758 matches
-
aceea se Întorsese istovită În Lavender Hill. Iar acum era epuizată. Răsuci verigheta Între degete, așa cum o făcuse la cinematograf, dar pînă și greutatea ei nesemnificativă i se păru prea apăsătoare cînd o ținu În mînă. Se uită În jur, apatică, În căutarea unui loc În care s-o pună și, În cele din urmă, o lăsă să cadă În cutia de conserve printre mucurile de țigară. Dar stătea acolo strălucind prin mușuroiul de scrum; Îi atrăgea În continuare privirea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de ei ca să-și poată duce slujba la final, adică să formeze o masă de credincioși, obiectul strădaniei sale spirituale. Iar aceștia se încăpățânau să rămână neasimilați. Bărbații și femeile Bombayului pe care nu putuse să-i salveze îl urmăreau apatici cum predică sau, și mai simplu, nu-l urmăreau deloc, mestecând betel, hoinărind sau făcând comentarii și, din ce în ce, cu fiecare semn de amuzament sau de indiferență, păreau să-și etaleze individualitatea. Cum puteau oare? Ăsta era răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
că un guvern, atunci când devine prea mare, pierde contactul cu poporul său. Atunci polițiștii se aleg cu libertatea de a înfige o coadă de mătură în rectul unui prizonier de culoare. Un prizonier nevinovat, pe deasupra. - Au fost prinși, comentă Grady apatic. - Condamnarea lor nu-i va reda acelui om demnitatea, am dreptate? Și pe deasupra, câți din ei nu sunt prinși?... Să vedem ce s-a întâmplat la Washington. Îi lasă pe teroriși să intre în țară, cu intenția de a ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
copii înainte să se nască în Pennsylvania. Și acum va adăuga în listă un procuror. Trase după el căruciorul pătrunzând în parcarea subterană aproape goală a unei clădiri din centru și se postă în fața uneia dintre uși, așteptând. Părând foarte apatic, ca un îngrijitor care urmează să înceapă tura de noapte. După câteva minute de așteptare, ușa se deschise și o femeie ieși din clădire, îmbrăcată în jeanși și o bluză albă și cu o servietă în mână. O salută printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
strălucire, riduri adânci imprimate în mâinile mele de blesteme ce nu mai pot fi șterse, încerc să îmi ascund mâinile, o las pe ea să îi pună pantalonii de pijama, tubul cateterului stă ascuns, umil, la locul său, îi observ apatică degetele frumoase cu care îl atinge, cu care atinge trupul acesta care fusese odată al meu și care nu îmi mai aparținea mie, dar nu îi mai aparținea nici lui, abandonat la mila unor noi stăpâni, capul lui se sprijină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
s-a lăsat învins, aruncat în dizgrație, n-a încercat să lupte pentru ea, fără să se consulte cu mine, și-a abandonat studiile doctorale și a început un curs de ghizi, pleca de acasă în călătorii lungi, se întorcea apatic și însingurat, brațele sale nu ne mai îmbrățișau; m-am uitat spre ea pe furiș și i-am văzut fețișoara emoționată, cu ochii mari ațintiți asupra patului gol, ca și când ar avea o revelație înfiorătoare, iar eu mă întrebam cât anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
umil, eu îl întreb preocupată, a durut, iar el spune, nu, a fost pur și simplu neplăcut, iar Noga ne informează cu mândrie, tati, eu nu voi mânca nimic până când nu te faci bine, el schițează un zâmbet spart, încuviințând apatic sacrificiul ei. Udi, spune-i să mănânce, îl rog eu, spune-i că te vei însănătoși numai dacă va mânca, însă el se holbează la noi ca și cum logica noastră ar fi una ciudată, ca și cum nu ne-ar înțelege limba. Simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mai fi ieșit din clipa aceea din casă, îmbunătățind încontinuu pictura aceea, anotimp după anotimp, an după an, adăugând urmele trecerii timpului, pătându-și mâinile, înnegrind coapsele slăbite, întunecând pielea feței, înnegrind cearcănele din jurul ochilor, trec pe acolo pustie și apatică asemenea unei umbre, cu privirile în pământ, să nu mă vadă, și abia după ce mă simt la adăpost, privesc cu coada ochiului, este el, nu este el, oare cum arată de fapt, pentru o clipă toți bărbații îi seamănă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
poate, într-o zi, să devină autenticitate. 1 În engleză în original: O lesbiană nu este o femeie. (n. trad.Ă 2 În engleză în original: „Queer înseamnă să ți-o tragi cu genul. Pe toate drumurile din țara asta apatică în care trăim, există queer hetero, queer bi, queer trasvestiți, queer lesbi, queer homo, queer sado-maso, queer care practică fisting“. (n. trad.Ă Traducere din limba germană de Cristian Cercel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Venind de la sediul Securității Municipiului București, unde îl anchetasem pe diplomat, trecusem prin Piața Universității și constatasem că aceasta era nu doar pustie, dar și deja curată, ultimele mașini ale salubrității spălând asfaltul. Șeful mi-a replicat cam așa, la fel de apatic: „Nici nu știi câți muncitori vin spre centru! De la I.M.G.B., „23 August”, din Militari...”. Eram prea obosit ca să înregistrez această informație, așa că m-am culcat destul de liniștit, pe patul de campanie din birou. După un timp, am fost trezit de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de la Adrianopol pereții sunt zugrăviți. în general, se poate spune fără teamă de a greși că ultimele două decenii ale sec. al XVII-lea au fost de-a dreptul dezastruoase pentru falnicul conac de altădată. Vlăstarele de pe urmă, cu totul apatice, ale Stoeneștilor, și-l pasau unele altora prin testament. Rareori vreunul din numeroșii, mereu noii proprietari dădea pe-acolo; printre slugi, de ani în șir, domnea o mare derută: cui aparțineau ele? Nu e astfel de mirare că se muncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
obiect sau o ființă și dacă obiectul sau ființa respectivă se mișca, se mișca și ochiul deschis, în timp ce celălalt, închisul rămânea nemișcat, împlinindu-și somnul. Călugărul nostru verifică acest lucru făcând câțiva pași pe punte: ochiul comandantului turc îl urmări apatic, iar gura otomanului spuse încet, somnoroasă: Te plimbi cam mult, bătrâne... Metodiu se opri, mut de admirație și spaimă: extraordinar popor! După încă două ceasuri, nu cu mult înaintea asfințitului, vasul căpitanului Georgios intră în inima pașalâcului, marele port fluvial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Vasili în mașină și au plecat. Ziua și noaptea a șasea Viața micii noastre comunități, după ce Vasili a fost smuls dintre noi, s-a schimbat mult. Cele trei femei străbunica Ulitia, bunica Ana și mătușa Olga au redevenit umbrele triste, apatice, absente, care fuseseră la aflarea executării celor șase bărbați ai familiei Cozmei. Le vedeam numai seara când așteptau, îngenuncheate, la ușa lui Gerhard căruia îi sărutau mâinile și îl implorau să îl aducă înapoi pe Vasili. În atmosfera asta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sensibil și dornic de tandrețe. Iar umărul lui mi-a fost un neprețuit sprijin atunci când am trecut prin ce am trecut. Despărțită de cel care îi era ca un frate și fără alte prezențe tinere în preajma ei, Minodora a devenit apatică și irascibilă. Poate că erau de vină și tulburările adolescenței, dar dacă mă gândesc bine, "boala" asta a fost inventată mai târziu și a căpătat dimensiuni exagerate în ziua de azi. Explicația este că ea suporta cu adevărat greu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tot balamucul, și le vezi pe toate, toate puse la locul lor... Dacă mai scapi... se arătă sceptic Alexe. El se plimba de-a lungul pereților ca un leu în cușcă, cu mâinile încrucișate pe piept, înstrăinat și aparent calm, apatic, pașii îi răsunau în camera golită, mizeria de pe jos scrâșnea sub tălpi. Trebuie să apară meșterul, spuse Nina. Lucrurile sunt toate strânse, ce mai, astăzi dă gata sufrageria. Dacă o să vină meșterul, glăsui Alexe și se întoarse brusc pe călcâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
făcea să-l respiri până la saturație. În curtea împrejmuită cu plasă de sârmă, cele câteva găini scormoneau în țărână, mereu în căutarea hranei. Alături, porcul mare, bălțat, cumpărat din primăvară, ședea tolănit peste un braț de paie într-o somnolență apatică. Acele vietăți de lângă casă care erau îngrijite, erau educate, li se dădea nume, se comenta asupra progreselor făcute, a ușurinței de a-și însuși anumite obiceiuri, acele ființe erau minuțios pregătite, cu multă atenție, cu multă cruzime, pentru sacrificare... Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
afară, scoțând la iveală cabluri și circuite imprimate. Luminile camerei fulgerau În roșu. Toate ecranele clipeau: AVARIE - SISTEME VITALE — Ce se Întâmplă aci? țipă Norman. Fletcher flutură mâna a lehamite. — Naiba știe! Se Întoarse și Îl văzu pe Harry stând apatic Într-un colț lângă secțiunea video a lui Edmunds, cu un creion În mână și cu un teanc de foi pe genunchi. Părea complet indiferent la zgomotul sirenelor și la luminile care-i licăreau pe față. — Harry! Harry nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ai putut face o astfel de confuzie, spuse Harry. — Eu știu? Am avut o scăpare. O chestie stupidă. Ca să vezi! — Îmi pare rău. Crede-mă, Îmi pare rău. — Nu-i nimic, spuse Harry. N-are importanță. Harry devenise dintr-o dată apatic, indiferența i se instalase În ton. Ceea ce-l făcu pe Norman să exclame În gând:“„Hopa!“ Harry căscă și se Întinse: — Știți ceva? Dintr-o dată m-a cuprins oboseala. Cred c-am să trag un pui de somn. Și plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pe locatarii imobilului. Din cînd în cînd porumbeii se mai zbat, cîte un intrus încearcă să-și facă loc în ciorchinele deja constituit și se mai prăbușește astfel cîte un album sau cît o carte... Vecinii mei rămîn însă total apatici, cu urechile oarbe și cu ochii surzi. nici cînd s-a prăbușit lampa cea mare din salon, întrucît porumbeii deveniseră prea grei pentru abajur, nimeni nu a tresărit în imobil, deși bufnitura a fost teribilă iar becul s-a făcut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Antrenat În numeroase activități și publicații cu caracter religios și național S. Grosu nu neglijează confrații basarabeni și legăturile cu consăteanul său de la București - Pan Halippa. Preocupările din anii exilului depășesc cadrul restrâns al provinciei natale combate cu vehemență atitudinea apatică a lumii libere europene. În predicile sale el contrapune conștiința de clasă a ideologiei comuniste, conștiinței creștine care se pune În slujba semenilor săi. El se adresa de foarte multe ori ierarhiei creștine din occident care adeseori trecea cu vederea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
asupra activismului este mai mare decât în cazul cadrajelor neutre, factuale) și îi mobilizează într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor cercetări care vorbesc despre potențialul conflictelor politice de a activa un public apatic (Schuck, 2011) și despre rolul pozitiv al conflictelor axate pe poziții politice sau ideologice și nu pe persoane 25 (Min, 2004). Trecând la a doua secțiune a cercetării, am încercat să aflăm dacă expunerea la conflicte declanșează anumite tipuri de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
veacurilor. Fran ar fi putut să le spulbere iluziile povestindu-le despre problemele cu care se confrunta, care includeau persoane fără adăpost și flagelul drogurilor, dar nu asta căutau turiștii. Asta puteau găsi și la ei acasă. Londra se îndrepta apatic spre sfârșitul verii, copleșită de un val neașteptat de caniculă, părea neîngrijită și îngropată până la genunchi în gunoaie. Nu era de mirare că, prin comparație, Woodbury-ul arăta chiar bine. Avea metrou direct, așa că Fran se îndreptă spre stație, promițându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
prieteni vechi, separați de nenorocirile războiului. Spune, copile... Te simți bine? Se uită la cămașa și la șortul lui Jim, zdrențuite, la picioarele lui goale, acoperite cu murdărie și bube. — Lagărul Lunghua? Cred că a fost dur. Jim se uită apatic la eurasiatic. În ciuda zîmbetului, nu simțea simpatie În ochii bărbatului. Vorbea cu un puternic accent american, dar unul recent căpătat, pe care Jim bănui că-l Învățase În timp ce interoga aviatori americani capturați. Purta un ceas cromat și pistolul Colt de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cineva primit cu drag de mine-n casă. Am plâns era firesc, și telefoane - am dat Dar nimeni nu mi-a spus cam cine l-a furat Am meditat o zi la faptă și la ceas Extraveral am luat și - apatică-am rămas. Compătimeam pe hoț și mă durea mai tare Că nu știa că Domnul este cel mai mare. Lăsat era în grija Domnului de sus Acel ce-mi luase ceasul și nu mi l-a adus. Dar mi-am
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
părerea mea, să contractezi această plagă în secolul nostru îngrozitor ar fi ceva ridicol. Astăzi biroul nostru a fost în cele din urmă onorat de prezența domnului și stăpânului nostru, domnul G. Levy. Sincer să fiu, l-am găsit destul de apatic și indiferent. I-am atras atenția asupra inscripției mele (Da, cititorule, a fost în sfârșit pictată și pusă pe perete. Un crin imperial îi dă acum o semnificație sporită), dar nici aceasta nu i-a stârnit decât prea puțin interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]