985 matches
-
accidente rutiere. Atunci când este suspectată ar trebui utilizat unul din chestionarele validate: Scala de somnolenta Epworth sau Chestionarul Berlin. Polisomnografia rămâne "standardul de aur" în evaluarea tulburărilor respiratorii legate de somn. Indexul apnee/hipopnee (de ex. numărul de episoade de apnee și de hipopnee pe oră) este utilizat ca un index al prezenței și severitatii sindromului. Un index apnee-hipopnee de 5 până la 15 indică apnee ușoară; 15 până la 30, o apnee moderată; iar peste 30 apnee severă. Apneea obstructivă în somn
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
în evaluarea tulburărilor respiratorii legate de somn. Indexul apnee/hipopnee (de ex. numărul de episoade de apnee și de hipopnee pe oră) este utilizat ca un index al prezenței și severitatii sindromului. Un index apnee-hipopnee de 5 până la 15 indică apnee ușoară; 15 până la 30, o apnee moderată; iar peste 30 apnee severă. Apneea obstructivă în somn netratată ar putea avea efecte directe și dăunătoare asupra structurii și funcției cardiovasculare prin câteva mecanisme, incluzând activare simpatică, stress oxidativ, inflamație și disfuncție
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
somn. Indexul apnee/hipopnee (de ex. numărul de episoade de apnee și de hipopnee pe oră) este utilizat ca un index al prezenței și severitatii sindromului. Un index apnee-hipopnee de 5 până la 15 indică apnee ușoară; 15 până la 30, o apnee moderată; iar peste 30 apnee severă. Apneea obstructivă în somn netratată ar putea avea efecte directe și dăunătoare asupra structurii și funcției cardiovasculare prin câteva mecanisme, incluzând activare simpatică, stress oxidativ, inflamație și disfuncție endotelială[738]. Sindromul contribuie la valorile
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
ex. numărul de episoade de apnee și de hipopnee pe oră) este utilizat ca un index al prezenței și severitatii sindromului. Un index apnee-hipopnee de 5 până la 15 indică apnee ușoară; 15 până la 30, o apnee moderată; iar peste 30 apnee severă. Apneea obstructivă în somn netratată ar putea avea efecte directe și dăunătoare asupra structurii și funcției cardiovasculare prin câteva mecanisme, incluzând activare simpatică, stress oxidativ, inflamație și disfuncție endotelială[738]. Sindromul contribuie la valorile crescute ale tensiunii arteriale la
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
de episoade de apnee și de hipopnee pe oră) este utilizat ca un index al prezenței și severitatii sindromului. Un index apnee-hipopnee de 5 până la 15 indică apnee ușoară; 15 până la 30, o apnee moderată; iar peste 30 apnee severă. Apneea obstructivă în somn netratată ar putea avea efecte directe și dăunătoare asupra structurii și funcției cardiovasculare prin câteva mecanisme, incluzând activare simpatică, stress oxidativ, inflamație și disfuncție endotelială[738]. Sindromul contribuie la valorile crescute ale tensiunii arteriale la un număr
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
terapeutică superioară, constă în evaluarea tuturor cauzelor posibile ale lipsei controlului: ● expunerea persistentă la factori declanșatori, mai ales specifici (alergene, sensibilizanți ocupaționali, AINS) ● non-complianță la tratamentul prescris ● tehnică inhalatorie defectuoasă ● comorbidități necontrolate/netratate: rinosinuzită persistentă, polipoză nazală, reflux gastroesofagian, obezitate, apnee în somn, tulburări psihice, etc. ● diagnostic eronat (trebuie permanent reconsiderat diagnosticul de astm la un pacient care nu răspunde la tratament corect administrat). v La pacienții cu astm parțial controlat sau necontrolat se recomandă evaluarea tuturor cauzelor posibile ale lipsei
GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215614_a_216943]
-
mai ales BPOC și disfuncția de corzi vocale, dar și insuficiența cardiacă, trombo - embolismul pulmonar recurent, refluxul gastro-esofagian), verificarea complianței la terapie, a unor co-morbidități precum unii factori psihosociali, reflux gastro-esofagian, patologia rino-sinusală, expunerea continuă la alergeni, obezitatea, sindromul de apnee în somn. O cauză posibilă în astmul dificil este aderența scăzută la medicația de tip control (grad de evidență C). Forme clinice: astmul bronșic cortico-rezistent, cortico-dependent, fragil ("Brittle asthma"), acut grav ("Near fatal asthma"), premenstrual. Astmul acut grav se asociază
GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215614_a_216943]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224604_a_225933]
-
căilor aerifere 3. Tumori toracice 4. Infecții respiratorii non-TB 5. Tuberculoza 6. Bolile vasculare pulmonare 7. Boli pulmonare interstițiale difuze 8. Boli pulmonare iatrogene 9. Bolile pleurei 10. Insuficiența respiratorie 11. Anomalii pulmonare genetice și de dezvoltare 12. Sindroame de apnee 13. Sindromul de tuse cronică 14. Manifestări pulmonare în imunodeficiențe 1.4.10.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz) 1. Peak-flow-metrie
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică. - Evaluare teoretică c. Substagiul de Pediatrie - Boli ale nou născutului: nou-născutul cu risc mare; greutate mică la naștere prematuritate; dismaturitate; postmaturitate; apneea la naștere; sindromul postasfixic; insuficiența respiratorie a nou născutului, scorul APGAR; fibroza pulmonară interstițială a prematurului; encefalopatia traumatică; infecțiile pielii, tulburări digestive; vărsături; diareea epidemică a nou născutului; constipația; icterele cu debut precoce; icterul fiziologic, hiperbilirubinemia neconjugată; ictere enzimatice hepatice
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
multiplă - patologie specifică. 15. Detresa respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară. 16. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. 17. Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu balon și mască, intubația traheală, ventilația asistată - CPAP, noțiuni de IPPV. 18. Bolile cardiace congenitale care
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
17.4. Anafilaxia B.18. BOLI EOZINOFILICE B.18.1. Bronșita eozinofilică non-astmatică B.18.2. Pneumonia eozinofilică acută și cronică B.18.3. Sindromul hipereozinofilic B.18.4. Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3. Patologia legată de infecția HIV B.20.4
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
1. Bronșita eozinofilică non-astmatică B.18.2. Pneumonia eozinofilică acută și cronică B.18.3. Sindromul hipereozinofilic B.18.4. Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3. Patologia legată de infecția HIV B.20.4. Boli induse de medicație B.20.5. Boala graft
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219156_a_220485]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224032_a_225361]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205174_a_206503]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213054_a_214383]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200668_a_201997]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212636_a_213965]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212644_a_213973]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205544_a_206873]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205545_a_206874]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205548_a_206877]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205546_a_206875]
-
pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. Examen clinic: - starea de comă profundă, flasca, reactiva; - absența reflexelor de trunchi cerebral. 2. Absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO2 de 60 mm Hg). 3. Traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale. Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel putin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205173_a_206502]