722 matches
-
1%), negri (7,6%), asiatici (1,1%) și amerindieni (numai 0,4%) - conform recensământului din 2010. Brazilienii albi sînt urmașii direcți ai coloniștilor europeni din Brazilia și constituie 47,7% din populația Braziliei și 99,4% din cea a Zonei Antarctice Braziliene. Majoritatea brazilienilor albi sunt descendenți din portughezi, germani, spanioli, italieni, ucraineni, bulgari, lituanieni. Statul este împărțit în 26 de state și un district federal: Acre, Alagoas, Amapa, Amazonas, Bahia, Ceară, Districtul Federal, Espirito Sânto, Goias, Maranhao, Mâțo Grosso, Mâțo
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
este sprijinită de mai multe argumente, doar unul dintre acestea fiind descrierea lui Platon despre Atlantida ca fiind o insula de dimensiuni uriașe, "situata în mijlocul oceanului planetar" (pe vremea lui Platon numit Atlantic), condiție căreia i se supune doar continentul Antarctic, care - din perspectiva "lumea privita de la polul sud" - e intr-adevar înconjurat de un singur ocean, deși din perspectiva tradițională par a fi mai multe. În Cartea morților din Egiptul Antic se spune că sufletele celor morți se duc departe
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
a învăța obiceiurile și tradițiile oamenilor și pentru a deveni cântărețe. Luchia, o prințesă sirenă din oceanul Pacific de Nord se hotărăște să iasă la suprafață în lumea oamenilor în căutarea perlelor celor 7 sirene a celor 7 oceane: Arctic, Antarctic, Indian, Atlantic de Sud, Atlantic de Nord, Pacificului de Sud și Pacific de Nord, oceanul ei. Ea pornește astfel în căutarea perlei ei pe care a lăsat-o acum mulți ani unui om, după ce l-a salvat viața. Hippo, un
Mermaid Melody Pichi Pichi Pitch () [Corola-website/Science/309026_a_310355]
-
ei este AB. Are o înălțime de 163 cm și o greutate de 50 kg (cu tot cu coada; 45 kg fără coadă). Din cauza că i-a răpit prietena (pe Noel), Rina îl urăște pe Gaițo de moarte. Karen este prințesa Oceanului Antarctic și deținătoarea perlei mov, iar formulă de transformare este "„Purple pearl voice!”" (vocea perlei mov). Prima oară când apare este în episodul 21 anime, capitolul 9 manga. Karen este ostilă față de Luchia în primele episoade, mai ales cu Rina. Ea
Mermaid Melody Pichi Pichi Pitch () [Corola-website/Science/309026_a_310355]
-
vot în cadrul alegerilor prezidențiale și legislative. Conform capitolului din codul civil francez relativ la imigrație, la sejurul străinilor în Franța și la naționalitate, termenul "în Franța" semnifică: "teritoriul metropolitan, departamentele și colectivitățile de peste mări cât și Noua Caledonie și teritoriile australe și antarctice franceze". Franța metropolitană și regiunile franceze de peste mări fac parte integrantă din Uniunea Europeană, regiunile de peste mări fiind considerate ca regiuni ultraperiferice ale acesteia. Celelate teritorii ale republicii franceze nu fac parte din teritoriul comunitar, chiar dacă rezidenții acestora care posedă cetățenia
Organizarea administrativă a Franței () [Corola-website/Science/305713_a_307042]
-
său oamenii de știință din diferitele domenii pasionați de cercetările polare. Fondurile pentru cercetare provin din sponsorizări și din granturile guvernamentale sau fondurile europene, prin proiectele de cercetare la care participă Fundația. Din anul 1995, a înființat și conduce Fundația Antarctică Română, cu scopul de a strânge finanțări pentru expedițiile ulterioare. Teodor Negoiță s-a pregătit mai mult de un an pentru a efectua o expediție la Polul Nord. În acest scop, și-a îmbunătățit condiția fizică, pentru a putea fi capabil
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
român care atinge Polul Nord (pe schiuri), în cadrul unei expediții ruse de cercetare. El este în prezent deocamdată singurul român care a ajuns pe meleagurile lui Fram. După expediția de la Polul Nord, Teodor Negoiță și-a îndreptat aria de interes către ținutul antarctic. În paralel, Teodor Negoiță a obținut și titlul de Doctor în Chimie, susținând o teză de doctorat intitulată "“Controlul poluării în Arctica și Antarctica”". Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul Institutului Român de Cercetări Polare, a fost decorat cu următoarele ordine
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
lui Fram. După expediția de la Polul Nord, Teodor Negoiță și-a îndreptat aria de interes către ținutul antarctic. În paralel, Teodor Negoiță a obținut și titlul de Doctor în Chimie, susținând o teză de doctorat intitulată "“Controlul poluării în Arctica și Antarctica”". Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul Institutului Român de Cercetări Polare, a fost decorat cu următoarele ordine: Demersul exploratorului Teodor Negoiță de a inaugura o baza românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
ing. Teodor Negoiță, directorul Institutului Român de Cercetări Polare, a fost decorat cu următoarele ordine: Demersul exploratorului Teodor Negoiță de a inaugura o baza românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care Romania aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci contribuții evidențiate prin cercetări. Deși apreciată de cercetătorii polari din celelalte țări, activitatea sa nu a fost recunoscută ca atare de către Academia Română. Teodor Negoiță beneficiază în
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
atunci contribuții evidențiate prin cercetări. Deși apreciată de cercetătorii polari din celelalte țări, activitatea sa nu a fost recunoscută ca atare de către Academia Română. Teodor Negoiță beneficiază în anul 2000, de onoarea de a avea cuvântul de deschidere, cu ocazia „Tratatului antarctic” desfășurat la Londra, în fața a 43 de țări. Scopul acestei întâlniri a fost elaborarea unui cod de navigație în Mările Antarcticii, discuțiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA și Anglia. Negoiță a prezentat studiul „Direcții
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
în fața a 43 de țări. Scopul acestei întâlniri a fost elaborarea unui cod de navigație în Mările Antarcticii, discuțiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA și Anglia. Negoiță a prezentat studiul „Direcții privind transportul maritim Antarctic și protecția mediului”. Cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
elaborarea unui cod de navigație în Mările Antarcticii, discuțiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA și Anglia. Negoiță a prezentat studiul „Direcții privind transportul maritim Antarctic și protecția mediului”. Cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
a prezentat studiul „Direcții privind transportul maritim Antarctic și protecția mediului”. Cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii. Semnarea acestui acord a avut loc în prezența ambasadorilor celor două state: România și Australia. Astfel, exploratorului român Teodor Negoiță i-au fost
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
Emil Racoviță în urmă cu mai bine de un secol. Cu scopul de a inaugura stația din Antarctica, Teodor Negoiță a efectuat cea de-a XIII-a expediție a sa în regiunile polare, petrecând două luni și jumătate pe continentul antarctic, într-o echipă de cercetare alături de două femei, cercetătoare în domeniul biologiei și biochimiei, primele românce în Antarctica. Scopul cercetării a fost, în afară de preluarea bazei, cel de a preleva probe de sol, sedimente și microorganisme de pe continentul înghețat. La data
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
bazei, cel de a preleva probe de sol, sedimente și microorganisme de pe continentul înghețat. La data de 13 ianuarie 2006, a avut loc inaugurarea primei stații românești permanente de cercetare și explorare din Antarctica, Stația Law-Racoviță. Baza Română de Cercetări Antarctice Law-Racoviță a fost oferită României de către Divizia Antarctică Australiană. Baza de cercetări românească din Antarctica poartă în comun numele primului cercetător australian care a cercetat Antarctica de Est, Philip Law și al primului biolog din lume care a cercetat viața
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
Law-Racoviță a fost oferită României de către Divizia Antarctică Australiană. Baza de cercetări românească din Antarctica poartă în comun numele primului cercetător australian care a cercetat Antarctica de Est, Philip Law și al primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică, românul Emil Racoviță. Ea a fost înființată de către guvernul australian în anul 1989, în prezent țara de la antipozi deținând alte trei stațiuni de cercetare în regiune. Ca urmare a posibilității folosirii acestei baze, costurile anuale ale deplasării și prezenței unei
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
ceea ce a permis o cooperare strânsă și cu cercetătorii acestor țări, cu care se întrețin schimburi de experiență. Stațiunea de cercetare se află într-o zonă acoperită cu rocă, nu cu gheață. Ea oferă numeroase posibilități de acces pe calota antarctică și pe jos, și cu mașini cu șenile. Stațiunea Law-Racoviță adăpostește prima echipă de cercetători români din luna decembrie 2006, odată cu începutul verii australe. Echipa românească urmează să efectueze cercetări de bioprospectare, ecologice, de prognoză a vremii, de măsurare a
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
climatice. De asemenea, îl interesează prelevarea de microorganisme și fragmente de meteoriți din gheață. Dr. Negoiță s-a declarat dezamăgit de lipsa fondurilor pentru organizarea acestor expediții. Costul total de expediție pentru 3 cercetători, mobilizați pentru trei luni pe continentul antarctic, se ridică la 25.000 de euro. Am început să plâng de unul singur, acolo, în mijlocul ghețurilor - de necaz, când am văzut ce oportunități au acolo chinezii și rușii. Din punct de vedere al atenției pe care ne-o acordă
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
limba engleză fiind vorbită în mod curent, lucru care facilitează schimburile științifice cu alte baze și cu alți cercetători internaționali precum și schimburile logistice cu Australia. Insulele împrăștiate în Oceanul Indian sunt, din 3 ianuaire 2005 sub responsabilitatea prefetului Teritoriilor australe și antarctice franceze, în scopul de a le integra acestor teritorii sub forma unui al cincilea district, în ciuda revendicărilor din partea Madagascarului sau al Maurițiusului. Această acțiune are ca scop simplificarea procedurilor legale și juridice aplicabile teritoriilor, și la sfârșitul anului 2006 proiectul
Teritoriile australe și antarctice franceze () [Corola-website/Science/305760_a_307089]
-
prevăd apariția cicloanelor în Atlanticul de sud ca urmare a încălzirii globale. Se spune că în a doua jumătate a secolului al XXI-lea va crește numărul de furtuni în zonele temperată și arctică din emisfera nordică și în zona antarctică, însă mecanismul furtunilor nu este limpede. Furtunile care nu sunt de origine tropicală depind de gradientul termic, care scade în emisfera nordică, deoarece regiunile polare se încălzesc mai mult decât restul emisferei. Observațiile din satelit indică o reducere treptată a
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
() este o insulă ce face parte din Teritoriile australe și antarctice franceze. Este situată la coordonatele în sudul Oceanului Indian, la 2880 km sud insula Réunion. Împreună cu Insula Saint-Paul, aflată la 85 km la sud formează un district în cadrul TAAF. Insula este de origine vulcanică, cu aspect masiv și o suprafață de
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
() este o insulă ce face parte din Teritoriile australe și antarctice franceze. Este situată la coordonatele în sudul Oceanului Indian, la aproximativ 2880 km sud insula Réunion. Împreună cu Insula Amsterdam, aflată la 85 km la nord formează un district în cadrul TAAF. Insula este de origine vulcanică mult mai mică decât Insula Amsterdam
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
() este un arhipelag ce face parte din Teritoriile australe și antarctice franceze. Este situat între coordonatele 45°57' și 46°29' latitudine sudică și 50°10' și 52°19' longitudine estică, în sudul Oceanului Indian, între Madagascar și Antarctica. Insulele formează un district în cadrul TAAF și se află la 2860 km de
Insulele Crozet () [Corola-website/Science/305786_a_307115]
-
naufragii în jurul insulelor, astfel că, spre sfârșitul secolului, marina britanică trimitea regulat nave pentru a recupera eventualii supraviețuitori. După 1923, Franța își afirmă suveranitatea asupra insulelor și le atașează coloniei Madagascar, iar din 1955 ele sunt atașate Teritoriilor Australe și Antarctice Franceze. În 1961 pe insulă se desfășoară o primă expediție, urmând ca din 1963 să fie instalată o bază permanentă pe insula Posesiunii. La ora actuală, personalul variează între 18 și 32 de cercetători, în funcție de perioada anului, domeniile principale de
Insulele Crozet () [Corola-website/Science/305786_a_307115]
-
și punctul "Alden" situat la coordonatele , cu o lungime a țărmului de 350 km, în interior teritoriul extinzându-se 2.600 km spre Polul Sud pentru o suprafață totală de 432.000km². Administrativ este unul dintre districtele Teritoriilor australe și antarctice franceze. În urma semnării Atratatului Antarcticii în 1959, Franța își exercită suveranitatea asupra teritoriului în contextul tratatului. În 1991, tratatul a fost completat prin Protocolul de la Madrid asupra protejării mediului, ceea ce face din continentul Antarctic o "rezervație naturală consacrată păcii și
Zona Antarctică Franceză () [Corola-website/Science/305804_a_307133]