73,900 matches
-
Manlicher împotriva răsculaților, țăranii, proști, uitaseră!... Opinia publică nu are memorie. Ea se hrănește numai cu mituri, legende sau anecdote. în 1920, Averescu era cel mai popular om politic din vechiul regat. Poate mai ceva decât Cuza! Nu prea era apreciat de Palat, se bucura de o constantă bănuială din partea lui Brătianu și Știrbei. Avea un stil scorțos. Spinarea prea țeapănă nu-i permitea plecăciuni. Și totuși a fost chemat la palat. Ferdinand îl considera un gentleman. Au fost alegeri. De
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
frică aproape patologică, prezența, mai degrabă virtuală decât reală, a "primului pacient al țării"... (Ce ironie groaznic-opresciană - vă mai amintiți? A, era vorba despre ministrul Nicolăescu? Mă scuzați...). - Fratrele mieu, îmi zicea Haralampy emoționat, oare generațiile viitoare vor ști să aprecieze cât de încordați așteptam noi telejurnalele și mai ales reportajele cu cea mai filmată fereastră din centrul Europei? Ce? Gripa aviară furișându-se mișelește spre Ardeal, pe la Întorsura Buzăului, pentru a-l virusa pe unicul fluture din lume cu înfățișare
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
nu-l auzim pe Doru Bușcu de la Academia Cațavencu spunând la TVR1, la "Jurnalul" din dimineața zilei de 9 mai: - "Cațavencu a obosit puțin..." - Ay, Doamne, nu se poate!, a zis cu spaimă în glas nevastă-mea Coryntina. Însă am apreciat cu toții și cu obiectivitate, modestia excesivă a "cațavencistului", inclusiv Haralampy - venit să-i împrumut un sfert de trăscău pentru scoaterea cuiului rămas în cap din seara precedentă - el chiar spunând: - Domnilor (adică eu și Jerome), după umila și neavizata mea
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
n-a făcut altceva decît a încerca să transpună rugăciunile lor din limbajul pictural într-unul al Cuvîntului, rugîndu-se "ca oricare privitor al tablourilor". Deci, cum ar veni, o rugăciune translată într-alta, în poezia ca rugăciune, după cum ar fi apreciat-o cu satisfacție, dacă i-ar fi fost dat a cunoaște scrisul contemporanului nostru, abatele Brémond. Să ne rostim deschis: primejdia unei asemenea operații celebratoare ar fi putut fi o suspendare a idiomului liric, o topire a poeziei, ca o
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
De aceea se poate vorbi despre istorii ale mentalităților, pentru că ele evoluează. Or, nu acesta este sensul termenului pe care îl combat eu. Ceea ce combat este izul de determinism biologic din termenul de mentalitate atunci cînd este folosit pentru a aprecia "caracterul" românului. Eu sînt de acord că există o anumită mentalitate care se poate educa și schimba, dar nu sînt de acord că există o mentalitate înnăscută, că simplul fapt de a fi român ne condamnă la o anumită atitudine
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
printre ei se află și foarte mulți tineri, deja plini de suficientă. Au aranjat între ei să-și publice la diferite ziare sau edituri unele cărți, și atunci ei se considera deja niște clasici în viață... D.C.: Ce bine spus. Apreciez răspunsul asta, si scurt și cu bătaie lungă. Dacă ar fi să vă întoarceți în timp, de pildă, ce v-ar place să faceți diferit? C.P.: Dacă m-aș întoarce în aceleași timpuri, aș face din nou la fel. Mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
extinsă în România, dar există, pentru ca, așa cum se știe dintotdeauna, ceea ce nu cunoști, respingi... Numai după ce te duci și vezi și îți dai seama de gradul de civilizație la care au ajuns aceste două state, abia atunci începi să le apreciezi... D.C.: Deci criticile nu-și au rostul dacă nu ai trăit pe acolo...Dar eu, după 20 de ani de America, consider că nu este normal să critici o țară, numai că turist... Criticile nu sunt bine venite la colț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că țoapa și țopârlanul erau creaturi, care puteau fi întâlnite la intervale rare. În unele zone lipseau aceste personaje, care, de obicei sunt marcate de dorință dea ieși în relief oricând și cu orice preț. Valorile erau respectate, munca era apreciată, buna creștere se considera ceva firesc. Anii au trecut. Continuitatea s-a întrerupt. A aparut comunismul, un sistem nou, care impunea stârpirea capitalismului învechit, aflat în stare de putrefacție, formulări specifice, rostite cu isterie de activiștii vremii. Și astfel, din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul, orașul care a dăruit României un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să am scris un bun număr de articole științifice și am obținut brevete de invenții în mai multe țări. Ultimele două personalități care mi-au determinat viață au fost americane. Profesorul universitar și savantul Henri B. Haas (19021987) mi-a apreciat într’atât contribuțiile în domeniul unei ramuri a chimiei pe care practic el o înființase, si anume nitrarea hidrocarburilor în faza gazoasa, încât mi-a încurajat și înlesnit venirea în SUA. Cu acest fost participant de seamă la faimosul Proiect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mă bazez pe devotamentul ei care mă face să trec mai ușor peste încercările pricinuite de vârstă și sănătate. De cel puțin două ori, în pofida voinței mele, Netty a avut intervenții datorită cărora mai trăiesc și astăzi. Nu pot să apreciez cât de bun sau rău am fost ca prieten sau că soț: știu doar că m’am bucurat și am suferit din cauza partenerelor pe care mi le-a dăruit viața. Fapt este că am rămas bun prieten cu soțiile mele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
hipertensiunii. De asemenea, trebuie avută în vedere și insuficiența renală, ca și cauză majoră de creștere a valorii tensionale. OBIECTIVUL STUDIULUI Evaluarea prevalenței HTA secundară în rândul pacienților internați în Spitalul Universitar de Urgență Elias București cu scopul de a aprecia comparativ prevalența HTA secundară în practica medicală din România și datele din literatură. MATERIAL ȘI METODĂ Studiul efectuat este retrospectiv pe un lot de 2156 de pacienți cu hipertensiune arterială internați în perioada 01.01.22-31.12.11 în Spitalul
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
desăvârșiți, reușiră să emoționeze adânc auditorii. Rar, poate niciodată nu s-a auzit așa o interpretare a marelui trio în LA minor de Tschaikowsky. Eu nu mă mai dezlipeam de dânșii, care asemena găsiră în persoana meape cineva care îi aprecia cu tot sufletul. Pornirăm împreună într-o mașină încărcată cu violoncel, vioară, pupitre și condusei până la hotel, unde violoncelistul Iosef, un omulț de trei șchioape, cu greu se putu despărți, asigurându-mă că „îi sunt de tot simpatică”. La Ateneu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cumpere bere" - rolul jocurilor de lumină și culoare în construirea unei compoziții de succes. Pentru contemporanii artistului, organizarea spațială sau darul său de povestitor erau mai puțin importante decât capacitatea sa de a pune în evidență detaliile. Bunul cetățean neerlandez aprecia enorm ceea ce umanistul Baldassare Castiglione numise, cu un secol mai devreme, ,spezzatura", talentul de a camufla munca depusă. Abilitatea pictorului de a reda în cele mai mici amănunte, cu trăsături de penel aproape invizibile, prezența tangibilă a materialului unei rochii
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
în trecut umărul la ridicarea culturală a poporului nostru, editura mea nu a fost pomenită decît într-o singură notiță apărută în Tribuna (Nr. 42/957) și, în față cu perspectiva zilelor negre ale bătrîneții, vă rog, Tovarășe Președinte, să apreciați sacrificiile pe care le-am făcut pentru încurajarea începuturilor literare ale unor scriitori tineri progresiști și să socotiți dacă nu aș fi îndreptățit la o altă pensie decît cea socială. Întrucît modesta pensie ce primesc îmi este cu totul neîndestulătoare
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
despre: "ultima mea piesă pe care încă n-am învățat cum să-mi placă". Dacă rezultatul sonor este în contradicție cu logica piesei, fie programul, fie datele trebuie modificate. Dacă nu există o astfel de contradicție, atunci voi învăța să apreciez produsul sonor. Recent am ascultat DARIA, opus în care (indiferent de variantă) materialul sonor este furnizat integral de ordinator. Care este în acest caz rolul compozitorului? Continuând aceeași idee, programele mele sunt "comprehensive", a-tot-cuprinzătoare (în lipsa unui termen mai bun), în
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
DARIA (ca și de alte lucrări recente) este o muzică stranie, chiar și pentru un ascultător avizat. Vocabularul, sintaxa, forma - toate sunt insolite, venite parcă din altă lume. Este aceasta lumea lui DISSCO? DISSCO este bazat pe un algoritm care apreciază ce operații similare se pot aplica diferitelor nivele temporale, de la vibrațiile generatoare de înălțimi și a modificărilor acestora (vibrato, tremolo etc.), la nivelul motivelor sau al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
piept mîniosului Cancelar, nu prevedea nici o încleștare a forțelor. El năzuise să-i mărturisească lealitatea și spera să obțină sprijinul prețios al unui complice în coliziunea cu legionarii, care era inevitabilă. Preopinentul său nu-l trata ca pe un inamic, aprecia devotamentul și avea la rîndul său nevoie de concursul României, furnizoare de petrol, grîne și de armată în războiul pe care îl preconiza, invadarea Rusiei. De aceea, nu i-a încurajat pe exaltații săi partizani din Garda de Fier, nu
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
1962, p. 152 footnote> . Crearea Arhivei Fonogramice a fost percepută de mulți specialiști ca prima mare realizare a omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în campania de la Fundul Moldovei, Henri H. Stahl va nota: „Profesorul George Breazul venise din partea Arhivei fonogramice a Ministerului Cultelor și Artelor, fiind primul folclorist pe care l-am văzut făcând înregistrări pe suluri de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Iorga, N. - O mare culegere de poesie populară; în: Cuget clar, București, An III, nr. 8, 2 septembrie 1938, pp. 113 - 117; footnote> , continuând cu muzicieni de talia lui Ioan Chirescu, Sabin Drăgoi, Marțian Negrea etc. Etnomuzicologul Gheorghe Oprea apreciază culegerea, care „devenise în ultimele decenii un rar, dar extrem de valoros document de arhivă, ce nu putea fi trecut cu vederea de către specialiști” - elogiind retipărirea ei, considerată „semnificativă nu numai pentru tezaurul de spiritualitate autohtonă, dar reprezentându-l și pe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
manual de muzică; în: Tribuna României, București, An XV, nr. 325, 1 octombrie 1986, p 12; footnote> . În ultimele zile ale anului 1937 cei doi autori ai manualelor înaintează Academiei Române cererea de înscriere pentru concurs. Înaltul forum științific al țării apreciase anterior manualele lui Breazul destinate învățământului secundar, în 1931 Ion Bianu propunând premierea Cărții de cântece pentru clasa I secundară, iar în 1935 fiind premiată de Academia Română - în urma raportului semnat de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic lexicon, București, Editura muzicală, 1965; footnote> , 1970<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline moderne, la nivelul exigențelor epocii sale”<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România Lexicon bio - bibliografic, vol. I (A - C), București, Editura muzicală, 1989, p. 190; footnote> .și din 2007<footnote Cosma
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român”<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
un dolar, nu gustasem coca-cola, aveam o baie de 1 mp (apa de la duș cădea peste scaunul de la wc), dar aveam douăzeci de ani, încăperea plină de cărți și discuri, împrejurimi mirifice ce se cereau descoperite, prieteni care știau să aprecieze mustul vieții. La radio ascultam doar postul ,Europa liberă", iar la televizor urmăream meciurile de fotbal și eventual vreun film vechi. Îmi petreceam o bună parte din timp citind după pofta inimii și scriind cronici literare. În momentul în care
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]