4,229 matches
-
în caracter foarte mic), lucrarea este structurată în șase părți, abordând evoluțiile semantice ale conceptului de creativitate (I), metodologia cercetării creativității (II), fundamentele biologice ale creativității și evoluția procesului creativ de-a lungul ontogenezei (III), raportul dintre creativitate-self-mediu (IV), domenii aplicative speciale ale creativității, ca, de pildă, modele computerizate ale creativității sau creativitatea organizațiilor (V), și un demers concluziv (VI). Ediția română a Manualului de creativitate cuprinde, exhaustiv, părțile I, II, VI și parțial, partea a IV-a. Pentru selecționarea capitolelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de apariția standardelor profesionale, un lucru trebuie menționat ca fiind obligatoriu pentru delimitarea domeniului profesional și a nivelurilor de competență. Formarea standardelor profesionale nu se poate realiza fără o legătură organică între cele două aspecte corelative: pregătirea teoretică de tip aplicativ și necesitățile practice cu orientare spre activități specifice susținute științific. În cazul asistenței sociale, activitățile concrete pe care trebuie să le desfășoare asistentul social ca răspuns la problemele sociale multiple ale celor în dificultate, transpuse în planurile de formare la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pentru responsabilitatea acțiunilor desfășurate de asistenții sociali atât față de beneficiari, cât și față de instituția angajatoare. Standardele profesiei de asistent social vor măsura în timp cantitatea și calitatea cunoștințelor teoretice absolut necesare practicării profesiei, munca înmagazinată pentru înțelegerea și folosirea lor aplicativă, aspectul formativ al acestor cunoștințe prin crearea și stimularea deprinderilor practice, precum și interiorizarea normelor deontologice cerute de codul etic în domeniu. Un aspect central al profesiei de asistent social, ce face încă obiectul multor dispute teoretice și introduce confuzii în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cât și pe arii geografico-spațiale, ea nu a separat nicicând formarea specialiștilor, la orice nivel de competență, de practica profesionistă a domeniului. Natura cadrului teoretico-științific ce stă la baza formării asistentului social subliniază necesitatea unei programe curriculare ce cuprinde discipline aplicative cu numeroase conexiuni între ele, cu granițe flexibile/fragile capabile să interacționeze în definirea relațiilor dintre om și mediul său de viață în diferite contexte situaționale. În cadrul unei construcții sociale comparabile unei „adevărate inginerii/construcții umane”, științele socioumane, prin teoriile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
numeroase conexiuni între ele, cu granițe flexibile/fragile capabile să interacționeze în definirea relațiilor dintre om și mediul său de viață în diferite contexte situaționale. În cadrul unei construcții sociale comparabile unei „adevărate inginerii/construcții umane”, științele socioumane, prin teoriile lor aplicative, armonizate și echilibrate într-o nouă sinteză, se vor supune atât obiectivelor de cunoaștere a omului și a lumii sale, cât și acțiunilor de schimbare a acestora. Aceste discipline/teorii se întrepătrund reciproc și duc la consolidarea unui nou statut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
științelor socioumane, focalizate pe activități precise cu funcții de prevenție, intervenție și recuperare a persoanelor în dificultate. În această perspectivă de abordare a omului și a problemelor sale de viață, vor deveni fundamente de bază pentru asistența socială domenii științifice aplicative precum psihologia socială și sociologia, antropologia și lingvistica, psihologia și pedagogia, politicile sociale și politologia, cultura organizațiilor și managementul, medicina și anatomia, filosofia și etica, dreptul și economia etc. Având în vedere complexitatea problemelor sociale și a impactului lor asupra
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și viziuni diferite, sub aspect social, psihologic, fiziologic și antropologic. Toate aceste metode și tehnici psihoterapeutice trebuie adaptate la unicitatea personalității clientului și selectate în funcție de problemele sale emoționale, psihologice, probleme cauzate de boală. Abordarea integrativă, spre exemplu, are un nucleu aplicativ într-o sferă largă a serviciilor umane, care, la rândul lor, vizează întreaga personalitate. Este necesară transformarea acestui proces terapeutic, bazat pe o gamă largă de tehnici și metode, într-o sinteză creativă, originală, spontană și naturală. Terapeutul încurajează membrii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
proprii de cercetare. Astfel, încă în 1933, Viteles (apud C. Botez, 1967) consideră că psihologia industrială are ca obiect „relațiile muncitorului cu munca sa și cu mediul său social”. Potrivit acestei concepții, psihologia industrială implică atât cercetări fundamentale, cât și aplicative. Una dintre primele contribuții de referință în domeniul psihologiei industriale a fost adusă de studiile lui Frederick Taylor. Taylor era preocupat de aspecte precum grevele violente, profitul activității, problemele de disciplină în fabrici, influențele grupului asupra comportamentului de muncă, ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
întrebări), însă o deosebire importantă între cercetătorii din mediul academic și pentru cei din practica organizațională ține de gradul de aplicativitate a temei. Primii sunt orientați mai mult spre cercetarea de tip fundamental, în timp ce ultimii realizează aproape în exclusivitate cercetări aplicative. Între caracteristicile cercetărilor aplicative amintim că evaluarea lor nu este făcută neapărat de către psihologi, ea putând fi făcută și de alte categorii de persoane (ex. manageri, economiști); că problema aleasă este mai restrânsă și privește preocupările organizației sau ale finanțatorului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
importantă între cercetătorii din mediul academic și pentru cei din practica organizațională ține de gradul de aplicativitate a temei. Primii sunt orientați mai mult spre cercetarea de tip fundamental, în timp ce ultimii realizează aproape în exclusivitate cercetări aplicative. Între caracteristicile cercetărilor aplicative amintim că evaluarea lor nu este făcută neapărat de către psihologi, ea putând fi făcută și de alte categorii de persoane (ex. manageri, economiști); că problema aleasă este mai restrânsă și privește preocupările organizației sau ale finanțatorului; sau că rezultatele obținute
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
episodice sau continue, personale sau colective etc. În alegerea problemei de cercetat trebuie să se țină cont de aceste aspecte după următorul principiu simplu: orice cercetare întreprinsă în practică trebuie să aducă un maxim de beneficii organizației respective. Între cercetările aplicative care răspund acestor cerințe putem aminti de cercetarea-evaluare „Un orar flexibil de muncă conduce la creșterea productivității muncii?”. Evaluarea poate fi de două feluri: sumativă, realizată la finalul programului pilot, respectiv formativă, desfășurată pe baza unei monitorizări continue a evoluției
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de cercetarea-evaluare „Un orar flexibil de muncă conduce la creșterea productivității muncii?”. Evaluarea poate fi de două feluri: sumativă, realizată la finalul programului pilot, respectiv formativă, desfășurată pe baza unei monitorizări continue a evoluției lucrurilor. Un alt gen de cercetare aplicativă vizează, în special, organizațiile mari și se referă la aprecierea impactului pe care îl au unele schimbări făcute la nivelul organizației. Nu în ultimul rând, în alegerea problemei cercetate psihologul trebuie să analizeze complexitatea problemei de studiat. În cazul unor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestora, cercetările pot fi grupate într-o multitudine de categorii. Astfel, putem distinge între cercetările ce utilizează metode cantitative și cele bazate pe metode calitative; între studiile teoretice și studiile empirice; între cercetările cu scop fundamental și cele cu scop aplicativ; între studiile de laborator și cele efectuate în contexte naturale etc. Totuși, indiferent de titulatura adoptată pentru a descrie o cercetare rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul de validitate a concluziilor desprinse. Astfel, pornind de la distincția ulterioară
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi condus la contaminarea datelor prin interpretarea diferită a variatelor răspunsuri. Deși nici una dintre afirmațiile semnificative ale teoriei nu este susținută de rezultatele studiilor întreprinse (cf. McCormick și Ilgen, 1995), teoria lui Herzberg a avut și are impact în domeniul aplicativ al psihologiei muncii și organizaționale. După apariție, teoria a fost utilizată ca bază pentru proiectarea posturilor și restructurarea funcțiilor, pentru a oferi oportunități de lucru mai interesante angajaților și a avut un rol important în elaborarea și dezvoltarea unor metode
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a pregătirii specifice deoarece, exagerarea pregătirii în primele stadii și înainte de pubertate poate fi chiar dăunătoare, aceasta în cazul utilizării unor mijloace nepotrivite vârstei. Pregătirea fizică generală vizează: „întărirea sănătății și dezvoltarea marilor funcții ale organismului; consolidarea deprinderilor motrice și aplicative. dezvoltarea calităților motrice de bază cu prioritate, viteza, forța și rezistența”. (Moise, D., G., 2002) În cazul jocului de tenis, datorită obținerii de performanțe la vârste foarte fragede, pregătirea fizică specifică este necesară încă din primii ani de tenis. Pregătirea
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
fie emis în mod congruent de două surse cu un repertoriu comun, dar diferite în ceea ce privește poziția ierarhică, credibilitatea, complexitatea, accesibilitatea, gradul de interiorizare a nevoilor grupului de muncă, atașamentul față de scopurile organizației etc. Designul experimental. Testarea ipotezei lansate și obiectivele aplicative propuse au impus apelul la metoda experimentului, în varianta experimentului natural. Am utilizat un plan experimental bifactorial, prin care am urmărit atât influența fiecărui factor, cât și influența interacțiunii lor asupra variabilelor dependente. Designul experimental este de tip 2 × 2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu adresabilitate largă - pentru a obține pretexte pentru intervenția terapeutică -, psihoterapie de grup ce îmbină elemente ale mai multor orientări terapeutice etc.). Conținutul ședințelor de antrenare: 1000-1200 - expunere teoretică, participanții beneficiind de un suport de curs; 1200-1215 - pauză; 1215-1630 - exerciții aplicative. Expunerea teoretică avea următoarea desfășurare: debuta cu prezentarea temei, distribuirea suportului de curs; prezentarea obiectivelor cursului (teoretice și aplicative); argumentarea semnificației și relevanței temei prin jocuri de rol în care participanții erau invitați să joace diferite roluri; prelegerea propriu-zisă; finalul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
orientări terapeutice etc.). Conținutul ședințelor de antrenare: 1000-1200 - expunere teoretică, participanții beneficiind de un suport de curs; 1200-1215 - pauză; 1215-1630 - exerciții aplicative. Expunerea teoretică avea următoarea desfășurare: debuta cu prezentarea temei, distribuirea suportului de curs; prezentarea obiectivelor cursului (teoretice și aplicative); argumentarea semnificației și relevanței temei prin jocuri de rol în care participanții erau invitați să joace diferite roluri; prelegerea propriu-zisă; finalul expunerii teoretice era concentrat pe discuții, întrebări suplimentare, trimiteri bibliografice etc. 5. Prezentarea și interpretarea rezultatelor 1) Evaluarea în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
realizat progresiv în decursul celei de-a doua jumătăți a secolului XX, prin delimitarea de psihologia muncii și de psihologia socială aplicată la industrie. În prezent, îi este unanim recunoscut statutul de disciplină distinctă veritabilă, cu o valoare teoretică și aplicativă incontestabilă, devenind un instrument fundamental de înțelegere și optimizare a vieții sociale. Problematica pe care o abordează și o aduce în atenție noua disciplină prezintă interes nu numai pentru specialiști și manageri/conducători, ci și pentru „membrii de rând” ai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și psihologia muncii), se trec în revistă factorii ce au favorizat apariția psihologiei organizaționale (factori ontologici, epistemologici, pragmatici), se analizează conținutul principalelor etape istorice ale evoluției domeniului, se prezintă statutul actual al disciplinei și dominantele preocupărilor în plan teoretic și aplicativ, schițându-se totodată direcțiile de evoluției. Analizând diferitele definiții existente în literatura de specialitate, autorul le relevă caracterul unilateral și ajunge la formularea uneia noi, care acoperă cel mai bine domeniul psihologiei organizațional-manageriale: „psihologia organizațional-managerială este știința care studiază codeterminarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Colorează steguletulU.E. Joc de rol De-a călătoria cu prietenul meu,De-a ziua prietenului meu, VINERI A.D.P. - Întâlnirea de dimineață Hora prieteniei, hora copilăriei Rutine, tranziții Suntem toți politicoși,Numărători ritmate A.D.E. D.P.M. Ed. fizică a. Parcurs aplicativ Cursa Învingătorilor b. Ex. Învățarea aruncării mingii la coș A.L.A. Joc de masă Basme în bucățele, puzzle, Din jumătăți întreg Artă Hora prieteniei, DESEN PE ASFALT Evaluare proiect HARTĂ PROIECTULUI -Căsuța din poveste -Topoganul -Jucăria preferată -Locuința mea -Palatul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
colegului meu -joc exercițiu DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV -Chipul prietenului meu -pictură -Parcul de distracții - colaj Aceștia Jocurile suntem copilăriei noi! mele. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV -Copilărie, copilărie - cântec Zi de sărbătoare - joc cu cânt DOMENIUL PSIHO-MOTRIC -Cursa învingătorilor -parcurs aplicativ Mingea la căpitan exerciții UNIVERSITATEA Alexandru Ioan Cuza Grădiniță JUNIOR PROIECT DIDACTIC Propunător: Prof. înv. preșcolar Zvorăște Veronica Unitatea de îmvățământ: Grd. P.P „Junior”, Univ. „Al.I.Cuza”, Iași Grupa: pregătitoare Domenii experențiale: • DS: Cunoașterea mediului • DEC: Activități artistico
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
s-o exercite după absolvire”, fie a „unei pregătiri intelectuale de fond... care să faciliteze adaptarea viitorilor istorici la un mediu social și profesional În accelerată schimbare” (p. 69) și „găsirea unui echilibru optim Între pregătirea de fond și cea aplicativă” (p. 71). Mai mult, „fundamentarea unui set de cunoștințe ferme, care nu se pretează la ambiguități” (p. 79) și „cultivarea laturilor tehnice ale demersului istoric” (p. 57) - „valorificarea posibilităților pe care le deschide evoluția tehnologiei informaționale moderne” (p. 62) - se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care, apoi, le prelucrează și din care extrage o „imagine”, un studiu amplu. Asta spuneam, nu că literatura nu influențează cultura vizuală sau cultura imaginilor, ori civilizația imaginilor. Dimpotrivă, afirmam că există o interdependență Între ele. În ceea ce privește dimensiunea psihologică, partea aplicativă a principiilor teoretice enunțate, aceasta face obiectul unei lucrări pe care o elaborez și care urmărește diversele manifestări ale acestor metode. Un palier ar fi cel care se ocupă de motivaționism, de behaviorism, de publicitate. Un altul ar fi modul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o formă proprie, în care factorul rasei are un rol important”; aceasta fiindcă, „trecând de la un mediu la altul, invențiile se refractă și unghiul de refracție, pe lângă facultatea de creație proprie, constituie, în cea mai largă parte, originalitatea fiecărui neam”. Aplicativ, originalitatea literaturii române ține de „caracterul unic al refracției în structura etnică a scriitorului”, ca și de „materialul în care ea se încorporează”, de unde armonia distinctă din Somnoroase păsărele de Eminescu în raport cu modelul german Gute Nacht. De vreme ce în artă originalitatea
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]