11,096 matches
-
și procalcitonina. Imagistic, în acest context, standardul este reprezentat de rezonanța magnetică de difuzie, care furnizează hărți ale țesutului cerebral prin reprezentarea grafică a coeficientului de difuzie aparentă. Modificările spațio-temporale ale acestuia ilustrează mecanismul clasic al injuriei hipoxic-ischemice și poate anticipa prognosticul la distanță. Fereastra de timp ideală pentru utilizarea explorării este de 2-5 zile după oprirea cardiacă, iar asocierea cu enolaza serică neuron-specifi că îi crește specificitatea la 100%. Exemplific prin cazul unui pacient de 26 de ani, cu leziune
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
și mai dreaptă decât cea de odinioară, "pentru susținerea unui suflet neîntinat". Durerea fizică e luată ca analgezic pentru durerea morală. Merită o mențiune specială cronica întoarcerii, numită, nu fără temei, Săptămâna patimilor. Este o marți, 13. Putem însă spune, anticipând, că putea fi orice altă zi, orice alt număr. Donații întoarse din cale, interdicții nescrise în lege, pavează drumul de venire. Cu bune intenții, firește. Prețul adevărului, prețul minciunii. Toate, turnate într-un monolog de gânduri și de fapte inutile
Oameni la apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9261_a_10586]
-
te orienta spre combinațiile cu șanse mai mari. Impozitul pe prostie sau pe ignoranță a existat totdeauna. Unii s-au apucat să facă statistici ale cifrelor din numerele câștigătoare sau ale combinațiilor câștigătoare la extragerile anterioare, cu intenția de a anticipa pe această bază combinațiile cu șanse mai mari de câștig la extragerile viitoare. Circulă și o glumă, în legătură cu o bătrână care și-a uitat ochelarii acasă și a rugat pe cineva să-i completeze buletinul cu niște numere la întâmplare
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
cu totul altfel despre comunism, dar dezbaterea satisface curiozitatea pentru o etapă istoricizată. În jurnalul lui Chiril Merișor, romanul Galeria cu viță sălbatică se confruntă cu propriul proiect ideatic. Prin rechizitoriul de la Securitate al caietului lui Chiril, supus investigației, autorul anticipă, nu fără un amuzament secret, posibila critică ideologică a romanului venită de pe o poziție oficială, depășită însă în 1976, când apare cartea. Rezultatul e un efect de distanțare față de propriul sistem de idei vehiculat, distanțare care face bine cărții, printr-
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
Predicțiile cu privire la rezultate depind de condițiile interacțiunii. De exemplu, dacă într-o arenă de acțiune dată numărul participanților este redus, regulile care acționează asupra acestora sunt respectate în totalitate, iar participanții beneficiază de o informație completă, strategiile lor pot fi anticipate cu ușurință. În consecință, nu există mari dificultăți în a formula predicții cu privire la rezultatele interacțiunilor. Dificultățile în a formula predicții apar cu precădere în cercetările de teren, unde comportamentul uman este constrâns de multe ori de „norme neobservate de dreptate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
încearcă să reprezinte fundația politicilor publice care să funcționeze ca reguli într-un spațiu dat. Cadrul poate fi aplicabil și analizei de politici, încât ține seama de acțiunile indivizilor în situații în care aceștia dețin controlul (Koontz, 2003, p. 3), anticipează tipare comportamentale și sancțiuni formale sau simbolice pentru non cooperare (Siddiki et al., 2011). De altfel, cercetările empirice efectuate fie analizează rezultatele politicilor publice trecute sau funcționale, fie propun soluții de politici pentru problemele observate . 1.3.4. Criteriile de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
evoluționistă cu teoria antropologică a evoluției politice, un fenotip este un sistem socioecologic aflat într-o stare oarecare de dezvoltare. Pe de altă parte, un genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea mea, exclusiv din informație. Anticipând concluziile capitolului, această informație, suficientă și necesară reactivării genotipului, este de două tipuri: factuală și evaluativă. Răspunsul preliminar la întrebarea ridicată este că reziliența extremă este posibilă atunci când converg două condiții: (1) genotipul este complet, adică informația factuală și evaluativă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
exterior: contractare și apărare în conflicte, atât în cele militare, cât și, mai frecvent, în cele de natură juridică. Deocamdată, pentru a facilita înțelegerea detaliilor, următorul tabel va sumariza bunurile și serviciile publice furnizate inițial de nivelul confederal al Vrancei, anticipând evoluția lor până în anul 1910. Situația de pornire este dreptul patrimonial complet asupra resurselor și membrilor. Alte privilegii mai puțin importante (spre exemplu, autonomia de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acolo aducea o căruță de porumb, ce-i trebuia în gospodărie, mă rog... din asta trăia toată lumea” (R4, Tulnici, 89 ani). Acesta este contextul în care dreptul de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în cazul unor asemenea forme impecabile și impersonale, lipsite complet de asperități sau de fisuri cât de mici? Pot răspunde prompt și sec acestor poziții sceptice. Dacă Foarță chiar plătește un tribut periodic propriei formule, de ce nimeni nu-i poate anticipa - niciodată - mutările? Previzibil e numai faptul că, în toate volumele sale de poezie, vom avea câte-o altă, nouă, paradă de ingeniozitate. Iar acesta - vă rog să mă credeți - nu poate fi un cap de acuzare serios. Mai ales acum
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
conștiința la condiția sa vitală, ca o transcendere a umanului prin încordarea "voinței de putere" (Wille zur Macht). Herald al "supraomului", Nietzsche e, cum se exprimă dl Braga, "un inițiat care inițiază". Un asemenea suprem inițiat "poate Ťsă promită, să anticipeze în planul lui viitorul, să-l sacrifice pentru planul săuť, el este cel care sădește Ťcredința că omul, de fapt, n-are valoare, n-are sens decît în măsura în care este o piatră într-o mare construcție: în care scop trebuie să
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
el face legătura între subiectul nuvelei Preludiu sentimental și experiența scriitorului ca profesor al unui liceu din Galați și, în acest context, formulează ideea că proza analizată se prevalează de elemente de ordin "metatextual", prin care scriitorul interbelic i-a anticipat "pe textualiștii de mai târziu". Tot astfel, în viziunea exegetului, o nuvelă precum Bunica se pregătește să moară ar releva, prin tematică (evocarea copilăriei), filiația dintre proza lui A. Holban și cea a lui I. Creangă și M. Sadoveanu. Desigur
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
Sadoveanu și alții - făcuse mai mult obiectul unor evocări mitologizant-pioase (viața publică și privată a slujitorilor școlii). Criticul merge mai departe și avansează, în acest context, ideea că Parada dascălilor descinde din proza lui Urmuz (prin parodie și umor ironic), anticipându-l totodată pe Mircea Horia Simionescu, în speță cel din Dicționarul onomastic (1969). Tripticul format din romanele O moarte care nu dovedește nimic (1931), Ioana (1934) și Jocurile Daniei (scris în 1935 și publicat în 1971) este analizat cu evidenta
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
și are sentimentul că prin asemenea trăsături A. Holban s-ar apropia de G. Bacovia, prozatorul fiind un "analist al stărilor sufletești abisale". La nivel stilistic, exegetul apreciază utilizarea tehnicii jurnalului intim și conchide că "textul se împletește cu metatextul, anticipând proza de factură postmodernă" (p. 102). Trama romanelor din această serie este punctată concis și la obiect: dacă în O moarte care nu dovedește nimic, protagonistul nu era sigur de sentimentele sale, în Ioana același erou (Sandu) devine un îndrăgostit
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
poeme mai bune dacă mă nășteam între Italia și Elveția sau între Franța și Belgia, de pildă. Important e cum scrii și ce scrii. Nu mi-am propus să mă pierd între două luntri, ci dimpotrivă, să călătoresc în ambele. - Anticipând un fenomen care a luat amploare după 1990, acela al dialogului intercultural, ați avut de-a lungul anilor o activitate de o remarcabilă fecunditate ca animator cultural și organizator al Comunei Literare Vârșeț, în cadrul căreia ați acordat Premiul European pentru
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
Dan Sociu, Claudiu Komartin, Teodor Dună, Dan Coman, Ruxandra Novac, Domnica Drumea, Elena Vlădăreanu, Răzvan }upa, Ștefan Manasia, Adrian Urmanov. Și - de bună seamă - alții, nu de aceeași mână, dar din același val foarte permisiv. Ce a urmat ține, așa cum anticipam cu un anume regret, de o adevărată vacanță - de vară - în care bursa debuturilor pare să-și desfășoare, inofensiv, rotativa. Au apărut, între timp, cărți de poezie originale. Sau măcar interesante. Nu, însă, și autori cu adevărat demni de ele
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
FEN). Victor Ponta a declarat că va verifica dacă contractele au fost semnate, sau nu, de miniștrii anteriori. “Voi verifica dacă dl. Hellvig, îndrăgostit de Lady Gâgă, a decis sponsorizarea concertului. Vă promit că o să verific. Am însă curajul să anticipez faptul că aceste contracte au fost semnate înainte să vin dl. Hellvig. Nu că domnului Hellvig nu i-ar plăcea Lady Gâgă, dar m-am obișnuit, si asta discutăm în fiecare ședința”, a mai adăugat premierul. Unul dintre organizatorii amicalului
Lady Gaga și Red Hot Chili Peppers promovează brandul turistic. Vezi contra ce sume by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81902_a_83227]
-
serios a publicat, în 2008, o carte de critică literară destul de neserioasă. Jumătate din această afirmație parafrazează un verdict al lui Mircea Iorgulescu, venit în întâmpinarea volumului Cui i-e frică de Emil Cioran?, de Mircea A. Diaconu. Cealaltă jumătate anticipează, detensionat, un alt verdict, al meu de data aceasta, cu privire la aceeași lucrare nu demult apărută. Neserioasă - zic - prin miză, ceea ce e fără doar și poate lăudabil, dar și neserioasă prin tratare, fapt peste care nu se prea poate trece cu
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
am folosit toate aceste surse și numeroasele altele (criticii anilor '50). Mi-a lipsit cartea lui Liviu }enghiu, Fenomenul proletcultist în literatura română, Ed. Mirton, 2000. Simplificând, am ajuns la următorul rezumat, în care punctez câteva accente personale, pentru a anticipa un răspuns la dilema formulată: La început a fost proletcultul, inițiat de Bogdanov și consolidat în 1918, gândind separat de partidul bolșevic "sarcinile culturale ale proletariatului". Revista teoretică "Cultura proletară" exprimă dezideratele acestui grup, animat de Bogdanov. Proletkultura, considerându-se
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
mers pe mînușița lui Adrian Năstase la prezidențiale, deși nici atunci Constituția nu era O.K., din acest punct de vedere? Totuși cea mai teribilă probă de umor involuntar a pro-dus-o Șerban Nicolae, PSD, care cu două zile înainte de referendum anticipa o victorie cu peste 60% pentru PSD și susținătorii. După aflarea rezultatelor, Șerban Nicolae a fost de negăsit, pentru noi declarații. Cel mai mare înfrînt, moral, la referendum, Ion Iliescu, a dat și proba maximă de umor involuntar acuzîndu-l pe
Umorul involuntar al lui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9642_a_10967]
-
de a înțelege critica. O va face uneori explicit, alteori indirect, ca în această afirmație din 1927: "Un critic este raportor al umanității, o monadă cu fereastră a eului universal. Autoritatea lui decurge din obiectivitatea spiritului, din putința de a anticipa adevărul ca sentință a vremii. Altfel frumosul devine ceva relativ la moment și prin aceasta și relativ la individ" (I, 130). Instabilul impresionism lovinescian este substituit de permanența clasicismului. Definiția memorabilă a criticii este repetată într-un interviu din 1932, cu o
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
Robespierre, că n-o să-l ținem pe uscat. În timp ce cățelușul dă din coadă fericit, Gustave înmărmurește. Când își revine, îi face semn unui picolo să se prezintă cu o cutie de Coca Cola. În restaurant se lasă o liniște mormântală, anticipând sacrilegiul pe cale să se comită. În ușa bucătăriei s-a strâns tot personalul, în frunte cu maestrul bucătar. Lionel desface cutia, împroșcând toată masa cu lichid. Toarnă puțină Coca peste vinul din pahar și gustă combinația. Strâmbă din nas și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
băștinoși”. Mea culpa, bre ! Alex Ștefănescu a scris bine despre indicațiile de regie (didascaliile) la (lui) Camil Petrescu. Am abordat și eu subiectul, cîndva, Într-o carte; el rămîne inepuizabil, se pare!... Ce spune criticul? „De fapt, scriitorul vrea să anticipe și să determine intervenția regizorului, să păstreze controlul asupra reprezentării scenice - ca și asupra reprezentării din mintea cititorului. Este ca și cum ar suferi de gelozie la gîndul că opera lui va ajunge pe mîini străine și va fi remodelată, În conformitate cu altă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
bunicii... și a mătușii...”. La fel ca și Karina, Își iubește foarte mult bunica dar, spre diferență de aceasta, nu spune că ar fi un model demn de urmat În viață sau că a Învățat ceva bun de la ea. Putem anticipa că subiecților care nu s-au bucurat de un climat familial optim, din care să rezulte sentimente admirative la adresa calităților propriilor părinți, le va fi mult mai greu să Își Întemeieze o familie normală sau să contribuie la conservarea acestei
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
traumatice din trecut, pare un vis urât, o abatere de la normalitate care se cere corijată prin cosmetizarea aspectelor negative, prin simularea mulțumirii și a respectului de sine, dar mai ales prin refugiul În proiecțiile unui viitor idealizat. E greu de anticipat În ce măsură aceste tinere vor reuși să-și vadă toate speranțele concretizate, Însă e cert că, În ciuda condiționărilor externe de orice natură (materiale, sociale, educaționale, psihologice etcă, alegerea Încă le aparține, ele fiind, cel puțin din acest punct de vedere, responsabile
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]