociologie V.I. Bărbat, președinte, și profesorul de psihologie Ștefănescu-Goangă, secretar -, se subliniază că pentru a face „din cultura noastră expresia unui tot organic, impunător prin întinderea și bogăția lui”, trebuie să se dezvolte „sufletul corespunzător” care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
directori și profesori din învățământul secundar, încurajându-i pe aceștia să organizeze asociații analoage, să formeze comitete de sprijin. S-a început editarea unui Buletin al Asociației, se intenționa publicarea conferințelor mai importante în broșuri, pentru a pune la dispoziția animatorilor locali surse de informare și sugestii acționale. În Revista de sociologie 6, al cărei director era Virgil Bărbat, se acordau câteva pagini - sub genericul Cultura mulțimii - informării cititorilor cu privire la acțiunile lunare ale Extensiunii. Dacă în țările apusene Extensiunile Universitare „desfășoară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
anului universitar 1933-1934 însă, deși Extensiunea Universitară și-a continuat activitatea, ritmul ei a fost „ceva mai scăzut decât în anii precedenți” (Neagoe, 1980, II, p. 53). Motivele: lipsa de mijloace pe vreme acută de criză economică, dar și absorbirea animatorului și organizatorului ei principal de treburile administrative ale Universității. În anul școlar 1934-1935 situația e și mai dificilă: din cauza lipsei de fonduri, nu s-au putut ține decât 38 de conferințe în doar șapte localități. Subvențiile devin din ce în ce mai subțiri, încât
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cultură totală este a patra idee călăuzitoare a acțiunii culturale; 5) Iar pentru aceasta este neapărat nevoie de a pregăti și forma oameni capabili să conducă această acțiune. Ultimele două puncte din acest program preconizau deci formarea activiștilor sociali, a animatorilor - cum îi numim astăzi - capabili să răscolească conștiințe, să trezească noi trebuințe culturale, să mobilizeze la acțiune. Când a lansat programul Serviciului Social, D. Gusti și colaboratorii săi dispuneau deja de un corp pregătit și entuziast de tineri capabili să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]