600 matches
-
amic al nostru, Manolache Morțun, care se greșise, se vede, cu un pahar prea mult, zicea că "cele patru puncte ale Divanului ad-hoc sunt punctele cardinale ale universului"; iar Neculai Verdeanu, care de asemenea se cam întrecuse cu șaga, ne-apostrofa mereu cu cuvintele: Fraților !... Eu nu sunt beat de vin, sunt beat de amor de patrie! Astfel, și la chef, și la treabă, și la voie, și la nevoie, grija țărei domina totul. Și doar nimene dintre noi nu avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trăiești, Ciurilă-Burilă! La mulți ani, Poghircă! Și cu bine, Mirmelic! Bine te-am găsit, Buiuc! În sănătatea ta, președintele celor nouă! Cu noroc, papa Culianu! Și așa mai departe, pe un diapazon tot mai rădicat se încrucișau paharele și se apostrofau unii pe alții după poreclele uzitate în "Junimea". Apoi venea rândul anecdotelor, mai întăi a acelor cuviincioase, iar după ce ne căptușeam bine cu Cotnar alb sau roș ori cu amândouă colorile împreună, dădeau drumul anecdotelor corozive, adecă acelora de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dirigintele clasei lui, i-a scăzut nota la purtare. A încercat să-l înduplece pe profesor, i-a spus chiar că se împușcă dacă nu îi corectează nota la purtare. Acesta însă a rămas de neînduplecat, iar colegii răutăcioși, îl apostrofau zgomotos spunândui: ai zis că te împuști Ioniță. Și Ioniță s-a împușcat pe o alee sub Tâmpa. Cortegiul mortuar a trecut prin fața ferestrelor profesorului Baboe, nici asta însă nu l-a impresionat. Era o replică des folosită de părinți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
tovarăși de joacă, cum și familiile lor, erau toți amabili și con cesivi, nedând prilej de pricini nouă sau părinților. Nu cum am Întâlnit, mai acum vreo zece ani, pe acel ovrei agresiv din administrația ziarului Curentul, care m-a apostrofat și molestat În plină stradă Lipscani pe o chestiune de circulație automo bilă, intimidându-mă și lăsându-mă dus cu hai la Prefectura Poliției, unde „judecătorul de urgență“, un mucalit, cercetând pricina, l-a achitat pe inculpat, adică pe mine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În strada Puțul cu apă rece nr. 43, unde Lucreția locuia Împreună cu Olga, sora sa, și, zguduit de durere, și-a mărturisit greșelile. Mai târziu, căsătorit fiind, ținea fotografia Lucreției sub cristalul de pe birou și, când Costică Beldie l-a apostrofat: „Bine, mă, Mircea, tu ești nebun? Ce zice nevas tă-ta?“, el i-a răspuns: „Lucreția e Lucreția“ și a schimbat tema discuției. Din imperiul umbrelor, Lucreția l-a urmărit pe Mircea Flo rian până la moarte, luminându-i clipele de restriște
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sfântule! Ai să ieși de aici când ți-a crește păr în palmă”. Cel care relatează această întâmplare era chiar lângă nevinovatul sexagenar. Nu după multe zile i s-a tăiat sfidătoarea și condamnabila barbă. Și de multe ori era apostrofat de comandantul închisorii cu cuvintele: „Și tu ai avut barbă!” După sosire, o bucată de vreme, trebuia să doarmă pe cimentul gol al celulei. Un coleg avea o șubă de lână, care încă nu fusese pusă la magazie. Punea șuba
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am ținut și lecții de religie cu maicile din Institutul Sf. Maria, în clădirea Nunțiaturii de 2-3 ori pe lună. În toamna anului 1949 am început cursurile Conservatorului din București”. Odată, la o repeție a corului, o colegă l-a apostrofat : „Tu cu vocea pe care o ai ce cauți la pedagogie și nu urmezi canto?” A voit să-și folosească vocea așa cum i-o dăruise Dumnezeu, fără a o mai cultiva. Organele de represiune erau îngrijorate de popularitatea tot mai
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Băsescu să nu care cumva să-l atingă vreo săgeată rătăcită, că altfel ne mănâncă mogulii, iar cimpanzeii roșii ne sparg timpanele cu fluierele lor bestiale. „Ilegitim și criminal“, strigă incoruptibilul căpitan de vas și, pe de altă parte, îl apostrofează batjocoritor - cu vocea „minerului salvator“ din 13-15 iunie - pe un domn important: „Ai față de european și porți papion!“. Nu înțeleg, oare elitele noastre, intelectualii noștri nu mai fac conexiuni între ce a spus ieri și ce spune azi același personaj
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dificultăți inerente în descâlcirea exercițiilor sau a problemelor, unii dintre năpăstuiți aruncau o privire spre profesor în speranța că vor descifra pe chipul lui un semn, un indiciu care să-i orienteze în strădania lor. În acel moment profesorul îi apostrofa: Nu te uita la mine, băiete! Pe fruntea mea nu scrie nimic. Uită-te la tablă, acolo se află soluția! Elevul în cauză se emoționa și mai mult, se bloca, nemaifiind în stare să judece. Din experiența proprie, Dumitru Dascălu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a fost mătrășit din funcția de "general" pentru "grave abateri de la normele de etică și echitate socialistă", deși nu avusesem conflicte directe cu el, m-am bucurat, așa, în general, pentru că s-a făcut dreptate. "Ești un prost! m-a apostrofat Brăduț. Doar nu-ți închipui că a fost trimis la munca de jos. S-a creat imediat un post în altă întreprindere, remunerat corespunzător..." "Iată un conflict de film contemporan! a exclamat Graur. Pînă acum s-a bătut prea multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
interdicții sunt atestate În epocă și În Transilvania. Cu mai mult de un veac Înainte, În 1741, membrii Consiliului orășenesc din Alba Iulia - singurul oraș din Transilvania În care evreii aveau dreptul să se stabilească - se plângeau că au fost apostrofați „În fața Întregii țări” (adică În Dieta Transilvaniei) pentru faptul că femeile evreice din oraș, fiind Înstărite, poartă veșminte foarte elegante : „umblă În straie strălucitoare din mătase, cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înstrăinare, de neputință. După două săptămâni prin străini, în recreația mare de la ora zece, cineva mă anunță că a venit tata de acasă, arătându-mi direcția în care mă aștepta, însă, în disperarea mea, o iau în sens opus. Sunt apostrofat de acel elev mai mare, luat de mână și dus în fața tatei... N-aș dori nici unui copil să se afle în situația mea!... Sărut mâna tatei, cam cu sughițuri, mă uit la el dar nu știu ce să-i spun. Un nod
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
prezint imediat la Partea Sedentară aflată în comuna Puținei - Teleorman. De această dată n-am dat curs imediat ordinului primit ca altă dată și cu voită întârziere ajung să mă prezint maiorului Rednik care, la vederea mea, tună și fulgeră - apostrofându-mă - dezertor și trădător. Când a văzut că mă prezint salutând cu mâna stână agățată de centură, mă ironizează că, de când stau tot ascuns, de când sunt dezertor, am uitat să mai salut regulamentar. Răspund că în nici un caz nu pot
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ale violenței politice, sprijinite pe o raison d’état. Comportamentul represiv a cunoscut și el o metamorfoză burgheză. Criminalul generic, alogenul vindi- cativ primește tratamentul echivalent unei penalizări pen- tru un comportament inadecvat într-un mediu privat și anume este apostrofat, forma jurisdicției burgheze și apoi „luat de urechi”, formă populară, tolerabilă a sancționării. Imaginea formează un contrast hilar cu formele detaliate de violență și cu cadrul lor de generalitate și complexitate, „conspirații” etc., cât și cu forma radicală a transpunerii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
voievodul lor, se fudulește Sora. Și vrăjmașul care vine are a se înfrunta cu norodul întreg! Cum sare cloșca! o ironizează Isaia, care, până atunci nu scosese un cuvânt. De când muierile se pricep la "tactică și strategie"? Boier Isaia! îl apostrofează sever, Doamna Maria. Mă iartă, Slăvită Doamnă, îngăimă el cu umilință. N-am spus-o cu răutate... încearcă s-o dreagă și tușește ușor, ca să umple golul de tăcere. Îngăduie soaței mele să se retragă, ni-s pruncii cam bolnăviori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cont propriu. Noi însă nu știam încă acestea. Am mers însoțită de colega, primărița Grasu, să ne luăm salariul de la casierie. Avea să fie penultimul. Când treceam prin fața sălii de consiliu, secretarul Țăpoi, care avea ușa larg deschisă, m-a apostrofat: Primărițo, de ce ai stat atât de mult la București, la pregătire? Nu am stat decât atât cât am avut de stat, am mințit. 109 După venirea de la pregătire pentru sesiunea din februarie la Ștefan Gheorghiu, stătusem două zile acasă cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nu răspunde nimeni. Privesc ceasul din perete. E ora zece fix. În clipa următoare ușa s-a trântit de perete și a apărut Marian, profesorul de sport, un om între două vârste însoțit de un tânăr necunoscut, care m-a apostrofat grosolan: Ce faci? Stau și aștept să vină angajații la serviciu, am răspuns. 211 Nu mai ai angajați, cucoană. Noi am preluat conducerea, formând Frontul de Eliberare al comunei în școală, a spus acel tânăr necunoscut, spre deruta mea completă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un bărbat corpolent și foarte înalt, am tras adânc aer în piept. Frica mă stăpânea puternic, iar dinții îmi clănțăneau în gură fără să-i mai pot controla. Nici voi nu mai aveți nici o putere, javre de milițieni, l-a apostrofat pe șeful de post, tractoristul cel înalt. Nu mai aveți nici arme, prăpădiților. Nu ne este frică de voi. Noi suntem stăpâni acum, a strigat „revoluționarul”, în timp ce cuțitul dispărea în buzunarul hainei. Dacă vă atingeți vreunul de primăriță, ne vom
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
opinia publică, nu să se lase târât de ea. Opinia publică se poate Înșela, omul de stat clarvăzător trebuie să-și urmeze calea; opinia publica Îi va fi recunoscătoare că nu s-a luat după rătăcirile ei”. Criticat de unii, apostrofat de alții, nu a renunțat la principiile și convingerile lui, detașându-se de ceilalți, rămânând consecvent ideilor sale. Hotărârea Consiliului de Coroană - luată În urma a trei ore de discuții neutralitatea a dezamăgit pe Rege, care s-a văzut contestat În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Carp drept un ramolit, notele sale fiind pline de această constatare, care era bazată mai mult pe patimă decât pe adevăr. Chiar și Carp a declarat În nenumărate rânduri că nu dorea să aibă prea multe În comun cu Marghiloman, apostrofându-i pe cei care Încercau să-i apropie, cum a fost cazul Dr. Antipa, căruia i-a declarat răspicat „când umbli În tărâță te mănâncă porcii”, fiind puțin măgulit de legătura cu acesta, mai ales că inserase În „Bukarest Tageblatt
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Ba chiar mi-aduc aminte că, într-o seară, tocmai în clipa când deschideam ochii, împotrivindu-mă cu energie somnului ce mă cuprindea, am zărit ațintiți asupra mea ochii lui N[icolae]. I[orga]., care probabil se pregătea să mă apostrofeze. Dar am scăpat tocmai la timp! [19] Să nu se creadă însă că viața mea de copil refugiat se scurgea tihnită între lecturile ziarelor, „lumea” noastră și conferințele lui Niculae Iorga. Ne mai având servitoare, multe dintre atribuțiile exterioare ale
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ședinței s-a mai întâmplat un incident de care îmi aduc aminte. Pe când vorbea cu patimă Șerban Cioculescu, Crețu a aplaudat la un moment dat cu mare entuziasm ditirambele filosemite ale viitorului critic literar, ceea ce m-a făcut să-l apostrofez, strigându-i: „D-le Crețu, d-ta ca președinte ești chemat să fii imparțial. Dacă vrei să aplauzi, lasă pe altcineva să prezideze și atunci ești liber să aplauzi”. Mi-a dat dreptate, și-a cerut scuze și a prezidat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
discuții, Gorovei era cât pe ce să calce pe fantasma care i se zbătea între picioare. Ca un popic, dintr-un salt, fu dincolo de ea. Stino îl îndemna: - B... b... bdă-i la cap ! Descoperind între timp șmecheria, Gorovei l-a apostrofat în clasă pe băiat, ridicându-l de perciuni: - Popoviciu, Popoviciu care trage șoriceii de sfoară !... Am avut întotdeauna impresia că, la Fălticeni, elevii dau târgului o notă intelectuală. La deschiderea școlilor în septembrie, toate străzile erau invadate de figuri inteligente
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
că într-o zi riscă să ajungă vagabonzi iar sufletul lor e pe marginea prăpastiei. Dacă vreun băiat este abandonat, să fie primit fără ezitare». Într-o zi, în fața bisericii Santa Maria in Organo, fostul său profesor de dogmatică îl apostrofează: «Ce vrei să faci? Deschizi o casă atât de mare fără mijloace? Gândește-te bine la ceea ce faci, pentru că riști să discreditezi tot clerul veronez. Stai liniștit, fă-o pe preotul, și nu-ți pune în minte să faci atâtea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
asistenții ieșeau afară din refugiu și își reluau leneș propriul loc și propria muncă. Studenții frecventau școlile seminarului episcopal. Unii ștrengari profitau de alibiul alarmei aeriene cerând să fie scutiți de nepregătirea pentru lecție. Profesorii, luându-i în râs, îi apostrofau cu un aforism ironic: «Eh, săracul! Nu te-ai pregătit pentru că ai fost în grotă!». Pe 17 februarie 1920 grupul studenților a plecat de la San Zeno in Monte și s-a sistematizat în apropiata Casa San Benedetto, rămasă liberă după
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]