2,797 matches
-
Să mă deslușești, mereu îți cer Atinge inima în bătaia de seară Ca să mă-nvălui Cu drag iară În vâlvătaia trăirii de vrajă Dezdioc a fructului coajă Sâmburele nu-mi spune nimic Norii mai trec iar un pic RITMURI Ritmuri aprige de dor și vrajă Cântă în sângele roșu o emfază De nemărginire spre seară Cu tine taina mă-mpresoară Visez tandru pe un câmp Ascult din subconștient un descânt Seara din gene clipește ușor Cu gândul iubirii mă-nfior. ------------------------------------ Georgeta BLENDEA-ZAMFIR
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
timp, nici distanță, doar dor/ Nectar din cireșe amare/ Și aripi prea frânte de zbor./ Între noi nu există pretenții/ Nici limite, nici restricții, doar vis/ Sătui de absurde convenții/ Cuvânt nerostit și nescris...”( Doar noi...) Regăsirea este o luptă aprigă dusă cu sine la finele căreia universul interior al autorului este luminat de razele iubirii. Roua care plânge, razele lunii care străpung întunericul și verdele ierbilor sunt imagini grăitoare care contemplă imagini ale sentimentului de dor mângâiat de vise și
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Poezie > Pamflet > VISE DESTRĂMATE Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Strâns-am, un mănunchi de vise, Le-am trimis pe aripi de vânt, Dar au fost curând ucise De ignoranță, de aprig cuvânt! Șters-am o lacrimă din fila vieții, Din negura trecutului ce moare, Că nu vom da nicicând identității Un nume care mult ne doare... Celor ce astăzi de noi nu le pasă De strămoșii ce ne-au dat ștafeta
VISE DESTRĂMATE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384039_a_385368]
-
Tableta poate crea un disconfort accentuat! „Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 29 februarie a.c., decretul privind conferirea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant.” O știre care a declanșat, iarăși, discuții aprige despre „pomenile” acordate participanților activi la Revoluție. Din păcate, cei mai mulți și-au luat „drepturile” și au tot tăcut în anii care au urmat. A se vedea câți participă la aniversarea revoluției și comemorarea victimelor de atunci sau la acțiunile societății
TABLETA DE WEEKEND (144): LUPTĂTOR CU ROL DETERMINANT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383351_a_384680]
-
cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de țară cu oameni harnici, aprigi, care și-au păstrat credința, limba, portul și obiceiurile, în ciuda vitregiei timpului, vedem oameni cu tradiții străvechi, oameni apropiați de natură, de peisajele locului, de cele eterne primordiale, ca și de cele create de ei, simțindu-le și îmbinându-le
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
Toate Articolele Autorului REGINA MUZICII Regina muzicii frumoase ești cânturi de zeiță Reverși suave strune din portu-ți de crăiță, Arcușul tău cel molcom tresare din baladă Și plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
09 februarie 2017. REGINA MUZICII Regina muzicii frumoase ești cânturi de zeiță Reverși suave strune din portu-ți de crăiță, Arcușul tău cel molcom tresare din baladă Și plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
prelunge făr' de ... Citește mai mult REGINA MUZICIIRegina muzicii frumoase ești cânturi de zeițăReverși suave strune din portu-ți de crăiță,Arcușul tău cel molcom tresare din baladăși plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă.Răsunetul de coarde sub apriga cântareTrezește codrul verde și valul spart în mare,Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii,Adânc de văi zbârcite și florile zglobii.Ecouri prelungite, vibrate și frumoaseîncântă suflul lumii în zilele mănoase,Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră!Adulmeci
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
TAINA VIEȚII Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1381 din 12 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Text de Claudia Vaszko: Anul 2005 fusese un an sumbru. Vara trecuse secetoasă, toamna, precum primăvara ... fără culoare. Iarna, cumplită. Un ger aprig striga pe-afară. Fulgi nervoși se izbeau de pământul înghețat, răcnind din toți rărunchii. Eram singură în cameră, în întuneric. Mă gândeam la primul om de zăpadă pe care l-am făcut, împreună cu bunicul. Nu-mi puteam aminti ce vârstă
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
unul să-ți mai scriu ca amintire, chiar dacă mâine ar fi ca să-l arunci Și cât aș vrea să pot stoarce tăcerea, să mai adun o șoaptă pentru noi, când timpu-n mine-și scutură durerea și-mi bântuie în suflet aprigi ploi. În vise mă săruți ca prima oară și șoaptele ce-mi spui îmi dau fiori, mă mint așa ca vremea să nu doară și-am să mă mint încă de multe ori... Și multe aș vrea ca să-ți mai
ALTORA LE PARE CĂ-S NEBUN... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383625_a_384954]
-
curat și roditor. „Ai greși să nu scrii despre Nelu Huțu”, mi-a zis maestrul. „Este un mare și neuitat cântăreț de folclor moldovenesc. A glăsuit culminant cântecul românesc, a fost un om care într-o viață a ușurat munca aprigă a sătenilor truditori ai ogorului, mângâindu-i cu melosul popular în care a combinat dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtăm iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflăm „rămâi cu noi” În vara vieții, apriga vâltoare Ne-aruncă diamante și gunoi, Furați de timp, mai spunem cate-odată Vre-un rar și disperat „rămâi cu noi” Iar când sub greul anilor zvârlim O ultima privire înapoi, Un vis stingher ne prinde tot mai des Șoptind înfrigurați
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
Lazăr Lădariu: „În viață, cât trăiești, ești ceea ce faci! În moarte, ești doar ceea ce rămâne!”. Și Lazăr Lădariu, în această viață de trei sferturi de secol, este și rămâne ceea ce face de când a intrat pe poarta cetății! Adică, Un Luptător, aprig mânuitor al cuvântului de foc, al verbului de oțel, al vorbelor de săgeată, care s-au unit în unul și același binecuvântat talent hăruit de Dumnezeul nostru! Un Luptător fără spaimă, fără răgaz, și fără prihana sufletului dăruit idealului său
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
cu numele de Melchisedec; la 16 august 1844 devine ierodiacon, iar în 1848 intră în obștea Mănăstirii Neamț. Între 1851-1856, va reveni ca profesor la Iași, unde Episcopul Filaret Scriban, profesor și rector al Seminarului Socola (1842-1860), ducea o luptă aprigă cu antiunioniștii. File de istorie a Culturii și Credinței Într-un portret ca în miniatură, dintre filele îngălnenite ale cronicilor, vom încerca să conturăm mărita personalitate a distinsului Prelat al neamului românesc. Fiind exemplar la învățătură, destoinic în cuvânt și
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Sinodal” care legiferează și legitimează Autocefalia BOR și relațiile ei cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, consideră istoricii. Bunul Patriot și secularizarea averilor mănăstirești Contemporanii și urmașii l-au văzut drept ”cel mai înflăcărat apărător al Bisericei Neamului și cel mai aprig apărător al naționalismului”; el considera că unirea provinciilor istorice ar asigura alungarea vrajbei dintre frați, întărirea neamului și a Ortodoxiei Românești supusă la acea vreme prozelitismului ”papistașilor” și abuzurilor monahilor greci, care aveau pe mână toate averile Bisericii Ortodoxe Române
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
strămoșilor noștri pentru cultura intelectuală și morală a poporului român. Mi-a fost prețios progresul și ridicarea națiunei din căderea ei seculară. Am iubit știința și pe oamenii devotați ei, și am urât ignoranța și pe apărătorii acesteia“. Sprijinul orfanilor, aprig apărător al naționalității Este prea puțin, chiar deloc, cunoscut profilul acestui ierarh de sprijinitor al celor obidiți. În timpul păstorii sale, Vlădica Melchisedec a oblojit rănile soldaților din Războiul de Independență și ale multor orfani. În egală măsură s-a ocupat
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
este nereparabilă; în el pierdem coloana cea mai puternică, ce ținea cu tărie și curaj creștinesc devorat Ortodoxia străbună, prin el pierdem pe cel mai înfocat, ghibaciu și prudent apărător al drepturilor Bisericei Naționale; prin el pierdem pe cel mai aprig luptător al naționalității, pe clerical și cetățeanul model, care a știut a le împreuna pe amândouă datoriile în una; în fine, pe profesorul excelent și pedagogul clerului român. Golul pentru moment nimeni nu îl poate umple!”, sublinia într-un panegiric
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
poate umple!”, sublinia într-un panegiric academicianul Constantin Erbiceanu. ”Ortodoxia, comoara cea mare” Savantul Nicolae Iorga îi face, post-mortem, un portret aparte, în care subliniază calitățile de mare cărturar, de iubitor neîntrecut al nației române și apărător al Ortodoxiei, în apriga luptă pe care a dus-o cu ”papismul”... În câteva rânduri surprinde supărarea Episcopului Melchisedec care, înainte cu șase luni de a trece la Domnul, era cât pe ce să-și dea demisia din Sfântul Sinod. ”Pentru el Ortodoxia, pe
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
război civil absurd și nemilos, cel dintre Bosnia și Herțegovina, între 1992-1993. Oameni care până mai ieri stăteau la aceeași masă, ca într-o adevărată familie, împărțind bucuriile, durerile și sărbătorile împreună, au devenit inamici, antrenați într-o dispută etnică aprigă și sângeroasă. El însuși martor al acestor episoade sfâșietoare, ca tânăr artist, cu studiile încă neterminate, Danis Tanović a imortalizat pe peliculă, împreună cu o echipă de documentariști, imagini cutremurătoare. Peste câțiva ani, debutul lui regizoral avea să pornească din craterul
„NO MAN’S LAND” – TNB / MIHAI CĂLIN: „PERSONAJUL SUNT EU, ÎNTR-O SITUAȚIE IMAGINARĂ” [Corola-blog/BlogPost/93412_a_94704]
-
noastre, a ridicat la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai noi, care îi încălcau hotarele și îi râvneau pământurile ca să se înstăpânească pe bogățiile lor moștenite din cele mai vechi timpuri. Și-a așezat prin aprigii săi lănceri oțeliți în legiunea Auraria Gemina a Crăișorului Munților, aura de blazon nobiliar pe frunțile luptătorilor săi pentru libertate națională și socială, oferind ofranda jertfelor Patriei, s-a împărtășit cu duhul istoriei noastre cu binecuvântare divină și creștinească smerenie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
dor și lacrimi ne seacă... Bătrâna mea Țară cu spice de grâu, Tu ține aproape și binele-n frâu, Părinții așteaptă își numără anii... Să plece legați pe rând toți dușmanii! Bătrâna mea Țară cu sfinți rugători Alungă blestemul și aprigii nori, Baladele acestea ne sunt încă-n glas Credința și mila pe-aici au rămas. Bătrâna mea Țară cu brumă pe pleoape Adună-ți copii să-ți fie aproape Aprinde și focul... în vatră e viu Știu că se poate
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
pleacă primii înspre noapte doar visele hoinare ce colindă prin somnurile line de copii creează irizări ca de oglindă spre iarna care-ncepe-a se grăbi și printre fulgii strecurați prin site s-or ridica fuioarele de fum din focurile aprige pornite de călătorii osteniți de drum cu spuzele rămase peste noapte podele s-or freca de sărbători să străluceasc`atunci când mere coapte se vor griji de dat la urători cât statul iernii ele împletite din vetre peste casele din sat
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383208_a_384537]
-
rupeau gardul. Unde nu mă repezii cu paloșul și le retezai capetele ivite printre scândurile gardului... Cosânzeana mea iar mă aduse la realaitate : -Nu mai întărâta câinii! Dacă rup scândurile, scapă și ne mușcă! Ce știa Cosânzeana mea ce luptă aprigă duceam eu?... Că o duceam călare pe calul năzdrăvan, că după mine alerga ceata zmeilor, iar eu le retezam capetele. Mă ținea strâns de mână, zicându-mi : -Stai cuminte lângă mine și mergi frumos, că te bate mămica! M-am
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
său. Dar nu vei fi răsplătit. Ai acoperit ochii tovarășilor tăi, le-ai vărsat ceară În urechi. Fiindcă, precum Ulise, vrei să fii singurul care știe. EPILOG 22 iunie, la primele sclipiri ale zorilor Dante se năpustise la drum lovind aprig din pinteni, istovindu-și calul. La câteva mile de zidurile cetății Pisa, urmele fugarilor deviaseră spre coastă, părăsind strada care se Îndrepta spre oraș. Rafalele de vânt dinspre Marea Tireniană Îl orbeau, umplându-i ochii de lacrimi. Drumul bătut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
din el un om putred de bogat, și despre pergamentele misterioase care Îl transformaseră Într-un personaj extrem de puternic și de temut, de la Rennes-le-Château la Roma și retur. Într-o comunitate rurală restrânsă, nu există loc mai potrivit pentru vânturarea aprigă și cu folos a vorbelor decât un hotel - mai vine unul, mai pleacă altul, o gustărică, o băuturică, o parolă, voie bună, antren, aia-aia... N-a trecut foarte mult timp până când, prin micuța localitate, umbrele abatelui și ale servitoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]