5,517 matches
-
mare de celule este urmată totdeauna de prinderea și creșterea tumorii. După ce organismul a respins un număr mic de celule maligne transplantate, el se va apăra față de un număr progresiv crescut de celule de același tip. La animalele imunizate față de antigenele de transplant al tumorii, imunitatea de transplant poate fi depășită de un număr de 100-10 000 mai mare de celule tumorale, decât numărul de celule necesar grefării tumorii la animalele neimunizate. Efectul imunosupresor al tumorii. Pacienții purtători de tumori mari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorii, imunitatea de transplant poate fi depășită de un număr de 100-10 000 mai mare de celule tumorale, decât numărul de celule necesar grefării tumorii la animalele neimunizate. Efectul imunosupresor al tumorii. Pacienții purtători de tumori mari nu răspund la antigenele tumorale, iar limfocitele lor aflate in vitro au o slabă activitate citotoxică față de celulele tumorale autologe. Un produs tumoral imunosupresor este factorul beta de creștere a celulelor maligne, inhibitor al funcțiilor limfocitelor și macrofagelor secretat în cantități mari de unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și în serul pacientelor cu cancer ovarian sau cu alte neoplasme intraperitoneale. IL-10 inhibă exprimarea moleculelor CMH clasa II pe suprafața monocitelor și macrofagelor și diminuă reactivitatea imunitară, prin efectele sale multiple asupra limfocitelor, monocitelor, celulelor NK și celulelor dendritice. Antigenele tumorale exercită un efect imunosupresor în gradient. La un situs îndepărtat de tumoră, efectul imunosupresor diminuă și inoculul mic de celule tumorale este respins. După ce tumora a dobândit dimensiuni importante, efectul imunosupresor este sistemic. Antigenele tumorale circulante se asociază cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor NK și celulelor dendritice. Antigenele tumorale exercită un efect imunosupresor în gradient. La un situs îndepărtat de tumoră, efectul imunosupresor diminuă și inoculul mic de celule tumorale este respins. După ce tumora a dobândit dimensiuni importante, efectul imunosupresor este sistemic. Antigenele tumorale circulante se asociază cu celulele efectoare ale sistemului imunitar, chiar în sângele circulant, producând „paralizia” răspunsului imun. Creșterea tumorii poate fi stimulată prin fenomenul de amplificare imunitară. Acest fenomen a fost descoperit experimental și se definește ca un proces
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorii este condiționată de tipul anticorpilor care se sintetizează. Toleranța imunitară este un mecanism eficient de scăpare a celulelor tumorale de acțiunea efectorilor sistemului imunitar. Toleranța se datorează lipsei de reactivitate a limfocitelor Tc și B care, la contactul cu antigenele tumorale, nu se sensibilizează și nu generează răspunsul imun, deși față de alte antigene, reactivitatea lor imunitară este normală. Toleranța survine datorită stimulării repetate cu cantități mici de antigene, dar un rol esențial în inducerea toleranței imunitare pare să revină raportului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mecanism eficient de scăpare a celulelor tumorale de acțiunea efectorilor sistemului imunitar. Toleranța se datorează lipsei de reactivitate a limfocitelor Tc și B care, la contactul cu antigenele tumorale, nu se sensibilizează și nu generează răspunsul imun, deși față de alte antigene, reactivitatea lor imunitară este normală. Toleranța survine datorită stimulării repetate cu cantități mici de antigene, dar un rol esențial în inducerea toleranței imunitare pare să revină raportului dintre limfocitele Th și Ts. Nu există dovada că antigenele oncofetale sunt inductoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lipsei de reactivitate a limfocitelor Tc și B care, la contactul cu antigenele tumorale, nu se sensibilizează și nu generează răspunsul imun, deși față de alte antigene, reactivitatea lor imunitară este normală. Toleranța survine datorită stimulării repetate cu cantități mici de antigene, dar un rol esențial în inducerea toleranței imunitare pare să revină raportului dintre limfocitele Th și Ts. Nu există dovada că antigenele oncofetale sunt inductoare importante sau ținte ale imunității antitumorale, deoarece, în timpul vieții embrionare, fiind în cantitate mare, ei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deși față de alte antigene, reactivitatea lor imunitară este normală. Toleranța survine datorită stimulării repetate cu cantități mici de antigene, dar un rol esențial în inducerea toleranței imunitare pare să revină raportului dintre limfocitele Th și Ts. Nu există dovada că antigenele oncofetale sunt inductoare importante sau ținte ale imunității antitumorale, deoarece, în timpul vieții embrionare, fiind în cantitate mare, ei au indus starea de toleranță imunitară. Tumorile nu stimulează limfocitele Tc, deoarece majoritatea celulelor tumorale nu exprimă molecule costimulatoare sau molecule CMH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Tc, deoarece majoritatea celulelor tumorale nu exprimă molecule costimulatoare sau molecule CMH II. Costimulatorii sunt necesari pentru inițierea răspunsului celulelor T, iar moleculele CMH II sunt necesare pentru activarea celulelor Th, care stimulează limfocitele Tc. Diferite produse tumorale, altele decât antigenele, pot să interfere cu funcția imunitară și să favorizeze instalarea toleranței imunitare. De exemplu, prostaglandinele diminuează nivelul exprimării moleculelor CMH II pe suprafața celulelor prezentatoare de antigenă și pot, de asemenea, să suprime activitatea celulelor NK. Factorii genetici, neidentificați încă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN RECOMBINANT - VACCINURI GENETICE Vaccinarea ADN deschide o eră nouă în istoria medicinii umane. Ea are la bază realizarea unui construct molecular reprezentat în esență de un plasmid recombinant, purtător al unei gene codificatoare pentru o proteină cu valoare de antigen, pe care celulele specializate ale sistemului imunitar îl recepționează ca nonself, declanșând răspunsul imun. Antigenul aparține structurii de suprafață a unui agent infecțios, din grupa virusurilor extrem de periculoase pentru viața omului. Condiția esențială, sine qua non,pentru asigurarea securității vaccinării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
are la bază realizarea unui construct molecular reprezentat în esență de un plasmid recombinant, purtător al unei gene codificatoare pentru o proteină cu valoare de antigen, pe care celulele specializate ale sistemului imunitar îl recepționează ca nonself, declanșând răspunsul imun. Antigenul aparține structurii de suprafață a unui agent infecțios, din grupa virusurilor extrem de periculoase pentru viața omului. Condiția esențială, sine qua non,pentru asigurarea securității vaccinării genetice este ca în cadrul constructului plasmidic să nu fie introduse secvențe ce aparțin genelor care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este ca în cadrul constructului plasmidic să nu fie introduse secvențe ce aparțin genelor care condiționează patogenitatea/infecțiozitatea agentului infecțios. Gena de origine virală inserată în plasmidul recombinant (vaccin ADN) trebuie să rămână funcțională și să codifice proteina cu rol de antigen ce va fi prezentat celulelor sistemului imunitar. Vaccinul ADN este un plasmid ADN de expresie, nereplicativ, care include în structura sa o secvență codificatoare prelevată din genomul unui agent patogen și care are capacitatea de a exprima o asemenea secvență
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este un plasmid ADN de expresie, nereplicativ, care include în structura sa o secvență codificatoare prelevată din genomul unui agent patogen și care are capacitatea de a exprima o asemenea secvență sub forma unui peptid specific patogenului cu valoare de antigen. Genele clonate în vectori de expresie pot fi manipulate pentru a sintetiza proteine singulare. Vaccinul ADN poate cuprinde o secvență mai extinsă a genomului unui agent patogen, cu condiția esențială de a fi excluse genele care condiționează infecțiozitatea acestuia. Primele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de introducere a ADN și realizarea constructelor de expresie corespunzătoare, s-a obținut imunizarea pe bază de ADN, la diferite animale de laborator. Astfel, s-a stimulat imunitatea față de virusul herpes simplex, virusul hepatitei B (HBV), HTLV-1, HIV-1, apoi față de antigenul de suprafață al virusului hepatitei C, față de agentul malariei, față de antigene tumorale și produși ai oncogenelor, precum și față de antigene de importanță veterinară. Țesutul muscular și tegumentul pot să reprezinte sedii ale sintezei antigenelor, servind ca zone de inducere a răspunsului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a obținut imunizarea pe bază de ADN, la diferite animale de laborator. Astfel, s-a stimulat imunitatea față de virusul herpes simplex, virusul hepatitei B (HBV), HTLV-1, HIV-1, apoi față de antigenul de suprafață al virusului hepatitei C, față de agentul malariei, față de antigene tumorale și produși ai oncogenelor, precum și față de antigene de importanță veterinară. Țesutul muscular și tegumentul pot să reprezinte sedii ale sintezei antigenelor, servind ca zone de inducere a răspunsului imun in vivo. Uneori, acesta poate fi pe termen lung și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diferite animale de laborator. Astfel, s-a stimulat imunitatea față de virusul herpes simplex, virusul hepatitei B (HBV), HTLV-1, HIV-1, apoi față de antigenul de suprafață al virusului hepatitei C, față de agentul malariei, față de antigene tumorale și produși ai oncogenelor, precum și față de antigene de importanță veterinară. Țesutul muscular și tegumentul pot să reprezinte sedii ale sintezei antigenelor, servind ca zone de inducere a răspunsului imun in vivo. Uneori, acesta poate fi pe termen lung și realizat în condițiile sintezei unei cantități reduse de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
hepatitei B (HBV), HTLV-1, HIV-1, apoi față de antigenul de suprafață al virusului hepatitei C, față de agentul malariei, față de antigene tumorale și produși ai oncogenelor, precum și față de antigene de importanță veterinară. Țesutul muscular și tegumentul pot să reprezinte sedii ale sintezei antigenelor, servind ca zone de inducere a răspunsului imun in vivo. Uneori, acesta poate fi pe termen lung și realizat în condițiile sintezei unei cantități reduse de anticorpi, de ordinul nanogramelor. Utilizarea lipidelor de transport, a anesteziei locale și a „armei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pe modele animale și încercări clinice la om. Printre ele este utilizarea tehnicii expansiunii in vivo și transferul adoptiv al celulelor T citotoxice cu specificitate tumorală, în prezența sau absența unor citokine recombinante (Rosenberg și colab., 1985-1993), vaccinuri bazate pe antigenul tumoral (Cheever și colab., 1986; Stevenson și colab., 1995) și anticorpi monoclonali anti-tumorali, conjugați cu toxine (Trail și colab., 1993; Vivetta și colab., 1993). Una dintre cele mai recente și inovative strategii în acest domeniu se bazează pe imunizarea genetică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorile transplantabile, de tipul adenocarcinomului de colon CT 26 (H-2kd) care, în mod normal, sunt slab imunogenice. Este cunoscut faptul că nivelul expresiei moleculelor CMH I scade până la anulare pe suprafața celulelor maligne. Metoda presupune injectarea intratumorală a genelor pentru antigenele alogenice CMH clasa I. Rezultatul este creșterea capacității celulelor tumorale de a prezenta antigenele specifice și implicit recunoașterea acestora de către sistemul imunitar și descreșterea dimensiunii tumorilor. O asemenea abordare oferă o cale indirectă de intensificare a antigenicității celulelor tumorale și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt slab imunogenice. Este cunoscut faptul că nivelul expresiei moleculelor CMH I scade până la anulare pe suprafața celulelor maligne. Metoda presupune injectarea intratumorală a genelor pentru antigenele alogenice CMH clasa I. Rezultatul este creșterea capacității celulelor tumorale de a prezenta antigenele specifice și implicit recunoașterea acestora de către sistemul imunitar și descreșterea dimensiunii tumorilor. O asemenea abordare oferă o cale indirectă de intensificare a antigenicității celulelor tumorale și demonstrează că în anumite cazuri, vaccinarea ADN poate oferi protecție terapeutică antitumorală. O altă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
leucemii și limfoame, moleculele CMH I au un nivel redus de expresie, datorită mai multor cauze, printre care pierderea genelor transportorului de peptide și mutațiile în gena β2-microglobulinei, precum și apariția dereglărilor transcrierii. In absența moleculelor CMH I și a prezentării antigenului tumoral, tumorile scapă mecanismelor de supraveghere imună. Ipoteza este susținută prin experiențe în care transfecția tumorilor cu gene CMH I a determinat amplificarea răspunsului imun anti-tumoral și rejectarea masei tumorale. În aceste cazuri, expresia crescută a moleculelor CMH I pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
imună. Ipoteza este susținută prin experiențe în care transfecția tumorilor cu gene CMH I a determinat amplificarea răspunsului imun anti-tumoral și rejectarea masei tumorale. În aceste cazuri, expresia crescută a moleculelor CMH I pe suprafața celulelor tumorale a stimulat prezentarea antigenului tumoral și declanșarea răspunsului imun antitumoral protector. Într-o abordare diferită, o altă cale indirectă de stimulare a unui răspuns imun la nivelul situsului tumoral a fost realizată prin transfecția genelor CMH I alogenice în tumori. Plautz și colaboratorii (1993
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
specificitate tumorală, prin expresia unor molecule străine, CMH I pe celulele tumorale de adenocarcinom care, în mod normal, sunt slab imunogenice. S-a dovedit astfel capacitatea de a stimula răspunsul imun prin modificarea contextului în care este prezentat sistemului imunitar antigenul tumoral, oferind astfel un bun model pentru studiul efectelor inoculării directe a ADN în tumori preexistente, pentru stimularea efectelor terapeutice. Stimularea unui răspuns imun intens necesită totodată semnale costimulatoare specifice, suplimentare față de interacțiunile inițiale TCR/CMH. În mod normal, semnalul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
secundare, remarcate după administrarea sistemică a IL-2 și TNF. Toate cercetările cu vaccinuri ADN asigură posibilitatea aplicării lor practice în terapia sau profilaxia neoplaziilor. Cercetările clasice ale lui Gross (1943), Foley (1953) și Prehn și Main (1957) au dovedit existența antigenelor specific tumorale, în experiențe pe modelul murin. Imunitatea specifică antitumorală a fost indusă prin vaccinarea cu celule tumorale parentale inactivate. Șoarecii imunizați cu celule ale tumorilor induse pe cale chimică, au respins grefele aceleiași tumori. Studiile au oferit baza cercetărilor pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorale, în experiențe pe modelul murin. Imunitatea specifică antitumorală a fost indusă prin vaccinarea cu celule tumorale parentale inactivate. Șoarecii imunizați cu celule ale tumorilor induse pe cale chimică, au respins grefele aceleiași tumori. Studiile au oferit baza cercetărilor pentru identificarea antigenelor specific tumorale ale neoplaziilor umane, în speranța găsirii unor ținte pentru imunoterapia acestora. Din păcate, în neoplaziile umane au fost identificați foarte puține antigene cu specificitate tumorală. Totuși, au fost identificate anumite antigene asociate tumorilor, caracterizate prin expresia lor preferențială
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]