226,569 matches
-
încheiata confruntare electorală, de se va fi încheiat într-adevăr. Atât de tensionată și de spectaculară, în felul ei, această confruntare, dar și atât de precară sub raportul ideilor avansate, al manifestelor, al programelor. Discursul considerat de Cronicar drept istoric aparține altcuiva decât unui politician. îi aparține unui om pe care soarta l-a plasat, l-a înălțat mai bine zis, deasupra politicului. Nu în afara ci deasupra lui. Este vorba de Regele Mihai și de discursul pe care l-a rostit
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
fi încheiat într-adevăr. Atât de tensionată și de spectaculară, în felul ei, această confruntare, dar și atât de precară sub raportul ideilor avansate, al manifestelor, al programelor. Discursul considerat de Cronicar drept istoric aparține altcuiva decât unui politician. îi aparține unui om pe care soarta l-a plasat, l-a înălțat mai bine zis, deasupra politicului. Nu în afara ci deasupra lui. Este vorba de Regele Mihai și de discursul pe care l-a rostit, la Palatul Cotroceni, cu ocazia aniversării
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
variat, cuprinzând lucrări ale unor coregrafi reprezentativi pentru câteva dintre direcțiile dansului secolului XX, cu prelungiri și în secolul XXI, cât și piese ale directorului și principalului coregraf al baletului vienez, Renato Zanella. Istoriei dansului clasic și neoclasic i-au aparținut lucrările lui George Balanchine, pe muzică de Piotr Ilici Ceaikovski: Temă cu variațiuni și un Pas de deux, scris cândva de Ceaikovski ca o inserție la Lacul lebedelor. Deși a creat în manieră clasică, Balanchine a fost un mare inventator
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
fost interpretate de patru perechi, în costume sumare, dar cu peruci, coregrafia dezvăluind aceeași bogăție inventivă și evocând o serie de relații ușor tensionate, dar marcate de umor. Spectacolul s-a încheiat cu o suită de piese, intitulate Numai vals, aparținând lui Renato Zanella. în primul fragment s-a remarcat, din nou, Simona Noja, printr-o partitură coregrafică de o elegantă expresivitate, interpretată fără muzică. Dar după acest preludiu promițător, valsuri, polci și cadriluri de Johann Strauss-fiul și Josef Strauss au
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
am refuzat", parinti.com) etc. Milionul pare să se răspîndească prin traduceri din engleză, sensul său colocvial hiperbolic, înregistrat și de dicționare, fiind destul de frecvent în limbajul publicitar-persuasiv: "provocarea e de un milion de ori mai mare", neogen.ro). Nu aparține stilului conversației curente repetiția coordonată - zeci și zeci, sute și sute, mii și mii -; structura, caracterizînd mai curînd un limbaj livresc, artificial, voit poetic, era de altfel curentă în limba de lemn comunistă, cum o atestă o caricatură a lui
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
goale și apetisante, o senzație de distanță persistă. Perdeaua diafană și narcisa stingheră din spatele lor, privirea pierdută a femeii, privirea înspre noi a bărbatului ne arată, totuși, că imaginea e o recompunere fantezistă. Ca și această "schadografie" (termenul nu-mi aparține), povestirile lui Mircea Cărtărescu sunt realiste și imaginare, sulfuroase și reci, fascinând prin ambiguitatea lor, prin "stranietate". Prin stil, dacă vreți, prin acel ceva care "e engramat acolo, în ingineria vertebrelor din coloana ta vertebrală, în dinamica fluidelor corpului tău
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
al poeziei lui Miron Kiropol este doar o provocare exterioară, căci dedesubtul ei curge o freatică religiozitate ca mod de a fi și ispăși revelația zeului, izvor de imagini indelebile (poetul e și pictor, dovadă coperta acestei cărți ce-i aparține), tot atâtea enciclice ale frumuseții duhovnicești, vânate de prihana și cruzimea istoriei. Prozodia fără cusur a lirismului ancien style este reabilitată ca descântec muzical și metafizic ("Vino, tu, arsură") devenind un involucru de incantație, vrajă și rugăciune, sub care fenomenele
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
omologat aci. E bine, ca să zicem așa, că s-a "integrat în Europa" și în lume înaintea țării noastre și că-l putem invoca azi ca martor impozant în pragul primirii României în Uniunea Europeană, cu nădejdea că astfel "Tîrgu-Jiul va aparține cu adevărat universalității", cum glăsuiește ziarul pomenit. Numai că "Amenajarea" cu pricina e pe cît de pompos proclamată pe atît de discutabilă. Toate bune și frumoase cu "universalizarea", dar credem că se cuvine a ne rosti deschis opiniile, fie și
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
melodrama) tocmai pentru a mai ușura povara de funcții narative ale protagonistei. Calea ferată e un film regizat de Sydney Pollack pe vremea când Natalie Wood era un superstar, iar Robert Redford - un actor încă în ascensiune. Deci, ei îi aparține rolul central și tot ea deține monopolul complexității ca personaj. O interpretează pe Alva Starr, o tânară care e centrul atenției tuturor bărbaților din Dodson. Mama dominatoare (ca să nu spun codoașă) o sfătuiește ce favoruri să accepte din partea cui. Dar
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
la care, de regulă, găsești răspuns într-un ghid sau într-un album. La acest nivel, Ermitajul este prezentat ca unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, găzduind în interiorul zidurilor sale o comoară de opere de artă și relicve aparținând mai multor culturi și epoci. Colecția muzeului atinge astăzi aproape trei milioane de obiecte, dintre care un sfert sunt expuse permanent în cele peste trei sute de săli: peste 16000 de pânze, 600000 de gravuri, schițe și desene, 12000 de sculpturi
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
atârnase, spre delectarea musafirilor ei, tablouri alese din colecția existentă în Palatul de Iarnă. Prima achiziție importantă, considerată a fi și data de naștere a Muzeului Ermitaj, a fost făcută în 1764, când un număr de 225 de tablouri, majoritatea aparținând școlilor flamandă și olandeză, a fost trimis de negustorul berlinez Gotzkowski, în schimbul banilor pe care îi datora trezoreriei imperiale rusești. Ulterior, Ermitajul a intrat în posesia altor colecții celebre, precum cea a contelui Brühl (1769), a bancherului parizian Crozat (1772
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
părțile esențiale folosind tehnici de manipulare atât de străvezii și de primitive încât au insultat până și inteligența cititorilor cu liceul neterminat. De pildă, după scandalul autobuzelor electorale, Na}ional titra de o șchioapă pe prima pagină: "Autobuzele fraudei au aparținut Alianței!". Undeva în colțul de sus, cu litere mici mici se afla și mențiunea "PSD spune:". Evident că în articolul cu pricina - de o pagină întreagă - nu se afla nici o dovadă. Doar replicile disperate ale pesediștilor. Ceva de genul: "Cine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
război mondial. Din analiza detaliată a modului cum au fost redate componentele semantice și fonice a originalului reiese că deși K. Strmeň l-a tradus foarte fidel, aproape mot-ŕ-mot, pe marele romantic român, totuși traducerea adecvată, sau chiar congenială, îi aparține lui Krasko care se ocupă de poezia eminesciană încă din anii �90 ai secolului XIX - perioada sa de studii la Sibiu și la Brașov, până la sfârșitul vieții (1958). Ca românistă cehă am plăcerea să constat că lucrarea Libu�ei Vajdová
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
aceeași condiție, Elisabeta Odobescu păstrează toată viața un spirit de castă intrat în sînge, care segmentează inevitabil lumea în "ai noștri" și "ceilalți": sancționează fără apel "mojiciile", gafele de comportament, lipsa de autocontrol, are așteptări reduse față de cei care nu aparțin clasei ei, dar foarte ridicate în ce privește egalii (Martha Bibescu e cea căreia are cel mai mult să-i reproșeze pentru a nu se fi ridicat la nivelul moștenirii genetice și al educației primite; episodul pe care-l povestește și asupra
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
le vor socoti, arghezian, și cu deștele de la picere. începem cu strofa a treia: P.S. Dacă vreun "gânditor" politic va obiecta că asta e ceva medieval, îi răspund dinainte că nici nu se compară cu epoca de piatră căreia îi aparține.
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
și ajutau. Cum să nu iubești locul unde ai văzut lumina zilei și de unde fiecare pietricică ți s-a încrustat în amintire? Anton se simțea și el cuprins de dulcea inerție a provinciei rusești. Dar în același timp suferea că aparține acestei populații amorfe care nici măcar nu credea într-un viitor mai bun. El însă, în ciuda vîrstei fragede, simțea o nevoie extraordinară de speranță. Presimțea că viitorul lui nu e la Taganrog. Stînd în prăvălia tatălui său, printre saci cu făină
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
fost invitat să prezinte în zilele de 26 și 27 noiembrie spectacolul Oblomov după Goncearov, de Mihaela Tonitza Iordache, în regia lui Alexandru Tocilescu și scenografia lui Dragoș Buhagiar. Cele două reprezentații au avut loc la Teatrul Rivoli. Un teatru aparținând de Primăria orașului, cu o capacitate de 800 de locuri, nu la fel de ofertant pentru actori și public ca Teatrul Național Săo Joăo, situat în Plaça da Batalha, ales însă pentru adâncimea scenei ce permitea amplasarea decorului baroc din Oblomov. Organizarea
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
împodobite cu azulejos, bucăți de faianță colorate în albastru, copiii zâmbindu-ți pe stradă și vânzătorul de castane coapte, aburinde, iată atmosfera care a întâmpinat la Porto sufletul actorilor, al regizorului, al scenografului, al trupei întregi. Oblomov nu le mai aparține în totalitate, ceva din el a rămas pe malurile Dourului.
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
adresat lui Enea de către abandonata Didona, iar savantul păgân Macrobiu, ca și creștinii Tertulian și Augustin, meditează asupra măreției și a declinului punilor. Pentru a lua în discuție doar o singură specie literară, pe care anticii o socoteau unanim ca aparținând sferei literaturii înalte, este semnificativ locul ocupat de Cartagina în tematica epopeii latine. în Războiul punic, cel dintâi poem epic al romanilor, Naevius, combatant în primul dintre cele trei războaie punice, relatează evenimentele la care au luat parte și inserează
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
din perspectivă latină, cartaginezii se trag din Orientul fastuos, strălucitor și lasciv, în timp ce romanii incarnează virtuțile austere și virile ale Occidentului; cartaginezii sunt orgolioși, perfizi și cruzi, pe când romanii rămân fideli legămintelor făcute și acționează mereu în spiritul dreptății; cartaginezii aparțin unui univers barbar, romanii - lumii civilizate; cartaginezii reprezintă o forță obscură și irațională, iar romanii - ordinea și claritatea. Putere a răului, simbol al corupției, imoralității și violenței, Cartagina tinde astfel să se constituie într-o anti-Romă. Desigur, cele două părți
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
inexplicabile, fără o istorie perceptibilă mental, ci numai vag emoțional, Joel & Clementine se vor întâlni din nou. Vor reacționa parcă în virtutea predestinării și povestea lor de dragoste va reface traseul inițial. Ștergerea memoriei se va "șterge" ea însăși treptat. Litera aparține etern hârtiei, emoția va rămâne veșnic în carne, iar palimpsestul va ieși la suprafață și memoria va fi restaurată. Deși ei n-o vor ști. Cine nu își cunoaște trecutul este condamnat să-l repete, spune celebrul dicton aplicat aici
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
unei vieți tumultoase, plină peste măsură de încercări și suferințe, de fapte cumplite, împovărătoare, de rigori, de credințe, de dibuci, de o fugă fără sfîrșit de ceva, de cineva, de salturi și acrobații în și pește identități, fără ca sa-si aparțină sau să le aparțină cîtuși de puțin. Toată această confesiune, făcută de personaj la bătrînețe, ca o spovedanie înaintea morții, era spusă de Rodica Negrea simplu, cu ironie, cu lacrimi uscate, înghițite, cu un tip de umor negru, rafinat și
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
peste măsură de încercări și suferințe, de fapte cumplite, împovărătoare, de rigori, de credințe, de dibuci, de o fugă fără sfîrșit de ceva, de cineva, de salturi și acrobații în și pește identități, fără ca sa-si aparțină sau să le aparțină cîtuși de puțin. Toată această confesiune, făcută de personaj la bătrînețe, ca o spovedanie înaintea morții, era spusă de Rodica Negrea simplu, cu ironie, cu lacrimi uscate, înghițite, cu un tip de umor negru, rafinat și sec, cu o precizie
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
să fie privită așa. În realitate, poezia definește scrisul lui Cristian Bădiliță la fel de bine ca scrierile sale savante. Atîta doar că unghiul de abordare este altul. Volumul Duminica lui Arcimboldo cuprinde, pe lîngă poemele lui Cristian Bădiliță, și șase ilustrații aparținînd lui Șerban Foarță. Alăturarea acestor nume (Giuseppe Arcimboldo, Șerban Foarță) atrage automat o etichetă, manierism, și sugerează o primă grilă de lectură a volumului. În timp, termenul "manierism" a dobîndit unele conotații peiorative (mai cu seamă la noi, în timpul regimului
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
lot de incalculabilă importanță din operele elinești ale antichității ne-au parvenit prin acești purtători de turban, pare timpul să descoperim o cale de înțelegere cu dânșii. Până atunci să notăm că, operând acum cu invenții ce nu le-am aparținut - inclusiv butonul declanșator - acești numiți arabi se află pe un drum greșit, în afara oricărei concordii. Că unii tocmai din asta trăiesc, este o altă problemă. Ceea ce ne interesează pe noi, aici și din câte ni se comunică, pe punctul de
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]