16,557 matches
-
și faptele Întemeiate În mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute anterior, dar care produc efectele unei discriminări directe. Se interzice condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii exercitării libere a unei profesii de apartenența acesteia la o rasă, naționalitate, etnie, categorie socială, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, de vârstă sau apartenența acesteia la o categorie defavorizată (art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). Este interzisă și discriminarea unei persoane pe motiv
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
directe. Se interzice condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii exercitării libere a unei profesii de apartenența acesteia la o rasă, naționalitate, etnie, categorie socială, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, de vârstă sau apartenența acesteia la o categorie defavorizată (art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). Este interzisă și discriminarea unei persoane pe motiv că aparține unei rase, naționalități, etnii, categorii sociale, respectiv datorită convingerilor, sexului sau orientării sexuale, vârstei sau apartenenței acesteia
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sau apartenența acesteia la o categorie defavorizată (art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). Este interzisă și discriminarea unei persoane pe motiv că aparține unei rase, naționalități, etnii, categorii sociale, respectiv datorită convingerilor, sexului sau orientării sexuale, vârstei sau apartenenței acesteia la o categorie defavorizată, Într-un raport de muncă, protecție socială manifestată În următoarele domenii: 48 Încheierea, suspendarea, modificarea sau Încetarea raportului de muncă; stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului; acordarea drepturilor sociale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care au vârsta de cel puțin 15 ani Împliniți, vârstă de la care pot stabili raporturi de muncă (art. 1 alin. 2). Aceștia, au drepturi egale de acces la formare profesională, fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenență politică sau religioasă. Toate categoriile de angajatori (societăți comerciale, companiile și societățile naționale, regiile autonome și alte unități aflate sub autoritatea administrației publice centrale sau locale și instituțiile finanțate din fonduri bugetare și extrabugetare) trebuie să ia toate măsurile pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de drept public sau privat, destinate tuturor membrilor unei comunități locale ori zonale. Bibliotecile publice asigură egalitatea accesului la informații și la documentele necesare informării, educației permanente și dezvoltării personalității utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenență politică, religie ori naționalitate. Din categoria bibliotecilor publice fac parte: Ø Biblioteca Metropolitană București; Ø bibliotecile județene; Ø bibliotecile municipale și orășenești; Ø bibliotecile comunale. Biblioteca Metropolitană București, succesoare a Bibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” din București, este bibliotecă de drept
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
obștești Ø Instituții și întreprinderi (cu caracter economic, financiar, productiv, științific, de învățământ, culturale, educative) Ø Societăți, asociații, academii, fundații B. Colectivități cu caracter temporar (congrese, conferințe, consfătuiri, simpozioane, colocvii, zilele .., mese rotunde, expoziții etc. Din punct de vedere al apartenenței: Ø Internaționale Ø Naționale Tipuri de documente care au vedetă autor-colectiv sunt, în general, publicații cu caracter oficial. Iată tipuri de publicații care au vedeta autor colectiv: Ø Constituțiile, legile, decretele, tratatele, convențiile între state Ø Programele partidelor de guvernământ
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
punct de vedere al volumului și categoriei de documente 1. fond general (ex: catalog alfabetic, sistematic etc.) 2. fonduri speciale și de secții (periodice, carte rară, carte românească veche, albume, hărți, secția de copii) IV. Din punct de vedere al apartenenței documentelor 1. catalogul unei singure biblioteci 2. catalog colectiv 3. bază de date V. Din punct de vedere al formei 1. carte, volum tipărit 2. registru, album, repertoar 3. sub formă de fișe 4. informatizat (OPAC) 115. Care este rolul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire". Alin. 4 -"Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită În proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor". Alin. 5 "Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau 7 construcțiilor
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
succes prin procedura medierii, dacă există voință și comunicare Între părțile implicate În asemenea dispute. Pe seama șanțului despărțitor dintre proprietățile vecine se poartă și se mențin numeroase discuții controversate care Îmbracă elementele constitutive ale unui conflict de vecinătate, Îndeosebi cu privire la apartenența și obligația de Întreținere. Practica a dovedit că și aceste dispute pot fi stopate printr-o Înțelegere acceptată de părți În cadrul procesului de mediere. Ferestrele și gurile de aerisire Fereastra sau deschiderea pentru aerisire În zidul comun despărțitor Între proprietăți
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
oricum? 19 Opțiuni 19 Capitolul 2 Ce este „dezvoltarea comunitară”? 25 „În”, „prin” și „pentru” comunitate 25 Schimbare voluntară „prin” comunitate 26 „Comunitatea” din DEVCOM 29 „Familia” DEVCOM 34 Capitolul 3 Participarea comunitară 43 Acțiune comună în interesul grupului de apartenență 43 Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 45 Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară 46 Structura asociațiilor 48 Aspectul cronologic 48 Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor 51 Aspirații de confort 51 Inițiere și organizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) % 150 Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară 152 Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
îndoielnic aplicate nu este o întâmplare, ci, de cele mai multe ori, aceasta e o formă mascată de apărare a intereselor instituțiilor care gestionează defectuos banii pentru DEVCOM. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Participarea comunitarătc "Participarea comunitară" Acțiune comună în interesul grupului de apartenență 1tc "Acțiune comună în interesul grupului de apartenență1" „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc satisfacerea unor cerințe cu caracter local, preponderent local și public sau grupal. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asociate sunt de natură să ducă spre instituționalizarea unei dezvoltări comunitare durabile. Cultura participativătc "Cultura participativă" Am menționat deja (vezi tabelul 1) că implicarea populației în acțiuni de dezvoltare comunitară poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre cele trei tipuri de participare comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică. Voi discuta în continuare cazul culturii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre cele trei tipuri de participare comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică. Voi discuta în continuare cazul culturii implicate în participarea comunitară în baza apartenenței la comunitatea beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil că în contexte diferite acționează configurații culturale diferite. La un nivel de maximă generalitate se poate presupune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la tipul social al străinului în varianta apropiată de cea schițată de Simmel (1971, pp. 143-149). Este vorba de „străin” ca actor social diferit fie prin opțiune de credință (altă religie), fie prin experiență rezidențială (imigrant), fie prin istorie și apartenență etnică (altă etnie). Cele trei tipuri de străin dau trei tipuriculturale de sate. Lor li se opun satele definite prin absența străinului, „închise” prin tradiție și sărăcie sau prin izolare. Satul așa-zis modern nu este definit nici prin prezența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pasiv-participativă; orientarea participativă identificată în rândul populației din România se aliniază la cultura participativă sau, în unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturaletc "Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la cultura participativă sau, în unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturaletc "Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele îngroșate indică existența unor corelații semnificative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
răspunsuri la întrebările din chestionar se înregistrează percepții, definiri personale ale unei identități sociale. Principala distincție adoptată în interpretarea datelor asupra naționalismului, în cadrul acestei analize, este cea dintre naționalismul identitar și cel exclusivist/de segregare. Primul este raportarea afirmativă de apartenență și loialitate la propriul grup, iar cel de-al doilea reprezintă simultan o raportare de loialitate la propriul grup, și o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de segregare este concordantă cu cea dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai dramatic invocat, cu cea mai încărcată și mediatizată istorie evenimențială. Nu trebuie uitate însă nici cele care au ca nucleu de structurare regiunea, religia, profesia, familia, sursele de divertisment etc. Toate reprezintă căutări de replasare a propriului grup de apartenență pe coordonatele unui spațiu sociocultural care se reconstituie în articulațiile sale naturale, după trauma comunistă. Tematica identitară a postcomunismului a fost monopolizată în bună măsură de politicieni sau, în genere, de elite. Identitățile grupale sunt, fără îndoială, construite în bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
măsura localismului identitar pe care ne-o permit datele disponibile este destul de slabă (bazată numai pe doi indicatori). Poate fi formulată însă ipoteza caracterului predominant social al variațiilor identitare interregionale. Vârsta și satisfacția materială par să fie mai relevante decât apartenența regională pentru nivelul de autoidentificare cu localitatea sau zona în care trăiesc oamenii: dacă printr-un procedeu analitic obișnuit în prelucrarea datelor se înlătură efectul vârstei și al satisfacției materiale, regiunile istorice încetează să mai fie un context relevant pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Probabilitatea de condiționare subiectivă reciprocă este cea care dă fundamentul relațiilor sociale. Acestea sunt de tip pozitiv sau negativ, desolidaritate sau de conflict. La rândul lor, relațiile de solidaritate pot fi comunale sau comunitare dacă sunt asociate cu sentimentul de apartenență comună sau de tip asociativ (distincție echivalentă cu cea a lui Tönnies dintre „comunitate” și „societate”). Ceea ce se cheamă sociabilitate poate fi identificat, în sens larg, cu relațiile sociale de tip solidar, aducătoare de beneficii reciproce. Acest sens al conceptului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de rezolvare. Toleranță - „mod de interacțiune socială bazat pe valorizarea egalității drepturilor de afirmare umană și a relativității contextuale a valorilor” (Sandu, 2003, p. 24). „Discriminare” se referă la adoptarea unor comportamente de tratare inechitabilă a unor persoane în baza apartenenței lor de grup. Referentul principal al noțiunii de toleranță/intoleranță este cel atitudinal, iar pentru „discriminare” acesta este de natură comportamentală. Altfel spus, discriminarea este o formă acțională de intoleranță manifestată prin tratarea inegală a unor persoane în baza identității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în ceea ce privește imaginea) pentru orice sistem, considerăm totuși că cea mai bună structură este cea care implică existența unui departament de PR propriu, deoarece membrii unui astfel de departament au mult mai multe pârghii de cunoaștere a realităților sistemului. De asemenea, apartenența sistemică denotă și o implicare mai mare în rezolvarea problemelor acestuia. Minusul departamentului de imagine propriu este reprezentat de aplatizarea în timp a consilierilor PR și de o tendință a acestora de a valoriza sistemul mai mult spre partea pozitivă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
comunicarea integrată corporativă, comportamentul corporativ, cultura corporativă, designul corporativ), statutul sistemului, obiectivele sistemului, tradiția siste-mului, eventuale puncte tari sau puncte slabe (probleme). În ceea ce privește identitatea corporativă, vom porni de la definirea conceptului de identitate, care, din punct de vedere psihologic, înseamnă: a. apartenența la un grup de valori; b. diferențierea specifică în cadrul aceluiași grup de valori. Este foarte clar că orice sistem va aparține sau va fi membru al unui anumit grup de sisteme care au aceleași orientări și, de asemenea, va trebui
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
PR, ar putea reprezenta intenția: "1. de a face cunoscut un produs, un serviciu, o idee, o politică; 2. de a preveni o criză; 3. de a îmbunătăți imaginea organizației; 4. de a da naștere în interiorul organizației unui sentiment de apartenență, unui climat mai bun; 5. de a vinde mai multe produse; 6. de a crește numărul de aderenți; 7. de a combate un adversar; 8. de a crește la bursă; 9. de a pregăti o fuziune"43. Aceste teme nu
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]