390,674 matches
-
mai sus s-au petrecut acum doi ani, dar ele rămîn, așa, bătute în cuie, asemenea unei furnici primordiale în ochiul gălbui de chihlimbar. Doru Mareș este Director etern al unui teatru ireal, iar Actorii acestuia înoată fără speranță prin apele cleioase și fosforescente ale unor poeme prin care dragostea și moartea curg molcom, asemenea unor ape îngemănate în aceeași matcă. (P.Ș.)
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
unei furnici primordiale în ochiul gălbui de chihlimbar. Doru Mareș este Director etern al unui teatru ireal, iar Actorii acestuia înoată fără speranță prin apele cleioase și fosforescente ale unor poeme prin care dragostea și moartea curg molcom, asemenea unor ape îngemănate în aceeași matcă. (P.Ș.)
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
pare a fi atribuirea prin contrast a numelor populare, neaoșe, sau foarte pretențioase. Animalele exotice primesc de preferință nume de persoană banal-tradiționale, care le apropie și le umanizează: Puiul de crocodil, botezat Marinică, a fost băgat într-un cazan cu apă" (Evenimentul zilei = EZ 2748, 2001, 18); "cormoranul botezat imediat de personalul restaurantului cu numele Goguță"; "Cormoranul Goguță este clientul cel mai fidel al restaurantului" (EZ 1863, 1998, 2); "pitonul, botezat ŤMișuť" (EZ 1938, 1998, 1). Atribuirea de porecle tipic umane
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
Constantin Țoiu Iar tactica lor, a chefalilor, mai spunea maiorul, era, cum ziceam, curajul, era îndrăzneala, adică să înfrunte lumea direct, la suprafață, fără ascunzișuri, să se dea ei cumva la fund, unde apa-i mai turbure? nici pomeneală. Degeaba-și aruncau ăi de la mahune năvoadele lor la fund îngreunate cu plumb, dedesubt, unde orișice ființă făcută să fie prinsă și mâncată, se bagă, se ascunde, ca să scape, - nu, chefalilor ăstora, domnule, le place
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
pui, oricum, cu chefalii. Pescarii zbierau, tropăiau în bărci, gata să le răstoarne, dând din mâini ca după orătănii în ogradă, iar chefalii săreau printre bărci, peste năvoadele lor, se avântau liberi prin aer, albi și albaștri, cu sutele, spintecând apa... Ai fi jurat că, între timp, ei aflaseră cu cine au de a face, și, în loc s-o șteargă, mai întârziau acolo dinadins, să se joace, să se distreze. Pe urmă jocul se lărgise, partida se încălzea, iar peticul de
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
echipă de babalâci și alta de juniori driblând ca diavolii, făcând giumbușlucuri anume pentru galeria de pe dig. învinse, mahunele dădeau să se întoarcă. Mult nu mai era și ar fi căzut seara. Pe dig, printre cuburile de beton prăvălite în apă, amatori îmbătrâniți, pensionari, se strecurau agățându-se de cârligele înfipte în beton, să se țină, să mai apuce să prindă câte ceva. Alții, mai departe, pe țărm, la Trei papuci începuseră să-și învârtă firele de nailon cu plumb și să
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
și toți înjurau urât. Lângă maiorul de infanterie, în spatele lui, între servieta străvezie de plastic plină de guvizi înțepeniți și găletușa roșie fără mâner, goală, un chefal mic, un băiețel, probabil, zăcea într-o spărtură practicată în betonul digului cu apa, mică de vreo trei degete, ceva mai caldă de razele soarelui ce se pregătea să apună. în zburdălnicia lui, peștele albăstrui ca un proiectil de calibru inferior, proiectat poate de vreun talaz mai puternic, ajunsese drept pe uscatul digului, se
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
din Sfîntul Coran o sura pe care o învățase la școală. Nu știa ce însemnau cuvintele, dar ritmul lor îi aducea alinare. - E o fată simplă. De la țară. Se sculase într-una din nopți să-și ia un pahar cu apă. Trecuse o săptămînă de cînd se căsătoriseră. Ea se dusese la culcare, iar el era încă treaz și vorbea la telefon. Se opri în fața ușii și trase cu urechea. -Nu, spuse Chanu. N-aș zice asta. Nu e frumoasă, dar
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
acestea. Ce fată prostuță. Ce idei pe ea. Cîtă mulțumire de sine. Cel mai mult îi lipseau oamenii. Nu anumiți oameni, ci oamenii în general. Dacă își lipea urechea de perete putea să audă zgomote. Televizorul care mergea. Tusete. Uneori apa de la toaletă. Uneori de sus, tîrșîitul unui scaun. Un schimb de urlete de dedesubt. Fiecare în cutia lui, numărîndu-și avuțiile. În toți cei optsprezece ani ai ei, abia dacă putea să-și amintească de vreun moment în care fusese singură
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
duc la cîrciumi, în cluburi de noapte. Ba mai beau chiar și în camera lor, unde părinții îi știu în siguranță. Problema e că în această privință comunitatea noastră nu este educată cum trebuie. Doctorul Azad goli un pahar cu apă dintr-o singură sorbitură, apoi își mai turnă unul: Întotdeauna beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind al doilea pahar. Bun. Acum n-o să mănînc prea mult. - Serviți! Serviți! zise Chanu. Apa e bună ca să curețe organismul
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
unde părinții îi știu în siguranță. Problema e că în această privință comunitatea noastră nu este educată cum trebuie. Doctorul Azad goli un pahar cu apă dintr-o singură sorbitură, apoi își mai turnă unul: Întotdeauna beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind al doilea pahar. Bun. Acum n-o să mănînc prea mult. - Serviți! Serviți! zise Chanu. Apa e bună ca să curețe organismul, dar și mîncarea e importantă. Cu degetele făcute căuș își luă orez cu miel și
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Azad goli un pahar cu apă dintr-o singură sorbitură, apoi își mai turnă unul: Întotdeauna beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind al doilea pahar. Bun. Acum n-o să mănînc prea mult. - Serviți! Serviți! zise Chanu. Apa e bună ca să curețe organismul, dar și mîncarea e importantă. Cu degetele făcute căuș își luă orez cu miel și începu să mestece. Își vîrîse prea multă mîncare în gură și scotea niște plescăituri în timp ce mînca. Cînd fu din nou
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
convorbirilor, încât întotdeauna aveai de plătit mult mai mult decât era tariful pe care-l găseai scris în prospectul hotelului. Cât privește confortul, chiar dacă era vorba de un hotel de lux, se întâmpla ca, pe neașteptate, să nu mai curgă apa. Dacă întrebai recepția, ți se spunea că este o defecțiune minoră care se va repara urgent. Și dura toată ziua. Telefonul mai avea încă o funcție importantă pentru cubanezi, în afara celei de comunicare la distanță. Faptul este strict autentic și
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, autoarea fiind, bineînțeles, fiica ilustrului Părinte-Profesor (1903-1993), poeta Lidia Stăniloae Ionescu. Față de prima ediție, această a II-a ediție revăzută (444 p.) aduce un surplus de precizie și informații firești o dată cu trecerea timpului și limpezirea apelor asupra unor învolburate evenimente din anii ^90 care n-au cruțat nici oamenii și nici societatea românească în general. Cartea este împlinirea unei datorii morale și sentimentale față de familie, părinți și tot ceea ce a însemnat mediu și peisaj românesc, pe
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
România. Imaginea mea cu el? O siluetă delicată, văzută din spate, care privește spectacolul Audiția, la Sala Atelier a Teatrului Național din București. Mister și emoție. A intrat discret pe rîndul lui, a ieșit la fel, nevrînd, parcă, să tulbure apele și existențele nimănui. Shakespeare, Cehov, Beckett - fenomene, cum spune el - vechii greci... investigații, cercetări, laborator, inițiere, energii... Africa, o civilizație pe care o consideră realmente bogată și profundă. "L'Afrique, c'est l'humain...", spune Brook. Poate și de asta
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
puse în lumină, în circulație la această ediție. Expoziții de desene, studii la Filosofii, expoziție de fotografie, imagini bare îi alcătuiesc universul spiritual, care îl obsedează și îl urmăresc, semnele de la Kanisza, lumile de acolo, atelierul lui Balthus, Japonia, Dublin-ul, apa, căutarea eului și a creației, sensurile ființei și ale artei. Am văzut ultima reprezentație din cele șase cu Asobu. Omagiu lui Henri Michaux, de la Curtea de Onoare a Papilor. Om lîngă om, plin, absolut full. Ploua. Pe covorul de dans
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
cap, doamnă? ȘTIRE DE SENZA}IE LA TELEJURNALE O reporteriță importantă și fericită, comentând pe imagini: - Bună ziua, doamnelor și domnilor! Președintele Traian Băsescu, aflat pe litoral, s-a așezat la o masă de pe Terasă împreună cu soția, și a comandat o apă minerală și o cafea... Într-adevăr, telespectatorii, așteptaseră încordați să afle dacă Președintele comandase și cafea sau numai apă. Acum se simte o adiere de relaxare în toată țara. - Și de ridicol, zice Haralampy sorbindu-și trăscăul. Ce om indolent
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
domnilor! Președintele Traian Băsescu, aflat pe litoral, s-a așezat la o masă de pe Terasă împreună cu soția, și a comandat o apă minerală și o cafea... Într-adevăr, telespectatorii, așteptaseră încordați să afle dacă Președintele comandase și cafea sau numai apă. Acum se simte o adiere de relaxare în toată țara. - Și de ridicol, zice Haralampy sorbindu-și trăscăul. Ce om indolent!
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
tacsu..., ci ca navigator principal... așa că zice, planeta, el nu zice niciodată pământ, zice planeta nu e cum crezi tu, hărțile se laudă când te uiți pă ele, și că atunci când dai de insule, de insulițe de-alea, după atâta apă și iar apă, de mici nici nu mai crezi că lumea ar fi și altceva, te și miri dacă ne oprim, și călcăm pă ele, știi cum sunt ele,... tăticule,... - că am un fecior bun și mă ia și așa
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
navigator principal... așa că zice, planeta, el nu zice niciodată pământ, zice planeta nu e cum crezi tu, hărțile se laudă când te uiți pă ele, și că atunci când dai de insule, de insulițe de-alea, după atâta apă și iar apă, de mici nici nu mai crezi că lumea ar fi și altceva, te și miri dacă ne oprim, și călcăm pă ele, știi cum sunt ele,... tăticule,... - că am un fecior bun și mă ia și așa, cu respect - cum
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
pentru sentințele voastre. Aici stă contradicția între lucrurile divine și cele umane: în timp ce voi ne osândiți, Dumnezeu ne mântuiește”. (Tertulian, Apologeticul, L, 16, în PSB, vol. 3, p. 109) „După legile evanghelice nu putem fi botezați de două ori cu apă și duh spre iertarea păcatelor, și că în schimb ni se îngăduie botezul martiriului<footnote Notă Pr. Bodogae: S-ar părea că Origen nu ar cunoaște Taina pocăinței din moment ce prezintă aici martiriul ca substitut al ei. În schimb, în alte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
naștere printr-un al doilea botez (botezul sângelui)<footnote Făcând referire la botezul sângelui, Sf. Chiril al Ierusalimului, în opera sa Cateheze, scrie: „Dacă cineva nu primește botezul, nu se mântuie, afară numai de mucenici care primesc Împărăția și fără apă. Mântuitorul, când a mântuit lumea prin cruce și sânge și când I s-a împuns coasta a slobozit sânge și apă, ca să se boteze cu apă cei care se botează în vreme de pace și să se boteze cu sângele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cateheze, scrie: „Dacă cineva nu primește botezul, nu se mântuie, afară numai de mucenici care primesc Împărăția și fără apă. Mântuitorul, când a mântuit lumea prin cruce și sânge și când I s-a împuns coasta a slobozit sânge și apă, ca să se boteze cu apă cei care se botează în vreme de pace și să se boteze cu sângele lor cei care se botează în timpul persecuțiilor. Mântuitorul numește și mucenicia botez, căci zice: Puteți să beți paharul pe care îl
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
primește botezul, nu se mântuie, afară numai de mucenici care primesc Împărăția și fără apă. Mântuitorul, când a mântuit lumea prin cruce și sânge și când I s-a împuns coasta a slobozit sânge și apă, ca să se boteze cu apă cei care se botează în vreme de pace și să se boteze cu sângele lor cei care se botează în timpul persecuțiilor. Mântuitorul numește și mucenicia botez, căci zice: Puteți să beți paharul pe care îl beau Eu și să vă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
10, traducere de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2003, p. 44); tot în legătură cu botezul sângelui, Sf. Nicolae Cabasila menționează: „Botezul sângelui sau moartea pentru Hristos are și valoarea Botezului cu apă și cuprinde și strădaniile noastre. Așadar, pentru catehumeni, mucenicia Ține loc de botez, prin care ei se nasc în Hristos. Îl mărturisesc și se îmbracă cu El”. (Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]