34,383 matches
-
Grigore Alexandrescu la Lucian Blaga este examinată de Nichifor Crainic din perspectivă teologică și artistică, reflex al personalității sale creatoare în care se îngemănau teologul și poetul. Preponderentă este perspectiva teologică și acolo unde autorul descoperă în stihuri adevărul dogmei, aprecierea este de-a dreptul patetică și entuziastă. Fără să aducă interpretări originale, Nichifor Crainic aduce o aprofundare a universului liric al poeților și mai ales o justificare teologică a atitudinii lor. Poezia lui Goga este văzută îndeosebi în dimensiunea ei
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
occidentale"), ca și impunerea adjectivului și adverbului discutabil, cu referire la un preț sau un act de vînzare-cumpărare, cu sensul "negociabil". între adjectivele calificative apare, cu o frecvență mai mare decît ne-am aștepta, modestul curat, dovadă totuși a unei aprecieri destul de oneste a situației. Rubrica Matrimoniale, cuprinzînd acum aproape în totalitate, cel puțin în unele ziare, anunțuri ale liniilor telefonice erotice sau propuneri similare, produce un contrast comic între folosirea extensivă și eufemistică a titlului și sinceritatea limbajului din anunțuri
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
tot însărcinarea primită, la sfatul lui P.P. Carp, din partea autorităților de ocupație germane. Și oricît s-a disculpat și apărat el timp de vreo două decenii, litigiul a rămas pe rol, apăsîndu-l ca o grea osîndă. Merită pomenite, tot aici, aprecierile lui Tzigara despre episodul publicării, în 1927, a Notelor politice ale lui Al. Marghiloman, în jurul cărora, la apariție, s-au iscat polemici și adversități. Se pare că legatarii lui Marghiloman n-au respectat voința autorului, care nemaiputînd elabora, cum intenționase
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
o "fata morgana" atunci când vrei să le fixezi într-un tipar. O privire de ansamblu asupra Festivalului (proiect condus de Mihaela Doboș, director a Canalului România Muzical, ajutată de Carmen Dincă Pârvan, consilier muzical și Laura Simion redactor) conduce la aprecierea că, atât pentru criticul - să zicem blazat - cât și pentru ascultătorul candid, el s-a cristalizat în cea mai importantă manifestare muzicală a anului.
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
mai greșită prin care voiește să reformeze muzică". Educația belcantoului italian își spunea, hotărîtor, cuvîntul. G. Călinescu a precizat că reportajul de călătorie al lui Filimon are ca model pe unul francez, datorat unui Viardot. Așa, probabil, este. Dar, după aprecierea d-lui Paul Cornea, reportajul lui Filimon se dilată și se ramifică prin dezvoltări și paranteze aluvionare, comentariul auctorial detasîndu-se de faptul relatat. Recitit azi, după aproape un secol și jumătate de la elaborare și publicare, memorialul lui Filimon din 1858
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
calități se verifică în cazul cavalerului rătăcitor...", conchide Bloom. Oare? Prima însușire se verifică, fără doar și poate: nimeni nu-l obligă pe Quijano să devină Quijote. Inițiativa îi aparține în întregime. Singură remarcă ce s-ar impune, pentru acuratețea aprecierilor, este ca, deși nu e propriu-zis silit de cineva, Quijano e împins cumva de la spate de eroii romanelor citite. Începe să le copieze viața, conduită, manierele, codul cavaleresc. Am putea pretinde, folosindu-ne de clasificarea lui Caillois, ca Alonso Quijano
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
a constitui un apogeu al modernului, cum credeau și mai cred poate unii, sînt tentative de recreare a Evului Mediu". Îi judeca aspru pe legionari, în care nu vede o sectă mistica religioasă ci o grupare politică teroristă. Aceleași negative aprecieri nutrea, în 1955, față de Nae Ionescu și elevii săi deveniți legionari. "Generația discipolilor lui Nae Ionescu (Eliade, Cioran, Noica etc.) a rămas la nivelul unui modernism agonic. ăProfetii negativiă, pe care nu i-au asimilat suficient pentru ca să nu se poată
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
polii acestei duplicități erau opțiunea individuală și tirania sistemului. După ^90 - scrie George Ardeleanu - termenii devin opțiunea individuală a profesorului și elevului, pe de o parte, si tirania (centralismul) clișeelor de mentalitate, gust, interpretare, reprezentată de manuale și norme de apreciere la examene. Din experiența, profesorii știu ce trebuie scris, pentru o notă bună, la tezele de capacitate și bacalaureat, chiar dacă și ei și elevii au alte perspective interpretative decît canonul impus de Bărboi-Boatcă-Popescu. Exemplele date de George Ardeleanu sînt tragi-comice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
incredibile mostre de comentariu-kitsch din sinteze devenite norme de evaluare la Bac. Concluzia tînărului profesor e amară: "Idiosincraziile didactice devin criteriile esențiale de evaluare, iar încremenirea în proiect, valoare canonica. Cît privește interpretările personale ale elevilor, ce să mai vorbim. Aprecierea lor ține, încă, de o avangardă a sistemului nostru educațional." * Cel de al doilea articol,Tema și variațiuni de Florin Ioniță, analizează rezultatele simulării examenului de capacitate. Experimentul a urmărit, între altele, stabilirea gradului de dificultate a subpunctelor din testul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
Selmaru, Ion Mihăileanu. Fără cedări nu putea publică, de altfel, nimeni, nici macar Arghezi, necum un biet ătînăr critică". Deci scrie tot ce i se cere, de la cronici ample la note semnate cu pseudonime, în care era constrîns uneori să formuleze aprecieri pe care nu le împărtășea. Supralicitările ideologico-politice din articole, spune, nu-i aparțin cu adevarat, erau introduse de altii în textele lui "relativ decente". Așa că nu are nimic să-și reproșeze: "Direct în contradicție cu propriile convingeri fundamentale nu am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
larg stării de spirit a intelectualilor burghezi din Polonia anilor '30. Aceștia ar fi fost, cu puține excepții, dezabuzați, lipsiți de idealuri, sterili în formalismul lor care-i ține departe de marele public și profund anticapitaliști. în bună măsură, regăsim aprecieri asemănătoare și cu privire la intelectualii români ai epocii. Nu mă mai îndoiesc că și în celelalte țări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta și de la stînga, de majoritatea intelectualilor umaniști. Filosofi, moraliști, politologi, scriitori, aceștia nu
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
interes primordial constă în a-și apăra drepturile legale și proprietățile pe cale de dispariție. Tot timpul, sprijinul pe care țăranii îl acordau diverselor bătălii împotriva inamicului străin pornea din speranța reparării nedreptăților, ca recompensă pentru vitejia militară. Tot așa, în aprecierea actului simbolic de unire a celor trei țări românești la începutul secolului al XVII-lea, sub domnia lui Mihai Viteazul nu trebuie ignorat faptul că, tot acum, șerbia țăranilor a fost legalizata în Țară Românească și reconfirmata în Moldova, ceea ce
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
legalizata în Țară Românească și reconfirmata în Moldova, ceea ce a determinat accelerarea destrămării unirii. Autorul insistă de aceea pe ideea că nu trebuie exagerată semnificația elementelor reformiste din concepțiile politice ale elitelor moldovene sau muntene. E greu să împărtășesc însă aprecierea autorului că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea liberalii au fost mai puțin importanți sub raport politic și că, dimpotrivă, "conservatorii împărtășeau totuși majoritatea concepțiile liberale". În realitate, cei care au pus fundamentele României moderne au fost
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
guvernului liberal Ion I.C. Brătianu a semnificat pe de o parte triumful naționalismului românesc dar și remarcabile realizări de ordin politic și economic (de pildă, încurajarea industrializării prin subsidii de la guvern și un nivel de prosperitate fără precedent). E dreapta aprecierea despre P.N.T., creat, prin fuziune, în 1926, ca "organizația politică cea mai reprezentativă a intereselor largi ale societății românești". Că și considerarea formulei de industrializare propusă de Madgearu drept superioară celei liberale ("prin noi înșine"), prin largă deschidere a porților
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
au avut loc, puterile occidentale s-au făcut a crede în adevărul lor, ratificîndu-le și, apoi, a urmat instalarea atotputernica a regimului comunist. Foarte pertinenta e analiza sistemului politic comunist, în diferitele sale faze de evoluție. Merită reținută, ca valabilă, aprecierea că, în 1948, Gheorghiu-Dej era mai stalinist decît însuși Stalin. Strict politicianistă, pentru a-și consolida puterea în fața adversarilor, a fost căutarea de către Gheorghiu-Dej, în 1955 și după aceea, a "caii românești" de socialism. Dar mai înainte, de teama debarcării
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
definitiv, pluralitatea părerilor și judecaților reprezintă condiția sine qua non a calității intelectuale a unei publicații culturale. Aceasta ne obligă să nu ne amestecăm în textele colaboratorilor noștri. Fiecare răspunde de ce scrie. Ar fi greu să le împărtășim toate ideile. Aprecierile lor pot să nu fie și ale redacției. Dar, în principiu, ne abținem să-i cenzuram, intervenind doar în cazul unor erori flagrante de informatie din care cresc erori flagrante de apreciere. Acestea fiind zise, să vin la cauza care
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
Ar fi greu să le împărtășim toate ideile. Aprecierile lor pot să nu fie și ale redacției. Dar, în principiu, ne abținem să-i cenzuram, intervenind doar în cazul unor erori flagrante de informatie din care cresc erori flagrante de apreciere. Acestea fiind zise, să vin la cauza care m-a determinat să scriu editorialul de astăzi. Am primit recent trei scrisori, toate legate de rubrică d-lui Mircea Mihăieș. În imposibilitate de a le publică pe toate, neavînd nici cum
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
din teatru, din muzică, din coregrafie dar și din "haute couture" sau din gastronomie, lărgiți domeniul artei. Unde se termină, după dumneavoastră, domeniul ei? G.G.: Știu și eu... Cred că orice activitate umană ale cărei rezultate se pretează la o apreciere estetică poate fi considerată că o operă de artă... Într-un anume sens, prefer să folosesc cuvîntul la singular și nu la plural... Cînd vorbim de arte, pentru o clipă, termenul poate să pară suplu, încăpător, dar de fapt este
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
pentru a mă eschiva, nu mai aveam de ales. În asemenea cazuri nu ai decît trei alternative: ori accepți jocul, ori te sinucizi, ori fugi. Cum nu aveam nici o vocație pentru primele două, am ales fugă. Profitînd de "stima" și "aprecierea" ministrului culturii, cu stratagema unei expoziții (fictive) la Romă, am smuls pașaportul și, împreună cu Mihaela, nevasta mea, am aterizat la Fiumicino. Nimeni din familia noastră nu ne-a însoțit la aeroport, că lacrimile lor să nu ne trădeze. - De ce ați
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
apeluri, trăgînd concluzia că nu se dorește un reviriment real, s-au simțit constrînse să părăsească navă comandantului. Nu mă raliez în toate punctele la programul Alianței Civice, disting în anumite detalii un deficit de maleabilitate, din unghiul meu de apreciere, dar acesta poate fi viciat de distanță. Contur neretușat, deocamdată Ce as reține dacă aș fi silit să reduc personalitatea poetei la una-două linii definitorii? E mai recomandabil să preiau în acest scop chiar caracterizări îndelung chibzuite, ca un rezultat
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
nu în curajul de a combate ceea ce făceau aceștia... Maniu mi se pare, retrospectiv, un politician nu atît secret, cît abulic: nu ascunderea intențiilor de a acționa l-a caracterizat, cît incapacitatea de a le realiza". Prin astfel de fine aprecieri, scuzam faptul că tot studiul se sprijină, în citări, pe o singură carte (sursă documentara), cea a d-lui Stan Apostol despre Iuliu Maniu. Aștept cu interes al doilea volum al cărții d-lui Sorin Alexandrescu. Sorin Alexandrescu, Paradoxul român
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
le compună, adresîndu-le lui, marele său prieten încă de pe vremea studiilor pariziene. Încît, se știe, nașterea vestitelor Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui Ghica, operă memorialistica de mare rafinament, exemplu măiestru de expresivitate involuntara i se datorează poetului. Fine sînt aprecierile din eseul Caragiale - marele mim. Are dreptate dl Alexandru Săndulescu, Caragiale mimă, ca geniu, tot ceea ce scria, mereu cu infinită dificultate, efectiv în chinuri creatoare, nefăcînd un pas fără să imite sau să ironizeze pe cineva. În cei șapte ani
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
și un incendiu mistuie întregul tiraj. De-abia postum (scriitorul a murit în 1917 la 68 de ani), în 1921, Sadoveanu face să i se publice opera în volum. Narațiunile sale de călătorie într-o zonă limitată (munții Neamțului) recoltează aprecieri favorabile. (Numai Zarifopol, vizibil neorientat în ale literaturii române, o desconsidera, socotind opera lui Hogaș o expresie a mitocăniei.) Dl Alexandru Săndulescu are dreptate să considere opera lui Hogaș, scriitor, indiscutabil, ocazional că origine, cu o expresivitate involuntara care îi
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
ați debutat în volum înainte cu vreo doi ani de Dan Botta. În acest volum din 1929, Nod ars, influența lui Ion Barbu era atît de vizibilă, încît malițiosul Șerban Cioculescu v-a numit Ion Barbu Brezianu. - Era totuși o apreciere plină de simpatie. Dar mai bine vă spun cum a aparut acest prim volum al meu. Exact în urmă cu șapte decenii, de ziua mea, cînd împlineam 20 de ani, m-am trezit că vin la mine Ionel Jianu, Titel
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
numai de finețe. Dar finețea nu formează obiectul românului. Țăranul și Kant își pun exact aceleași probleme, cu deosebire că cel din urmă le rezolva cu alta tehnică". Această din urmă observație e cel puțin la fel de exagerată că unele dintre aprecierile lui Camil Petrescu. Indiferent de aceste polemici eseistice pe marginea românului românesc, el s-a obiectivat și citadinizat, criterii ale valorii sale complexe și moderne. Bătălia pentru românul românesc fusese, definitiv, cîștigată. Românul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici, opinii critice
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]