776 matches
-
venoasă bicavală, accesul la DSV realizându-se prin atriotomie dreaptă, transtricuspidian. Pentru unele tipuri de DSV (exemplu, subpulmonar) poate fi necesară efectuarea unei ventriculotomii drepte minime, iar în rare situații, cum este cazul defectelor septale musculare multiple, sau cu localizare apicală, ventriculotomie stangă. Pentru închiderea defectului se utilizează petece din material biologic (pericard autolog fixat intraoperator în glutaraldehidă, pericard heterolog) sau sintetic (Dacron, PTFE etc.). În rare situații, se poate efectua sutura directă a DSV prin aplicarea unor fire armate cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
este necesar un procedeu de plastie sau uneori chiar înlocuire valvulară. Închiderea defectului pe cale interventională cu „device”-uri speciale în laboratoarele de cateterism a început să câștige teren în multe centre de specialitate, interesând cu precădere defectele musculare și cele apicale. Complicațiile sunt destul de frecvente: perforația apexului, leziuni ale valvelor atrioventriculare, insuficiență aortică (în cazul DSV perimembranoase) [16]. Închiderea DSV cu „device” în sala de operație, în by-pass cardiopulmonar este o alternativă atractivă pentru DSV musculare, multiple. Contraindicație: unica situație în
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
supravețuire față de purtătorii genotipului CT sau TT și un nivel mai scăzut al bilirubinei serice [10]. MUTAȚII ALE GENELOR DE TRANSPORT CANALICULAR Transportul constituenților biliari este reglat de activitatea unor gene care codifică proteinele sistemului de transport, exprimat la suprafața apicală a hepatocitelor și a colangiocitelor [11]. Mutațiile genelor care codifică sistemele de transport pot influența secretia biliară, pot produce o modificare a concentrației constituenților biliari, cu expunerea colangiocitelor la xenobiotice sau mutageni endogeni, care pot interveni în tumorigeneză. Polimorfismul MRP2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
în tumorigeneză. Polimorfismul MRP2/ ABCC 2 Proteina 2 asociată proteinei de rezistență multidrog (MRP 2) este cunoscută în terminologia nouă sub numele de ABCC 2 și este un membru al transportatorilor casetei de legare ATP (ABC), exprimați la nivelul membranei apicale a hepatocitelor si colangiocitelor. Ele joacă un rol major în clearance-ul biliar al agenților toxici exo și endogeni. Varianta genetică a ABCC2: c.3972 C>T la nivelul exonului 28 se asociază cu riscul de carcinom hepatocelular (CHC), dar de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
inconveniente de depășit. În sfârșit, la 24 august 1914, intră să facă parte din Casa Copiilor Buni. După câteva luni, pe 8 decembrie 1914, depune voturile private în mâinile lui don Calabria. În 1917, se îmbolnăvește grav de o afecțiune apicală pulmonară. Se reîntoarce în familie pentru a se îngriji. La 2 octombrie 1917, își reia locul la San Zeno in Monte, complet vindecat. Pe 5 august 1919 este numit superiorul filialei din Costozza. Rămâne acolo până la 31 octombrie 1929. În
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
produce modificarea infiltratului cu prezența în număr mare a plamocitelor mature la baza sulcusului și în conjunctivul gingival. Aria lezionala se extinde în suprafață, observându-se scăderea cantității de colagen. Caracteristic pentru acest stadiu este proliferarea epiteliului de joncțiune înspre apical și transformarea în epiteliul pungii gingivale. Acest epiteliu de pungă nu se fixează la suprafață dintelui, este subțire și adesea ulcerat, înfiltrat cu PMN, limfocite, plasmocite. Odată cu pierderea contactului dintre epiteliu și dinte apare un șanț profund, iar suprafață radiculara
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
stabilite pot progresa foarte lent sau pot rămâne staționare foarte mult timp. Din punct de vedere clinic acest stadiu se traduce prin existența pungilor parodontale. Stadiul IV: leziuni avansate în această etapă leziunea nu mai este localizată și se dezvoltă apical, urmată de noi depuneri de placă în pungă, ulcerații ale epiteliului pungii, înfiltrat inflamator în țesutul conjunctiv. Plasmocitele producătoare de Ig domină cea mai mare parte a leziunilor dar sunt prezente și limfocite și macrofage. Zona de distrugere a colagenului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
b) mobilitatea verticală sau axiala -este mai puțin vizibilă la examenul clinic decât cea transversala. În inocluzia de repaus, dinții sunt ușor egresați datorită presiunii sangvine desmodontale, fibrele ligamentare fiind ușor ondulate. În ocluzie, dinții sunt ușor deplasați în direcție apicala iar fibrele ligamentare devin rectilinii. Mobilitatea ușor crescută din cursul dimineții se datoreaza ușoarei extmzii a dinților datorită contactelor ocluzale limitate din cursul somnului. Pe parcursul zilei mobilitatea este redusă datorită masticației și forțelor din cursul deglutiției care duc la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
organismului sau din sfera dentomaxilara. Menționam câteva astfel de situații: o mobilitatea fiziologica crescută din timpul sarcinii, datorită relaxinei luteinice; o mobilitatea fiziologica crescută din cursul erupției dentare datorită formării incomplete a rădăcinii o mobilitatea dentară din cursul afecțiunilor parodonțiului apical, datorită inflamației acute a țesuturilor perapicale; o mobilitatea crescută a dinților stâlpi de punte sau ancorați de croșete cu epuizare parodontala datorită suprasolicitărilor funcționale; Mobilitatea patologica poate fi determinată de: reducere a suportului parodontal procese de distrucție a parodonțiului profund
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din HCl provine din ionizarea apei în celulă () sau din dehidrogenarea glucozei. Ionul de H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme active care necesită consum de ATP (furnizat de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut de ATP-aza Na+K+; pătrund 2 ioni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sintetizate sub formă inactivă la nivelul ribozomilor celulelor acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la nivelul polului apical al celulei acinare, iar când sunt stimulate veziculele secretorii vor fuziona cu membrana celulei acinare și vor elibera conținutul prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea secreției exocrine pancreatice Reglarea secreției pancreatice se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
bilirubina neconjugată și colesterolul (transportat sub formă de lipoproteine). Colesterolul este un solid cristalin (la temperatura corpului) și pentru a fi dispersat sub formă veziculară el trebuie să fie prezent alături de un alt lipid. Acizii biliari sunt secretați la polul apical al celulelor membranei apicale prin transport activ secundar. Odată secretați ei induc secreția de către hepatocite a unor vezicule lipidice ce conțin în special colesterol și fosfolipide (în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
transportat sub formă de lipoproteine). Colesterolul este un solid cristalin (la temperatura corpului) și pentru a fi dispersat sub formă veziculară el trebuie să fie prezent alături de un alt lipid. Acizii biliari sunt secretați la polul apical al celulelor membranei apicale prin transport activ secundar. Odată secretați ei induc secreția de către hepatocite a unor vezicule lipidice ce conțin în special colesterol și fosfolipide (în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un proces de emulsionare, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
facilitată. Glucoza și galactoza sunt absorbite prin simport cu sodiul. Glucidele se acumulează în celulă în concentrații mai mari decât în plasmă și părăsesc enterocitul prin membrana bazolaterală, prin difuziune simplă sau transport facilitat Na +-independent. Transportul fructozei la polul apical este mai lent decât al glucozei și se realizează prin difuziune facilitată Na+-independentă. Glucidele absorbite sunt transportate de sângele portal la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult debitul din regiunile anterioare. Distribuția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
proximal Tubii proximali corticali reabsorb cea mai mare parte a elementelor minerale și a altor nutrienți din fluidul tubular și le trec în sângele din capilarele peritubulare. Este căptușit cu un epiteliu cilindric unistratificat, cu diferențe între polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot apărea câțiva microvili izolați. Membranele celulare prezintă de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nivel există un eflux de sodiu foarte puternic, cuplat cu un influx echivalent de potasiu (transport activ primar). Rezultatul acestor fenomene este o concentrație citosolică redusă de Na, o concentrație înaltă de K și un potențial membranar (-70 mV). Membrana apicală a celulei tubulare proximale prezintă numeroase canale de Na permanent deschise, iar concentrația de Na din ultrafiltrat este mare (), așa încât gradientul foarte mare de concentrație a Na între lumenul tubular și celula tubulară va produce un influx masiv de Na
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Na între lumenul tubular și celula tubulară va produce un influx masiv de Na în celula tubulară, care este favorizat și de gradientul electric. Gradientul de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un transport activ secundar. Aceeași forță motrice este folosită și pentru reabsorbția altor molecule, precum glucoza și aminoacizii, care vor penetra prin membrana apicală a celulei tubulare doar împreună cu Na, prin cotransportori dedicați. Doi anioni de importanță majoră însoțesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un transport activ secundar. Aceeași forță motrice este folosită și pentru reabsorbția altor molecule, precum glucoza și aminoacizii, care vor penetra prin membrana apicală a celulei tubulare doar împreună cu Na, prin cotransportori dedicați. Doi anioni de importanță majoră însoțesc Na în tranzitul său: Clși HCO3-. HCO3se reabsoarbe preferențial în tubul proximal și va fi apoi eliminat din celula tubulară în interstițiu printr-un antiport
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
proximal, ce prezintă o cinetică de saturație cu maximum de transport (Tmax). Secreția cationilor organici este analogă cu cea a anionilor. ATPaza Na+/K+ menține gradientul de Na+ și interiorul celulei negativ față de exterior. Na+ intră în celulă la polul apical datorită gradientului electrochimic împreună cu α-cetoglutaratul (αCG). αCG este schimbat prin membrana bazală cu anionii organici (de tip PAH) prin Transportorul de Anioni Organici (OAT), după care reia ciclul spre interiorul celulei. PAHintră în vezicule citoplasmice sau traversează celula până la polul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]