620 matches
-
scutul de apărare al naționalității române din Transilvania: ea ne-a salvat neamul dela o pieire sigură" (Constantinescu, 1928, p. 71). Odată cu instituirea "regatului apostolic" ungar prin încoronarea lui Ștefan I în anul 1000, românii transilvăneni devin ținta misionarismului catolic. Apostolatul catolic maghiar s-a lovit însă de rezistența ortodoxă, sub scutul căreia a fost prezervată naționalitatea română: "Din fericire masa cea mare a poporului român din regatul catolic își păstră cu îndârjire legea sa cea veche, adică credința ortodoxă și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta pentru independență" (Roller, 1952, p. 82). Totuși, la bază stau tot rațiuni funciare, Biserica Ortodoxă fiind la rându-i mare proprietar de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe de altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a stăvilit apostolatul maghiar prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost amenajat încă din faza antinaționalistă a socialismului, ca alternativă proletară la panteonul național, acesta din urmă fiind supusă destructurării sistematice. Odată cu hibrizarea doctrinară care a dus la evoluția înspre național-comunist, vechiul panteon al personalităților cultural-politice care au asigurat apostolatul națiunii a fost reabilitat. În paralel, Partidul a continuat travaliul de consolidare a propriei galerii de figuri eroice prin adăugarea altor nume la cele deja clasice. Astfel, alături de I.C. Frimu, Ștefan Gheorghiu, utecistul Vasile Roaită și Filimon Sârbu, nume de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate între 1948-1976), cuprinzând pastoralele, cuvântările și articolele publicate de patriarhul Justinian Marina (1948-1977). Cunoscut mai degrabă ca "patriarhul roșu", în Apostolatul social Marina a încercat să împreuneze într-o doctrină unitară teologia ortodoxă și teoria marxist-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate între 1948-1976), cuprinzând pastoralele, cuvântările și articolele publicate de patriarhul Justinian Marina (1948-1977). Cunoscut mai degrabă ca "patriarhul roșu", în Apostolatul social Marina a încercat să împreuneze într-o doctrină unitară teologia ortodoxă și teoria marxist- leninistă. Tensiunile funciare și contradicțiile doctrinare dintre cele două perspective asupra lumii nu au fost niciodată conciliate (Stan și Turcescu, 2007, p. 212, nota 10
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
luminate încă de razele sângerate ale epopeii, și, alături de soldatul care s-a jertfit, să așeze o țară în hotarele etnice. Datoria scriitorului este să ducă mai departe opera începută prin ofranda sângelui și, ca factor de cultură și de apostolat, să propăvăduiască pentru înfrățirea sufletelor românești, pentru cimentarea și realizarea deplină a unității naționale. CUVÂNTUL SCRIITORILOR MAGHIARI DIN ARDEAL. D. Zoltan Franyo, președintele soc. „Andrei Ady”, spune: „Am venit aici în numele societății „Andrei Ady”, a scriitorilor progresiști maghiari din România-Mare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Gh. Stino: : „Șinotoismul", din trecutul orașului Bârlad, de Gh. Bezviconi și Catihetul „Vasile Grigorescu", scris de pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult revista : „Păstorul Tutovei" și-i urăm aceeași muncă fără preget pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista Păstorul Tutovei deși se intitulează organ al „Asociației Preoților”, a depășit cadrul enunțării
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zilnice ale profesorului obișnuit, agresat de pușlamalele cu bani din clasă și de părinții lor monstruoși, starea școlii românești nu poate fi, în marea ei majoritate, decât cea schițată frugal mai sus. Mă vor ierta, sper, cei care fac acest apostolat public din convingerea iluministă că merită, în orice condiții, să aduci un strop de lumină intelectuală în viețile de cele mai multe ori triste ale acestor copii lăsați în derivă, cu familii sfâșiate sau plecate în lume pentru a câștiga o bucată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
forme de viață consacrată și să revigorăm capacitatea testimonială a acesteia: «Organizarea vieții, a rugăciunii și a activității trebuie adaptate la condițiile fizice și psihice de astăzi ale consacraților și, de asemenea, în măsura în care natura fiecărui Institut o cere, la necesitățile apostolatului, la exigențele culturale, la împrejurările sociale și economice, pretutindeni, dar mai ales în misiuni». Acest proces de reconsolidare a propriei identități, nemaifiind nevoie să se facă uz de comparații, a eliberat cea mai mare parte a consacraților și a consacratelor
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cu greu s-ar putea găsi în voi o cută atât de fină sau o pată atât de ascunsă, care să nu pară mult mai mare și mult mai vădit decât în alții. De aceea, dacă se aduce în atenția apostolatului nostru vreo acțiune de-a voastră care să tulbure claritatea sfințeniei voastre, ne simțim desigur cuprinși de o durere cu atât mai mare, cu cât nu ne îndoim că, considerându-vă gloria noastră și principala stea a întregii Biserici universale
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se lezează dreptul enoriașilor, este încălcat dreptul anumitor biserici, se insultă religia, este ofensat chiar și Dumnezeu și, ceea ce este mai periculos, sunt târâte sufletele credincioșilor în lațul morții și în groapa pierzaniei. 8. De aceea, noi, care, prin oficiul apostolatului primit, avem misiunea de a face dreptate tuturor, aceasta fiind datoria noastră, considerând că această uzurpare cauzează o lipsă de evlavie în mijlocul poporului și disprețul față de propriii preoți - și este eliminată și rușinea, care este o mare parte din pocăință
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
deformate. (Ă). Literatura noastră - cu excepția unor momente Însemnate din opera lui Caragiale, Coșbuc, Vlahuță - a reflectat În mod vicios acest raport de forțe. (Ă). „Semănătorismul” care exploatează În literatură tema țăranului, la Începutul veacului XX, după o scurtă perioadă de apostolat cultural În masele țărănești nu lipsit de caracter progresist, devine expresia literară a concepției de viață a burgheziei rurale, mici și mijlocii, În completă dependență de „monstruoasa coaliție” dependentă deci de clasele exploatatoareă (Ă). Însemnătatea deosebită a romanului Desculț constă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ori din cer, printr-o trapă, ca să le prorocească iminenta deschidere a „celei de-a șaptea cupe“ - pe care o purta în buzunarul vestei, sale și care conținea, pare-se, nu praf de pușcă, ci laudanum. O bizară pornire spre apostolat îl făcuse să plece din Neskyeuna la Nantucket, unde, cu acea șiretenie caracteristică nebunilor, își luase o înfățișare corectă și normală și se oferise să lucreze ca mus pe „Jeroboam“. Fusese angajat, dar odată ajuns în larg, cînd uscatul încetase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de refuz al mutualității publice prin expresie și reprezentare care este teatrul. Acuitatea ideilor lui Alexa Visarion intră adesea în această convergență. Însă (citindu-i cărțile) nu izbutesc deocamdată să separ între tentația lui de a vedea teatrul ca un apostolat public al binerânduielii omului în istoria lui, și înțelegerea modernității teatrului ca apostazie față de comunicarea publică. În disputa de acum mai bine de cincisprezece ani, dintre noua direcție a Teatrului Național din București, orientată spre experiment și "risc", și apărătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
complet spre „calea Domnului” (Fap 18,24-28). De aceea Paul îi numește pe Priscila și pe soțul ei „colaboratori în Cristos Isus” (Rom 16,3), cu titlul de synergos, pe care el îl acordă celui care lucrează cu el în apostolat în mod mai direct și fidel. Este vorba de Timotei (Rom 16, 21), de Tit (2Cor 8,23) sau de Afrodit (Fil 2,25) și de Clement (Fil 4,3). Elogiile pauline făcute acestui cuplu par să fie adresate în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Priscila și Acvila nu sunt un cuplu simplu de soți, ci unul care lucrează în scopul răspândirii evangheliei: ei au trăit ca „un singur trup”, câștigându-și traiul asemenea lui Paul, ca producători de corturi (Fap 18,3). 3.3 Apostolatul Iuniei Un alt cuplu pe care Paul îl amintește, ca rude și însoțitori ai lui în închisoare, menționați între apostoli, este cuplul soților Andronic și Iunia. Studioșii i-au considerat ca pe un cuplu căsătorit, indicând-o pe Iunia cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care, în text, apare în relație cu adjectivul „însemnat”, „excelent”. Pe aceeași linie, mai puțin critică, se inserează Ioan Crizostomul, care consideră că Iunia este o femeie, soția lui Andronic. Este important să subliniem faptul că acești doi tovarăși în apostolat l-au precedat pe Paul în a adera la Evanghelie, a cărei propagatori emeriți, apostoloi, s-au afirmat. Este vorba de sensul larg de misionari, de evanghelizatori itineranți, termen preluat uneori din termenul apostoloi, care în sens puternic îi desemnează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
puternic îi desemnează pe cei doisprezece și pe Paul. Dacă Iunia era o femeie, unei femei, în mod surprinzător, Paul îi recunoaște titlul onorific de apostol al lui Cristos și suferințele suferite pentru cauza Evangheliei. Acesta este adevăratul semn al apostolatului pentru Paul: capacitatea de a suporta oboseala și suferințele asociate activității misionare (2Cor 11-12). Putem să spunem că Andronic și Iunia răspund acestor exigențe. Erau apostoli înaintea lui Paul și au suferit prigoana pentru cauza Evangheliei. Dacă ne gândim la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
laicilor, Apostolicam actuositatem, fapt care reprezintă recunoașterea importanței și locului ei permanent în Biserică: „Deoarece în zilele noastre femeile iau tot mai activ parte la întreaga viață socială, este foarte important să crească participarea lor și în diferitele sectoare ale apostolatului Bisericii” (A.A. 9). De asemenea, Papa Ioan Paul al II-lea, la 29 iunie 1995, în Scrisoarea sa adresată persoanelor feminine, repetă de șapte ori cuvântul Mulțumesc! femeilor din lumea întreagă, în care identifică cu gratitudine femeia - mamă, femeia
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Vernescu la Teoria Elasticității, Elemente de Teoria Elasticității și Rezistența Materialelor la toate facultățile din cadrul Institutului. La Institutul de Arhitectură Ion Mincu din București a funcționat ca profesor de Structură a construcțiilor, în perioada 1962-2000. După însăși afirmațiile sale, apostolatul la acest institut a însemnat pentru domnia-sa „o cotitură fundamentală în viață și profesiune”. Cursul predat se distingea printr-o filozofie specială, conceput ca o „disciplină unică și indivizibilă de structuri, destinată prin concepție viitorului arhitect al timpului nostru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lucrări a evidențiat foarte bine rolul și calitatea "presei bune" de formatoare și modelatoare a opiniei publice, de mijloc de răspândire a marilor tematici creștine și de interpretare creștină a faptelor, precum și de creatoare de curente de opinie și de apostolat. Este un aspect care merită să fie aprofundat și făcut cunoscut generațiilor tinere, pentru a rămâne ancorați într-o cultură creștină adevărată. Mă bucur să constat faptul Editura Institutul European a acceptat în planul său o temă de mare sensibilitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspândirea și apărarea adevărului și înzestrarea societății umane cu o formație creștină. Asociațiile și persoanele influente pe plan economic sau tehnic erau "invitate" insistent să susțină prin resursele și competența lor mijloacele de comunicare, în măsura în care ele serveau adevărata cultură și apostolatul. Dezideratul unității presei catolice s-a dorit a fi atins și prin sărbătorirea unei Zile mondiale a presei: "Pentru a spori eficacitatea multiplelor forme de apostolat al Bisericii în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, se recomandă sărbătorirea, în toate diecezele lumii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin resursele și competența lor mijloacele de comunicare, în măsura în care ele serveau adevărata cultură și apostolatul. Dezideratul unității presei catolice s-a dorit a fi atins și prin sărbătorirea unei Zile mondiale a presei: "Pentru a spori eficacitatea multiplelor forme de apostolat al Bisericii în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, se recomandă sărbătorirea, în toate diecezele lumii, după aprecierea episcopilor, a unei zile pe an în care să li se explice credincioșilor îndatoririle pe care le au în acest domeniu, să fie invitați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și diverse domenii). Un rol aparte în încurajarea și supravegherea mijloacelor de comunicare l-au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]