2,598 matches
-
dezastre naturale. În contextul aderării la acest cadru, România și-a asumat o serie de angajamente, cum ar fi dezvoltarea unor mecanisme de coordonare și cooperare între diferitele agenții și autorități responsabile cu managementul situațiilor de urgență, consolidarea capacității de anticipare a riscurilor și dezvoltarea de politici și programe care să reducă vulnerabilitatea comunităților la dezastre. În continuarea demersurilor pentru reducerea riscurilor la dezastre, în anul 2015, România a aderat la Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, prin semnarea Declarației
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
a daunelor cauzate de dezastre și consolidarea capacității de pregătire și de răspuns la dezastre. Pentru a atinge aceste obiective, România și-a asumat angajamente precum dezvoltarea de strategii și politici de reducere a riscului de dezastre, consolidarea capacităților de anticipare a riscurilor, dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie și de protecție civilă, precum și consolidarea capacității de pregătire și de răspuns la dezastre. Prin intermediul aderării la Cadrul Sendai, România și-a reafirmat angajamentul de a reduce riscurile de dezastre
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
necesară continuarea îmbunătățirii procesului de evaluare a riscurilor identificate la nivel național. Aceste lucruri angrenează, responsabilizează, dar și stimulează Departamentul în continuarea eforturilor sale de asigurare a unui cadrul legal consolidat în vederea întăririi capabilităților și capacităților necesare procesului de anticipare și planificare a managementului riscurilor. În cadrul evaluării inter pares coordonată de Direcția Generală Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO) din cadrul Comisiei Europene au fost analizate mai multe domenii precum: guvernanța în reducerea riscurilor la
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
autorităților și a altor actori interesați, în vederea unui management mai eficient al riscurilor, având ca scop îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate și consolidarea legăturilor la nivel național, județean și local. ... 1.3. Consolidarea capacităților și capabilităților necesare în procesul de anticipare. Activități/acțiuni: ● Activități de analiză care să permită identificarea timpurie a riscurilor și provocărilor actuale și viitoare pentru a sprijini întreprinderea de măsuri adaptative și preventive; ● Identificarea de soluții IT care să vină în sprijinul procesului de anticipare a manifestării diferitelor
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
în procesul de anticipare. Activități/acțiuni: ● Activități de analiză care să permită identificarea timpurie a riscurilor și provocărilor actuale și viitoare pentru a sprijini întreprinderea de măsuri adaptative și preventive; ● Identificarea de soluții IT care să vină în sprijinul procesului de anticipare a manifestării diferitelor tipuri de risc; ● Consolidarea colaborării cu alte organizații internaționale de protecție civilă în vederea dezvoltării procesului de anticipare. ... PREGĂTIRE ȘI RĂSPUNS Obiectivul general nr. 2 Pregătirea populației și dezvoltarea conceptului de răspuns în situații de urgență Obiective
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
a sprijini întreprinderea de măsuri adaptative și preventive; ● Identificarea de soluții IT care să vină în sprijinul procesului de anticipare a manifestării diferitelor tipuri de risc; ● Consolidarea colaborării cu alte organizații internaționale de protecție civilă în vederea dezvoltării procesului de anticipare. ... PREGĂTIRE ȘI RĂSPUNS Obiectivul general nr. 2 Pregătirea populației și dezvoltarea conceptului de răspuns în situații de urgență Obiective specifice 2.1. Dezvoltarea instrumentelor și mecanismelor de conștientizare a riscurilor și consolidarea unei "culturi a siguranței" în rândul populației. Activități/acțiuni: ● Continuarea
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
național, județean și local. DGPC, DSD, DGUM, IGSU 2030 analiză privind identificarea disfuncționalităților legislative -numărul de proiecte de acte normative noi/de modificare/completare -cadru legal armonizat și consolidat Buget de stat Anual 1.3. Consolidarea capacităților și capabilităților necesare în procesul de anticipare. 1.3.1. Activități de analiză care să permită identificarea timpurie a riscurilor și provocărilor actuale și viitoare pentru a sprijini întreprinderea de măsuri adaptative și preventive. DGPC, DGUM, IGSU 2030 - număr analize de risc realizate - număr de măsuri întreprinse în urma
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
de risc realizate - număr de măsuri întreprinse în urma analizelor de risc - numărul de protocoale/colaborări/part eneriate încheiate pentru gestionarea riscurilor - rapoarte de analiză elaborate Buget de stat Anual 1.3.2. Identificarea de soluții IT care să vină în sprijinul procesului de anticipare a manifestării diferitelor tipuri de risc. DGPC, DGUM, DSD, IGSU 2030 - analiză privind identificarea nevoii - număr de soluții IT identificate - soluții IT implementate Bugetul de stat, FEN în limita bugetelor disponibile și cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente programelor finanțate
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
de stat, FEN în limita bugetelor disponibile și cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente programelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, alte surse de finanțare Anual 1.3.3. Consolidarea colaborării cu alte organizații internaționale de protecție civilă în vederea dezvoltării procesului de anticipare. DGPC, DGUM, IGSU 2030 - număr de activităti de cooperare internațională derulate (seminarii, conferințe, schimb de experiență, vizite de studiu etc) - numărul de acorduri încheiate - activităti de cooperare internațională derulate; - acorduri de cooperare încheiate Bugetul de stat, FEN în limita bugetelor
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
ca pe ceva străin. S-au manifestat tendințe de acaparare și lăcomie. Comportarea incorectă a consumatorului le-a accentuat. Justiția socială a fost încălcată", recunoaște sovieticul Aganbeguian. Corespondenții Scînteii descoperă, dimpotrivă, echipe muncitorești de elită care prezintă o capacitate de anticipare. Față de criza socială, comunismul românesc răspunde prin soluția stahanovismului. Corespondenții oferă cititorilor spectacolul îmbucurător al unor uzine bine întreținute, de exemplu întreprinderea Siderurgică din Călărași, dotate cu biblioteci de specialitate din domeniile tehnic și economic. Ceaușescu și echipa sa rezistă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin antrenament, vom putea să recunoaștem din text cuvintele cheie și să facem legăturile între ele formându-ne în câteva secunde o imagine despre informația de pe pagina respectivă. „Care este tema care urmează?” Citirea dinamică ne va dezvolta abilitatea de anticipare, de a prevedea ce urmează să transmită autorul prin textul lui. Anticiparea va crea legături puternice în memorie, pentru că va trebui să combinăm informația deja știută cu cea pe care tocmai am citit-o și să stabilim direcția în care
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2987]
-
facem legăturile între ele formându-ne în câteva secunde o imagine despre informația de pe pagina respectivă. „Care este tema care urmează?” Citirea dinamică ne va dezvolta abilitatea de anticipare, de a prevedea ce urmează să transmită autorul prin textul lui. Anticiparea va crea legături puternice în memorie, pentru că va trebui să combinăm informația deja știută cu cea pe care tocmai am citit-o și să stabilim direcția în care se îndreaptă ideile autorului în continuare. Aceste exerciții se realizează în timpul lecturii
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2987]
-
Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
sunt similare dar tot atât de multe pot fi și diferite. În activitatea de formare, acest tip de informații oferă o imagine generală asupra experienței formabililor, asupra culturii organizaționale și asupra climatului în care au ,,crescut” aceștia și, mai ales, dau posibilitatea anticipării posibilelor reacții și rezistențe la acțiunea formativă: experiența anterioară poate fi sursă de prejudecăți sau deformări. e. Analiza informațiilor de tip calitativ o completează pe cea menționată la punctul anterior și servește acelorași scopuri educaționale. Acest tip de informație cuprinde
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
conducerii politice în procesul de dezvoltare, fundamentare și implementare a politicilor de dezvoltare și sociale, modul in care prin politici guvernamentale, bugetare și fiscale se sprijină introducerea unor tehnologii. O influență sensibilă asupra noilor tehnologii o are elementul prospectiv, respectiv anticiparea tendințelor și evenimentelor viitoare, precum și a interacțiunilor dintre acestea că premiza pentru studierea realistă a stărilor viitoare posibile, dorite și adecvate, ale dezvoltării sociale. Într-un sistem accesibil schimbării, dezvoltarea noilor tehnologii se face printr-o abordare sistemică ce reclamă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
un exemplu tipic de anacronie. În legătură cu momentul "prezent", momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente, pentru a le face loc; anacroniile pot reveni în trecut (RETROSPECȚIE, ANALEPSĂ, ÎNTOARCERE ÎN TRECUT), sau se pot îndrepta către viitor (ANTICIPARE, PROLEPSĂ, PROIECȚIE ÎN VIITOR). Ele au o anumită INTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită porțiune din TIMPUL ISTORIEI), ca și un anumit ORIZONT (timpul istoriei pe care îl acoperă este situat la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anizocronie. ¶Genette 1980. Vezi și IZOCRONIE. antagonist [antagonist]. Principalul adversar al PROTAGONISTULUI. O narațiune articulată în funcție de un CONFLICT interpersonal implică două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și antagonistul sau dușmanul. ¶Frye 1957 [1972]. Vezi și ANTISUBIECT, CONTRAINTRIGĂ. anticipare [anticipation]. O PROLEPSĂ, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o ACRONIE îndreptîndu-se către viitor în raport cu momentul "prezent" (sau cu momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secțiuni de evenimente, pentru a face loc anticipării). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Lämmert 1955; Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Frye 1957 [1972]. Vezi și ANTISUBIECT, CONTRAINTRIGĂ. anticipare [anticipation]. O PROLEPSĂ, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o ACRONIE îndreptîndu-se către viitor în raport cu momentul "prezent" (sau cu momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secțiuni de evenimente, pentru a face loc anticipării). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Lämmert 1955; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ORDINE. anticlimax. Vezi BATOS. antidonator [antidonor]. Opusul DONATORULUI. Antidonatorul este omolog cu OPOZANTUL. ¶Greimas, Courtés 1982. antierou [antihero]. Un EROU noneroic; un erou definit prin atribute negative; un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la situații și evenimente care vor avea loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o ANTICIPARE: "Că într-o bună zi aveam să trăiesc o durere la fel de profundă ca și a mamei, o să vedem în cursul acestei narațiuni"; Vom mai vedea că, dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi povestite în ordinea apariției: în "Ion a mîncat, apoi a ieșit", se respectă ORDINEA CRONOLOGICĂ. Pe de altă parte, pot apărea discordanțe între cele două ordini, ca în "Ion a ieșit după ce a mîncat"; apar atunci ANACRONII (RETROSPECȚII sau ANTICIPĂRI, ANALEPSE sau PROLEPSE, ÎNTOARCERI ÎN TRECUT sau PROIECȚII ÎN VIITOR). În unele cazuri, un eveniment poate fi deposedat de orice legătură temporală cu alte evenimente (poate fi nedatat): rezultatul este o ACRONIE. În alte cazuri, desfășurarea evenimentelor poate să respecte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot fi simple (cînd nu cer realizarea unui alt program narativ pentru efectuarea lor) sau complexe (cînd cer așa ceva). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și ACT, PARCURS NARATIV. proiecție în viitor [flashforward]. O PROLEPSĂ; o ANTICIPARE. Termenul se folosește frecvent în legătură cu narațiunea cinematică (Și caii se împușcă, nu-i așa?). ¶Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau a mai multor evenimente care vor avea loc după momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente este întreruptă pentru a face loc prolepsei); o ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROSPECȚIE. "Ion s-a înfuriat. Peste cîteva zile avea să-și regrete ieșirea, dar acum nu se gîndi la consecințe și începu să țipe". Prolepsele au o anumită ÎNTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită cantitate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fără contenire. Clopotele sunau fără încetare. Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele două propoziții sînt coordonate. ¶Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. prosceniu. Vezi PRIM-PLAN. prospecție [prospection]. O ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROLEPSĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. protagonist [protagonist]. PERSONAJUL principal; personajul care constituie punctul de interes principal. O narațiune articulată în termenii unui CONFLICT interpersonal presupune două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-a demarat un proces de regândire a metode. După cum remarcă Ioan Cerghit în didactica modernă, proiectul devine o temă de cercetare orientată spre un scop bine conturat, iar realizarea lui implică deopotrivă cercetarea științifică demers practic. Proiectul este o anticipare a ceea ce se va realiza, o prefigurare ideală a ceea ce se dorește. Ca fază pregătitoare a acțiunii, proiectarea este un prilej de explorare și căutare a variantei potrivite. Prin gândirea proiectivă, esențială spiritului uman, activitatea devine controlabilă iar acțiunea previzibilă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
să stimuleze aportul afectiv (ce și de ce); să stimuleze achiziția educativă (ce ai face dacă...); să incite, să stimuleze reflecția și gândirea intuitivă (descoperirea mesajului); să mobilizeze capacitățile intelectuale (cum rezolvi....); să stabilească scopul direct legat de înțelegere, din perspectiva anticipării formulării ipotezelor; În cadrul folosirii acestei metode trebuie să avem în vedere faptul că: * nu contează dacă anticipările sunt corecte/credibile; * înțelegerea este interpretare! * Succesul acestei metode constă în faptul că elevii sunt obligați să descifreze conținutul prin citirea strictă a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]