30,538 matches
-
titluri. Ce s-a întîmplat după plecarea mea din țară, în 1982? Regretatul Zigu Ornea, șeful redacției de la Minerva, sau doamna Maria Simionescu, redactoarea cărții - ambii, dar mai ales d-na Maria Simionescu, au avut de suferit sancțiuni pentru că au apărat cartea în fața forurilor și mai ales a urii lui Ion Dodu Bălan împotriva lui Eugen Ionescu (Bălan a fost principalul autor al interzicerii cărții), au luat pur și simplu manuscrisul dactilografiat și lucrat pentru editare acasă spre păstrare, în așteptarea
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
și moartea tăvălindu-se în singurătatea ei mare ca în mătase Mîțișorii roșii de plop îi atîrnă-n fereastră Este singură în sfîrșit singură cuc fericită Pămîntul acesta Ea e atinsă. Și-i este frică. Și uneori - rar - visează să o apere cineva Ea a prins rădăcini în singurătate ca un ulm în pămînt și stă așa pe orice vreme verticală ca un copac trufașă ca o pădure sub viscol Ea își poartă moartea ei pe picioare Și stă așa verticală pînă
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd iarba grasă cresc din mine gheare lungi colorate Sînt amară și naltă. Sînt vie Oho. Am învățat în sfîrșit să mă apăr am învățat că am dreptul de a sta în mine ca în grădina aceea păzită la ziduri de îngeri cu săbii Precum Eva în clipa trezirii eu îmi ajung mie însămi Numai sacul ăsta cu cioburi și cuie zdrăngănind ca
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
simbrie,Primesc oase, cârnați, plachie... XII. LEUL PREGĂTINDU-SE DE RĂZBOI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. “Mi se pare potrivit Ca un rege cum sunt eu, Oricând să fie pregătit Să-și apere regatul său” Se-ntoarse, apoi , către regină Gându-l de-i mărturisi, Și, ca un adevărat războinic, Chiar un plan își întocmi: -În primul rând, voi folosi Pe maestrul Elefant. El va transporta muniții Și va fi-n față la
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
asalt Cumătra Vulpe-așa isteață, Că iscoada-mi prinde bine. Cum e dânsa băgăreață Află tot și mă susține Trompetist va fi Măgarul ... Citește mai mult “Mi se pare potrivitCa un rege cum sunt eu,Oricând să fie pregătitSă-și apere regatul său”Se-ntoarse, apoi , către reginăGându-l de-i mărturisi,Și, ca un adevărat războinic,Chiar un plan își întocmi:-În primul rând, voi folosiPe maestrul Elefant.El va transporta munițiiși va fi-n față la atac.Apoi, mă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
spune!... XVI. CLOPOTELE BIRUINȚEI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit deodată în
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... Citește mai mult Clopotele biruinței se ridică din trecut,Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut.Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și graiul își apărară.Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni,AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni.Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri?Români
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... Citește mai mult Clopotele biruinței se ridică din trecut,Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut.Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și graiul își apărară.Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni,AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni.Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri?Români, v-ați risipit deodată în
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zid Lângă care să prăvale mult temutul Baiazid. Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zid Lângă care să prăvale mult temutul Baiazid. Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: Citește mai mult Din iubirea de moșie și din Suflet de CarpațiS-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați.Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară,Și își apărară mama, și credința-și apărară.1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă care să prăvale mult temutul Baiazid.Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni,Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni.1475-1476Sună Ștefan cornul, sună
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
VECHILE CĂRȚI DE AUR: Citește mai mult Din iubirea de moșie și din Suflet de CarpațiS-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați.Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară,Și își apărară mama, și credința-și apărară.1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă care să prăvale mult temutul Baiazid.Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni,Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni.1475-1476Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari,Crește
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
comunist S. Sârbu sărit (mai corect delegat de Voronin, că și acesta se vorbește că ar fi un nepot de-al său ca și Reșetnikov!) în barca democraților pentru a fortifica partida lui V. Plahotniuc, ne dădea lecții de moralitate, apărându-l cu frenezie pe șeful său, învinuind-o pe prezentatoare (și pe noi cei din fața ecranelor) de tentativă de demonizare a lui Plahotniuc, atunci când el e atât de bun și patriot, „Să nu căutați răul pe fața pămantului și în
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când ceasul morții bate Pornesc torentele din vârf de munte Și strâng Apărătorii de Cetate Să lupte cu puterile oculte * Deșteaptă-te popor român, deșteaptă-te și apără-ți demnitatea și pământul din care și pentru care te-ai născut! La ce bun te rogi pentru salvare la sfinți și dumnezei când nu mai ai AUR să-i plătești!? București, 3 iunie 2016 Referință Bibliografică: Apărătorii de cetate
APĂRĂTORII DE CETATE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380648_a_381977]
-
nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
de dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
a iubirii necondiționate, a visării, o lume în care poveștile și basmele fac realmente parte din realitatea sa. Inocența care însoțește vârsta copilăriei surprinde mereu prin surâs și candoare și fac din aceasta o lume fericită, înconjurată de bine și apărată de puritate. Cercetatorii asociază această stare mentală a copilăriei cu cea pe care o avem atunci când visăm, când medităm sau când creăm poezie. “Există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
interior. Cei doi colți pot fi metafore pentru armele cu care au luptat protagoniștii. Ar putea trimite la spadă, de pildă, pentru tranșarea unui conflict din Evul Mediu, în care dragostea, pe viață și pe moarte, se conjugă cu onoarea, apărată prin luptă, pe viață și pe moarte; ori ar putea reprezenta, la fel de bine, condeiul, dacă s-ar limita la o confruntare literară, într-un context atemporal, care poate fi, de ce nu?, și actual. Versul precedent ne furnizează, poate, cea mai
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele noastre”, ne întâmpinăm cu mesaje pline de viață și metafore frumoase cu brațele mamelor care poartă speranțele ca vulturii când zboară peste zăpada munților: ”Zâne de munte/ Mai puternice decât piatra și amnarul/ Apărau pragul casei/ Iubind faima Albaniei”. Versurile acestui volum radiază speranța de viață, perspectivă și mândrie. În fine, merită adăugat faptul că în versurile lui Gani Pllana se simte mireasma zilelor și nopților de primăvară, iar sufletul său arde pentru patria
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
am păstrat în inima Apoi eu am rămas singur Am intrat în lăcașul zilei Cu visele prin buzunare Am obținut o invitație de viață Îngerul care ma apară Nu m-a-ntrebat de ce m-am întristat Amintirile nu se mai vindeau Mă apărau și mi se lipeau Sub reflexele fulgerului VALS Edhe soț dëshirat Më morën për dore U ngjitën pas meje Ashtu și milingonat Rreth tokës së lagur Nëpër erë kërcej vals Me xixëllonja të artă Kur mëngjesi i ndritur Shuan abazhuret
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
de abecedar” (Somnul pădurii). O altă dimensiune importantă a liricii lui Virgil Ciucă este sentimentul istoric, cel al apartenenței de neam, și aici autorul își dă adevărata probă a virtuozității artistice: „Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace / Ca să-și apere pământul de puterile vorace / Sărăciți de bogății, munții-ncep să se prăvale / Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie / Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie / Strigă Tisa, strigă Nistrul
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
da vieții un rost. / „Nu suntem urmașii Romei”, căci am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți odată cu pământul nemuririi / Și ne-am războit prin veacuri cu tâlharii și vampirii / S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea adevărată a poetului, descendent dintr-un neam viteaz și neînfricat, devotat țării și idealurilor ei de libertate și neatârnare. În
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața din caval și nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii s-au născut din stâncă / O Țară-aveau - Mamă și vatră / O țară ce trăiește încă // Le-am urmat noi - așa-i destinul - / Să apărăm prin veac, cu sânge / Meleagul pe care și crinul / Rezistă când pământul plânge!” Conștient de puterea de penetrare a cuvântului scris, poetul se audodefinește astfel: „Câte-au fost compuse, toate ce se scriu / Cântă suferința / Scrierile mele-s cuie de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
în carne vie, despre țara lui natală, despre țara de adopție, despre lume în general. Virgil Ciucă este poate, singurul poet care spune despre sine că are o „credință de proscris”: „Învăț să nu evit cuvântul interzis / Învăț să-mi apăr și-azi destinul de proscris / Învăț s-acuz puterile corupte / Învăț să-nfrunt armatele oculte // Din cele întâmplate-am învățat și-nvăț / De ce și cum trăiesc borfașii în dezmăț / S-acuz neagra globalizare nu ezit / Cum nu ezit s-acuz
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]