1,520 matches
-
pe care și-o imaginează anumite persoane, îi oferă etnologului, cu deosebire în conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura însăși a transformărilor și a inovațiilor tehnologice îi îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a "meseriei" la o etnologie a întreprinderii. Într-adevăr, apelul la competențe diversificate, la o relativă circulație a salariaților în interiorul întreprinderii, dispariția mai mult sau mai puțin rapidă a "corporatismelor" care se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
periferice, grupurile etnoculturale marginalizate, rudenia, schimburile comerciale etc. s-a dezvoltat considerabil în Franța în ultimele două decenii. Trebuie recunoscut că, din punct de vedere comparativ, întreprinderea, ca obiect major în peisajul contemporan, nu a beneficiat de același interes din partea antropologilor. Pe lângă dificultatea tehnică de acces la întreprindere, deja abordată, una din rațiunile acestei temeri persistente a antropologilor față de aceasta din urmă stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
decenii. Trebuie recunoscut că, din punct de vedere comparativ, întreprinderea, ca obiect major în peisajul contemporan, nu a beneficiat de același interes din partea antropologilor. Pe lângă dificultatea tehnică de acces la întreprindere, deja abordată, una din rațiunile acestei temeri persistente a antropologilor față de aceasta din urmă stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea profesională, care ar sta sub semnul impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deosebit de complexe și de relaxate, mai ales dacă le comparăm cu cele care sunt în joc în anumite ramuri ale antropologiei nord-americane; de aceea, nu găsim aici niciun echivalent al "business anthropology" care să recomande fără niciun fel de ironie antropologilor să se înscrie în finalitățile întreprinderilor doritoare să-și ralieze serviciile specialiștilor în "identități etnoculturale" cu scopul unei mai mari eficacități interne și delocalizate. Dacă ne putem felicita pentru absența unui asemenea curent, putem în schimb să ne punem întrebări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asupra raporturilor de rară proximitate și de frecventă distanță față de întreprindere puse în scenă de antropologii francezi. Ceea ce a fost desemnat drept "cultură a muncitorilor" a modelat totodată o tematică și, începând cu anii șaptezeci, i-a îndreptat pe unii antropologi spre universurile industriale ale terenurilor franceze, africane sau sud-americane, în cadrul identificării dihotomiilor de clasă reproduse în decupajul obiectelor și evacuând întreprinderea ca unitate socială coerentă în singularitatea ei. Drept urmare, în timp ce "managementul participativ" cunoștea momente foarte scurte de glorie ideologică, "cultura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evacuând întreprinderea ca unitate socială coerentă în singularitatea ei. Drept urmare, în timp ce "managementul participativ" cunoștea momente foarte scurte de glorie ideologică, "cultura de întreprindere", menită să șteargă bipolarizările și tensiunile rezultând din dominările înscrise în muncă, i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis "etnografic" urmărește eradicarea conflictelor fondate pe alteritate ale categoriilor cognitive și utilizărilor de comandament
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ierarhice. În acest fel, modurile anterioare de sacralizare a întreprinderii încep să se risipească. Aceste evoluții ideologice care-și găsesc sursa în remanieri decisive ale raporturilor sociale reprezintă una din matricele unui impuls îndepărtat spre noi obiecte de interes pentru antropologi. Apariția unor cercetări centrate pe stratul social al "antreprenorilor", reflecțiile asupra condițiilor de reușită antreprenorială, eventual în versiunile etnice ale acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
antreprenorială, eventual în versiunile etnice ale acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale antropologilor pentru "culturile", identitățile și "riturile muncitoare". În toate aceste cazuri exemplare, "cultura", prin elaborări mai mult sau mai puțin sofisticate și supuse unor deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cariere în fața forței unificării mecanismelor care sunt în joc în rentabilitatea întreprinderii 67. În schimb, pluralitatea logicilor care-i răspund și care remodelează capitalul cultural al actorilor în funcție de istoria socială, politică și religioasă deschide un câmp nelimitat de investigații pentru antropologi. Voi lua ca exemplu două cazuri din Bangladeș și Laos. La Dacca, între 1971 și 1991, sindicatul muncitorilor din filiala deja amintită a unei multinaționale americane, stimulat de un militantism naționalist și socializant apărut din mișcarea independentistă, dă naștere unui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consultanță: istorici sau "etnografi" chemați să se cufunde în genealogia unei întreprinderi, să-i restituie "capitalul cultural" inestimabil, să laude cunoștințele practice excepționale ale salariaților ei, regăsind o demnitate într-o "complementaritate" pe cât de pre-ajustată, pe atât de utilitară. Dacă antropologii care s-au angajat în această aventură îndoielnică și efemeră sunt puțini împinși de lipsa unui statut instituțional -, etnografia și "caricaturile ei mimetice" au fost în schimb larg invocate: astfel, li s-a cerut etnografilor să ocupe un post, poziție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
instituțional -, etnografia și "caricaturile ei mimetice" au fost în schimb larg invocate: astfel, li s-a cerut etnografilor să ocupe un post, poziție percepută ca o proximitate maximală în raport cu fundamentele culturale ale întreprinderii, însă deosebit de limitată pentru a aborda ca antropolog raporturile sociale care sunt în joc: în fapt, aceștia nu erau nicidecum obiectul acestei cruciade a "managementului cultural", direcțiunea dispunând de alți agenți potriviți pentru a intui și rezolva, prin intermediul unor audite repetate, tensiunile din momentul următor. Specialist al "culturii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog; el observă astfel o alunecare deosebit de importantă când lucrează cu câmpuri marcate de "modernitate", precum întreprinderea, însă inserate în situații îndepărtate de piață: efectul sugestiv bine cunoscut de exotizare și deplasare ca ocultarea contradicțiilor sociale și economice prezente se vede
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
amenințarea ilegitimității, sunt reduse la autoprotecție prin spectacolul funcțiilor abstracte. Acest scenariu de mitizare culturală a câmpurilor economice se prezenta ca fiind foarte rodat în ultimii ani, făcând din Asia dinaintea crizei și din Africa actori ideologici ușor reperabili. Câțiva antropologi își dăduseră concursul, însuflețiți adesea de intențiile lăudabile de a reabilita sau de a facilita înțelegerea populațiilor "lor" astfel studiate 70. Acest diferențialism etno-economic, care culturalizează piața, prezenta tot atâtea variante, câte variabile, iar fluctuațiile, numeroase, evoluau odată cu destinele țărilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
amploare internațională, aceste mutații presupun reconsiderarea problematicilor științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare și dezindustrializare în societăți diferite. O a doua etapă este consacrată cercetării nivelelor pertinente de evidențiere a evoluțiilor conjugate ale politicului și economicului. Reflecția angajată aici încearcă să surprindă câteva din traducerile lor cele mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului la un mod de viață "urban" (era vorba de fapt de marile complexe miniere din Rhodesia de Nord). Răspunzând, nu fără ambiguitate, unei cereri formulate de autoritățile politice sau industriale însele, antropologii britanici ai schimbării sociale și-au îndreptat treptat atenția asupra formelor de organizare socială în aceste centre miniere, populate de migranți temporari și "celibatari" (bărbați singuri), precum și asupra schimbărilor induse, în regiunile de origine, de migrările raportate la muncă. Evidența
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interpersonală (iar H. Gardner, inteligență interpersonală). În optica psihologiei umaniste, dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
superficială, pe cât de îngust și accentuat orientate/interesate, pe atât de artificiale, pe cât de fluctuante, pe atât de sărace (din punct de vedere sufletesc, spiritual). Aflate într-o astfel de cumpănă existențială, relațiile interumane declanșează poziții de abordare diferite ale antropologilor, psihologilor sociali, sociologilor etc. Astfel, unii susțin faptul că în atare condiții și relațiile trebuie să se adapteze: vor intra și ele în sfera rapidității, a performanței, a randamentului și a pragmatismului (accentuate), în cea a hiperconcurenței, a hiperindividualismului și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care se apleacă asupra diferitelor aspecte ale fenomenului (filozofic, antropologic, sociologic), dar care accentuează totodată sentimentul că avem de-a face cu o temă complexă, greu de stăpânit în totalitatea sa. În final, perspectiva sociologică nu ajunge să se impună. Antropologii par a fi mai în largul lor în ceea ce privește acest subiect. De câțiva ani, ei propun scurte lucrări cu finalitate sintetică (Cuche, 1996; Warnier, 1999), la care se adaugă manualele de antropologie apărute în colecțiile editurilor PUF și Armand Colin. Punctul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
corporale care o compun: "Întregul complex care cuprinde cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, obiceiurile și celelalte capacități sau obișnuințe, dobândite de om ca membru al societății". Citat de Cuche, 1996, p. 17. Această definiție enumerativă se impune astăzi în rândul antropologilor și sociologilor. Ea permite analiza bazelor obiective care îi autorizează să vorbească mai degrabă de "bunuri culturale" decât de "cultură". O regăsim sub altă formă la Marcel Mauss (1872-1950), atunci când postulează existența "faptului social total", integrând aici dimensiunile psihologică (cultură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bunuri culturale" decât de "cultură". O regăsim sub altă formă la Marcel Mauss (1872-1950), atunci când postulează existența "faptului social total", integrând aici dimensiunile psihologică (cultură psihică), fiziologică (cultură corporală) și socială (cultură de grup) (Mauss, 1985, pp. 281-310). În prezent, antropologii se disting între ei după cum insistă pe una dintre cele trei dimensiuni empirice ale culturii: • dimensiunea materială ia în considerare obiectele tehnice sau artistice, construcțiile și arhitectura, pe scurt, toate structurile morfologice ale societăților și orice obiect care le însoțește
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
semnificațiile obiectelor (materiale și ideale) unei culturi particulare legându-le de funcțiile, între-buințările, afilierile lor, precum și de practicile care le pun în aplicare în viața socială. El tinde să identifice cultura și societatea, societatea și națiunea. Perspectiva dinamică În plus, antropologii au formulat repede o reflecție asupra dinamicii bunurilor culturale, strâns legată de reflecția lor asupra conținuturilor: elementul esențial este constituit deopotrivă de ceea ce este transmis și de transmiterea însăși, încât unii văd în cel de-al doilea termen obiectul principal
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în lucrarea sa despre procesele de excludere (Logiques de l'exclusion, trad. fr., Fayard, Paris, 1997; ed. I germană, 1965), descrie aceste procese de devalorizare și stigmatizare: grupurilor fizice și umane le sunt întotdeauna asociate obiecte materiale și noțiuni simbolice. • Antropologul Françoise Héritier arată (Masculin/ féminin, la pensée de la différence, Odile Jacob, Paris, vol. 1, 1996, vol. 2, 2002) că diviziunea sexuală a societăților este întotdeauna legată de o diviziune axiologică, ceea ce ea numește "valența diferențială a sexelor", și care corespunde
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]