723 matches
-
până în preajma stației de metrou. Obosea repede, apărea gâfâiala și se îndeseau senzațiile de sufocare. Era mulțumită, dacă se poate spune așa în starea ei de epuizare, că Marta Petreu se făcuse luntre și punte să-i scoată în colecția "Apostrof" partea definitivată din cartea proiectată, Duminică seara. Pe exemplarul dăruit la plecare, a reușit să scrie câteva rânduri afectuoase: "Prietenilor mei, Daniela și Geo, cu dragoste și recunoștință, acest text de bătrânețe, plin de defecte și neterminat, care e de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
1946, cînd a refuzat să fie unul dintre membrii Comitetului Central al Partidului Național Popular satelit al coaliției comuniste, urmărire care a continuat "pînă în ziua înmormîntării", cum remarca Ion Bălu în articolul însoțitor la Dosarul Lucian Blaga, publicat în "Apostrof", nr.7-8/1998. Două voluminoase dosare, aflate în Fond "D", la nr. 64, din Arhiva Serviciului Român de Informații, cuprind note informative, rapoarte, referințe livrate de "surse", dar și de "agenturi", manuscrise în còpii sau dactilograme ale poemelor citite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sale și, în final, expulzat din țară, al doilea, un colaboraționist asiduu, un rapsod penibil al noii puteri. Publicarea unor astfel de dosare ar spulbera perdeaua de ceață creată de astfel de Cărți Albe (?). Din cele cîteva pagini publicate în "Apostrof", din Dosarul 64 se constată realizarea unei rețele foarte dese de informatori și "surse" ce activau în preajmă, inclusiv în casa lui Lucian Blaga. Este de natura evidenței că delatorii s-au aflat totdeauna printre noi. În "sinteza" din 28
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe Arghezi. Eu însă regelui nu i-am adresat ode ca Arghezi și de aceea cred că-mi pot păstra și azi decența, nu ca Arghezi". Instructive și necesare aceste pagini din Dosarul 64, publicate de domnul Bălu în revista "Apostrof". Ele obligă la redeșteptarea memoriei și urgența care se impune privind votarea Legii pentru deconspirarea Securității ca poliție politică, în formula propusă inițial de senatorul Ticu Dumitrescu. Ce cîștig imens ar fi pentru istoria literaturii accesul la dosarele întocmite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scriitorului român care va lua Premiul Nobel? În ce colț al lumii va fi el rezident în momentul în care s-ar produce (să zicem) evenimentul? Nu sunt profet, nu mă joc așa. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună Unde se află poezia (literatura) românească actuală în raport cu Europa? Dar în raport cu poezia (literatura) românească din secolele trecute? Dar în raport cu potențialitatea "duhului" din limba română? Eu scriu poezie, nu critică de poezie, nici nu-mi trece prin minte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
O întrebare de "oracol" pentru un om care a trecut prin comunism încercând să fluiere și să țină mâinile în buzunare ori de câte ori avea chef: Ce crezi că ai ratat (în viață) și nu mai poți recupera? Viața însăși. Ce reprezintă "Apostroful" pentru tine? Cât din tine este în construcția "Apostrofului"...? 200 de numere tipărite. 18 ani din viață. 130 de cărți apostrofice. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună. (Revista Conta, nr. 6, 2011) Luca PIȚU Profil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trecut prin comunism încercând să fluiere și să țină mâinile în buzunare ori de câte ori avea chef: Ce crezi că ai ratat (în viață) și nu mai poți recupera? Viața însăși. Ce reprezintă "Apostroful" pentru tine? Cât din tine este în construcția "Apostrofului"...? 200 de numere tipărite. 18 ani din viață. 130 de cărți apostrofice. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună. (Revista Conta, nr. 6, 2011) Luca PIȚU Profil. Luca Pițu și câinii academicieni comunitari Cică dracul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în viață) și nu mai poți recupera? Viața însăși. Ce reprezintă "Apostroful" pentru tine? Cât din tine este în construcția "Apostrofului"...? 200 de numere tipărite. 18 ani din viață. 130 de cărți apostrofice. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună. (Revista Conta, nr. 6, 2011) Luca PIȚU Profil. Luca Pițu și câinii academicieni comunitari Cică dracul a venit pe lumea asta, mai pe la început și a vrut să care în Iadul postnatal sufletul femeii. Femeia n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cea mai bogată și cea mai activă, indiferent dacă beneficiarii ei o recunosc sau nu. Paul Georgescu Scrisorile lui Paul Georgescu trimise lui Ion Simuț (prima datând din 1976, ultima din 1986), publicate la sfârșitul anului trecut* în admirabila Bibliotecă Apostrof (colecția „Scrinul negru“ coordonată de Ion Vartic), readuc în atenție perso nalitatea unui scriitor contemporan de care s-a vorbit rar în anii din urmă, iar atunci mai mult în sens negativ. Există explicații pentru aceasta. Cine examinează azi fenomenul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu trecut apreciabil, cum este și Ramuri, și care, tocmai ele, întâlnesc dificultățile cele mai mari în cursa supraviețuirii. M-a pus pe gânduri propunerea pe care ne-o face în intervenția ei din Ramuri Marta Petreu, directoarea admirabilei reviste Apostrof, și anume aceea de-a încerca să ne imaginăm cum ar fi fără reviste literare, adică fără dezbateri, fără cronici ale noilor apariții, fără interviuri, fără descoperiri de istorie literară, fără selectarea critică a literaturii la zi. Cum ar fi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de natură (în marea lor majoritate) a îndrepta o punctuație deficitară, ce apare fie dintr-o lecțiune greșită a manuscrisului eminescian, fie din pricini tipografice etc., demonstrând cât de importantă este prezența sau lipsa unei virgule, de pildă, ori a apostrofului eliminat prin lege în anii '50, într-o poezie căreia îi poate schimba nu doar sensul lecturii ci chiar sensul ideatic. Iată, luat la întâmplare comentariul de acest fel pentru poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie: "F(aximil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mihai Eminescu, Editura Humanitas, București, 2009. 1 Geta Deleanu, Probleme de filosofie socială și de filosofia culturii în scrierile sociale și politice ale lui Eminescu, Editura Metafora, Constanța, 2000. *) Călin Teutișan, Textul în oglindă. Reflecții ale imaginarului eminescian, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 2006, Colecția Ianus. *) Cornel Ungureanu, Istoria secretă a literaturii române, Editura Aula, Brașov, 2007, Colecția Studii 2 Ioana Vasiloiu, Receptarea critică a lui Eminescu până la 1930, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2008. * Paul Iruc, Eminescu și devenirea poeziei europene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din Cluj (1988). Doctorat în literatură comparată (2000). La ora actuală, este conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“. Este autoarea cărților: Literatura între revoluție și reacțiune. Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999, ediția a doua adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă (Dacia, Cluj-Napoca, 2003); Ce rost are să mai citim literatură? (Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și prejudecăți (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Andreia Roman (coord.), Hortensia Papadat-Bengescu. Vocația și stilurile modernității (Paralela 45, Pitești, 2007), Corin Braga (coord.), Concepte și metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007). A publicat studii și articole în revistele: Echinox, Apostrof, Vatra, Steaua, Dilema Veche, Adevărul literar și artistic, Dilemateca, Observator cultural etc. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, a PEN Club și a Asociației de Literatură Comparată din România. Din umbra viitorului luminos La începutul lui decembrie 1989 am născut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Cluj-Napoca (1998-1999), apoi asistent universitar (1999-2002) și lector universitar (din 2002) la Catedra de Literatură Universală și Comparată. Este membră a Uniunii Scriitorilor, a Asociației de Literatură Generală și Comparată și a Centrului de Cercetare a Imaginarului „Phantasma“. Colaborează la Apostrof, Steaua, Vatra, Tribuna și alte reviste literare. Întreține un blog de autor la adresa http://360.yahoo.com/mihaela ursa. O poveste de fată În 1989 aveam optsprezece ani și nu eram femeie în nici un fel. Ceea ce nu înseamnă că aș fi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fi Septembrie - septembrie, Miercuri - miercuri). Dată fiind preluarea selectivă a materialului, am marcat prin croșete omisiunile. Am decis să nu marcăm în nici un fel punctuația introdusă, pentru a nu supraîncărca textul cu paranteze. Am păstrat, în toate cazurile când apărea, apostroful, corespunzător normelor lingvistice de dinainte de reforma ortografică din 1954. Petru titluri, care în original fie nu sunt marcate deloc, fie, rareori, sunt scrise între ghilimele, am preferat scrierea lor conform normelor actuale (cu italice pentru titlurile de lucrări, cu ghilimele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru semnalarea acestei legende, pe care a găsit-o comentată În arhiva lui Moses Gaster. 512. Emil Cioran, Schimbarea la față a României, Editura Vremea, București, 1936. 513. Marta Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999. 514. F. Aderca, Personalitatea, Editura Socec, București, 1922. 515. Eugenio Garin (coordonator), Omul Renașterii, traducere de Dragoș Cojocaru, Editura Polirom, Iași, 2000 (prima ediție, L’uomo del Rinascimento, Laterza & Figli Spa, Roma-Bari, 1988). 516. Andrei Cornea, „Teologia antisemitismului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Barda), Tipografia ziarului Universul, București, 1937. 663. Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, ediția a II-a [prima ediție, 1969], Editura Eminescu, București, 1971. 664. Vezi intervenția lui Liviu Malița la masa rotundă organizată la Cluj de revista Apostrof : „Imaginarul colectiv. Imaginea maghiarului În cultura română/ Imaginea românului În cultura maghiară”, Apostrof, nr. 2 și 3, 2001. 665. Elena Romero Castelló și Uriel Macios Kapón, The Jews and Europe. 2000 Years of History, Henry Holt & Co, New York, 1994. 666
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Zacharias Lichter, ediția a II-a [prima ediție, 1969], Editura Eminescu, București, 1971. 664. Vezi intervenția lui Liviu Malița la masa rotundă organizată la Cluj de revista Apostrof : „Imaginarul colectiv. Imaginea maghiarului În cultura română/ Imaginea românului În cultura maghiară”, Apostrof, nr. 2 și 3, 2001. 665. Elena Romero Castelló și Uriel Macios Kapón, The Jews and Europe. 2000 Years of History, Henry Holt & Co, New York, 1994. 666. Ruth Mellinkoff, Outcasts : Signs of Otherness in Northern Europen Art of the Late
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de a face ploșnițele vegetariene” (Huliganism, București, 1938, p. 178 ; cf. 693, p. 149). 695. Dr. Nicolae Paulescu, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Editura Antet XX Press, București, 2001 (prima ediție, 1913). 696. Marta Petreu, Ionescu În țara tatălui, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001. 697. Between „Race” and Culture. Representation of „the Jew” in English and American Literature, ed. Bryan Cheyette, Stanford University Press, Stanford, 1996. 698. Așa-zisul „antisemitism politicos” (genteel antisemitism) al Virginei Woolf, cum a fost numit de comentatori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu pot vedea de către cine și în ce fel suntem primiți în lumea fără corp. Am visat niște băieți frumoși, cu pielea plină de puf, exact ca piersicile. În aceeași zi am primit de la draga de Marta (Petreu) revista superbă Apostrof, cu desenele mele! Oare ele să fie acei „băieți frumoși” din vis? Cam așa ar tălmăci eul meu înalt desenele. Am citit din nou despre regina Cristina, care a dat cu piciorul tronului regal, plecând în Italia, convertindu-se la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
majuscule a numelor de popoare, a lunilor anului, a zilelor săptămânii, a unor funcții publice (Prim Ministru, Vice Președinte) și a unor substantive comune (Zepelinelor), grafia etimologică a unor neologisme (football, match) și numele de atunci ale instituțiilor (Casa Școalelor). Apostroful din cuvinte precum „într’o” sau „n’am” a fost înlocuit cu cratimă. Prescurtările ușor de recunoscut au fost păstrate (Bulev., cl., Dec., D-le, Dna, dsa, dta, dtale, d-ra, drul, D-vstră, Învăț., prof., Sept., Serv., Sft., str., t. r
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
între reviste, grupuri sau găști. Termenul „război al literaturii”, deși într-o accepție mai abstractă (ca să nu zic mai blândă, mai puțin fioroasă), l-am folosit și eu, mai întâi într-un interviu, publicat cu câțiva ani în urmă în Apostrof, apoi ca titlu al unui întreg volum de interviuri care a apărut în primăvara anului trecut la Editura ALL: Războiul literaturii nu s-a încheiat. Nu pare să le fi trecut prin gând talentaților publiciști din jurul Intervalului să semnaleze măcar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
conțiutul lor nu mai este proaspăt, și, se pare, nu mai preocupă nici pe frații preoți, nici pe credincioși, totuși ele sunt documente cu o anumită semnificație. Cea mai mare parte din articolele scrise, aparțin timpului când ortografia românească folosea apostrof, liniuță și î din i la începutul și la sfârșitul cuvintelor, sau în cuvintele compuse, când al doilea component începea cu î, iar în mijlocul cuvântului se folosea î din a. Când Academia Română a cerut să scrim numai cu î din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună - dar dominantă, pentru creație, pentru lucru în general, este lampa, cum o vedem în Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum înțelege fiecare editor în parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]