3,817 matches
-
așa că patul arăta foarte ispititor. A doua zi, duminică, în "minunata" zi de șapte noiembrie a anului 2055, m-am trezit foarte odihnit și foarte dimineață. Am luat banii care erau pe frigider și am coborât până jos să mă aprovizionez. Micul dejun, care conținea ochiuri, tartine cu dulceață și brânză sintetică, mi s-a părut foarte gustos. Drumul spre școală a fost mai liber azi, căci era cea de-a șaptea zi a săptămânii și lumea stătea acasă, cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
descoperit și noi asta, spusei zâmbind ca unui copil mic ce face o mare descoperire și apoi o prezintă părinților, care deja știau de ea. Se încruntă, căci nu reuși să mă impresioneze, și continuă: Știi depozitul din care suntem aprovizionați? întrebă el entuziasmat. I-am schimbat parolele și codurile de acces. De acum înainte, nu trebuie să ne facem probleme în ceea ce privește alimentarea. De asemenea, am implantat un virus în rețeaua Guvernului ce îmi permite să am acces la toate felurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
taxiul. Și nici nu fusese Întîlnită vreodată pe stradă Împreună cu altă persoană, bărbat sau femeie. Dimineața, Își făcea cumpărăturile În magazinele din cartier. Nu era deosebit de avară, dar cunoștea valoarea banului și, sîmbăta, se ducea la piața mare să se aprovizioneze, purtînd Întotdeauna o pălărie albă vara și una neagră iarna. Locatarii actuali erau scoși din cauză. Doamna Vireveau Închiriase o cameră la recomandarea unei prietene din Montmartre, care locuise cîteva sezoane la rînd la domnișoara Lange. Este adevărat că atrăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
rangului de ca valer, pe lângă nenumărate alte imunități fiscale pentru el, des cen denții lui și confrații săi me dici. Scutiri de taxe asemănătoare celor de care beneficiază se natorii, cavalerii de rang înalt, vete ranii și na vigatorii care aprovizionează Roma cu mâncare. Livia tocmai îl amenință pe bietul Musa cu degetul. — Tu ești doctorul nostru, așa că ar trebui să te preocupi numai de problemele de sănătate ale familiei imperiale! Principele o bate liniștitor pe braț. — Eu i-am dat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
secolul al XVIII-lea și la începutul secolului următor taxele vamale, precum și cea mai mare parte a celorlalte taxe din imperiu, erau percepute în natură. Astfel, sultanul beneficia de monopolul asupra cerealelor din provincii. Acestea din urmă erau obligate să aprovizioneze capitala imperiului, asigurând inclusiv transportul cerealelor pe propria cheltuială. Pe toată perioada administrației otomane s-au așezat în Dobrogea, în special în târguri, grupuri de negustori creștini sau de alte religii: raguzani, armeni, greci, evrei care erau utili autorităților otomane
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din România pe Dunăre, aici se încarcă cărbunii necesari vapoarelor, aici chiar în timpul ernei ar veni vapoare și bastimente, spre a încărca grâne (...) s-ar stabili dar o circulație immensă a vapoarelor dacă ar exista antrepozite care să fie necontenit aprovizionate cu grâne și cărbuni, tot-o-dată iarna, s-ar putea deposita mărfurele din străinătate care vin pentru România"930. În vederea unei rapide dezvoltări economice a plășii Sulina, administratorul Ștefan Sturdza propunea oferirea de loturi de teren în Delta Dunării pentru agricultorii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
medicul veterinar face inspecțiuni periodice"3119. Totodată, se preciza că "personalul sanitar și cel administrativ dă sfaturi locuitorilor cu privire la măsurile de igienă"3120. În raport se menționa faptul că localitatea "nu are spital sau dispensar", în schimb, "farmacia comunală este aprovizionată cu medicamente"3121 iar "secretarul comunei este însărcinat cu distribuirea medicamentelor celor suferinzi"3122. Într-un articol editat la 5 iulie 1912 în publicația Dobrogea Jună se arăta că "primarul orașului Medgidia, schimbând nomenclatura străzilor, dă numele său și al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mult au călătorit o parte din aceste ape până să ajungă aici? De prin ce cotloane depărtate ale munților le-a adunat Dunărea pe cei 2 850 de km cât are lungimea sa? Care din mulțimea de afluenți ce o aprovizionează cu ape strânse de pe o suprafață de circa 800 000 kmp (adică o suprafață de 3 ori și jumătate mai mare decât țara noastră) i-a oferit mai multă plămadă din care avea să se clădească delta? Este greu de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
În general, oamenii educați nu cred. Dar tradiția spune să le aduci ofrande. Cum sunt și cadourile pe care le pune Moș Crăciun sub brad. Nu le spuse Însă că familia lui avea un altar, unul frumos, bine Îngrijit și aprovizionat cu ofrandele zilnice. Merse până la copacul-altar și, cu spatele la turiști, introduse cu grijă un pachet de semințe de floarea-soarelui. Pe față i se așternu expresia celui care Înțelege. Se Întoarse către ei. Dacă cineva mai vrea să lase un mic dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Acasă aveam vaci și vindeam laptele. Aveam și un nume: «Lăptăria Ishikura». Aveam șapte sau opt vaci pe care le mulgeam zilnic, colectam laptele, îl puneam în sticle și îl distribuiam. Poate vacile vi se par puține ca număr, însă aprovizionam cu lapte 800 de case din oraș și din alte orașe de pe deal. În fiecare zi, o vacă dădea la o mulgere 18 l de lapte. Le mulgeam o dată dimineața și o dată seara, deci aveam destul de mult lapte. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
despre oameni care se «blochează». Chiar este adevărat. Chiar se întâmplă. Nu mai știam de capul meu. Atunci nu era nimeni acasă. Compania la care lucra (Japan Tabacco) și poliția ne sunaseră, dar toți eram plecați. Înainte de asta, m-am aprovizionat cu miso. Mai înainte făceam lucrul ăsta în aprilie, dar de când a apărut pe lume lui Eiji, îl procur cu o lună înainte. Pe 18 făceam rost de el, iar pe 19 am spălam și aranjam vasele pentru miso. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
era să le dăm oamenilor hrana necesară pentru activitate, nu să pregătim mâncare gustoasă. Prăjiturile și pâinea le coceam tot acolo. Fabrica era mare, aveam mașini care frământau aluatul, îl tăiau și-l coceau. Aveam oameni de specilitate care ne aprovizionau. Nu făcusem cursuri de bucătari sau ceva de genul ăsta. Fondatorul (Shōkō Asahara) ne atrăgea mereu atenția: «Să pregătiți fiecare lucru în parte din toată inima.» Când era vorba de spălatul aparatelor spunea: «Spălați-le ca și cum v-ați lustrui propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
erau deschise larg, dar cei doi burgunzi care se duseră să-l cerceteze îl găsiră gol. Trecând printre case, i se păru că aude vaietele înăbușite ale unui câine. Zidurile tuturor clădirilor, construite din piatra cenușie cu care țăranii se aprovizionau din munții dimprejur, erau înnegrite de foc, dar, cu toate acestea, majoritatea încă în picioare; însă acoperișurile de ardezie se prăbușiseră înăuntru împreună cu bârnele în flăcări, care ici și colo încă mai trosneau. Aerul era îmbibat de mirosul acru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
teritoriul invadat. De îndată ce toate astea mi s-au clarificat, ceea ce se întâmpla în Sapaudia trecea pe planul al doilea și ar fi fost inutil și periculos să angajez acolo puținele forțe disponibile. Iar pe de altă parte, cum aș fi aprovizionat armata mea într-o regiune pe care tu însuți o descriai ca devastată de inamic? Și încă... tu știi bine că vizigoții poftesc de mult la Arelate, într-adevăr prea apropiată de teritoriul pe care-l controlează ei. Dacă, văzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
coline joase, împădurite, mergeau pe vechiul drum roman, acum abandonat de zeci de ani, iar pe unele porțiuni aproape impracticabil, întrucât acolo, ca peste tot, de altfel, pe teritoriul imperial locuitorii din regiune luaseră de multă vreme obiceiul să se aprovizioneze deseori, pentru construcțiile lor, cu pietre din pavaj și cu pietrișul de susținere. Ținându-și calul la pas, urmărea unul din puținele care ce le mai avea mingan-ul. îl conducea Vlaszo iar Go-Bindan era acolo, sus, cocoțată cum apucase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
În cerdac, unde avea trei borcane cu murături pregătite pentru iarnă. Nu apucase să le coboare În beci și să le verse În putina mare, unde mai punea și gogonele, și păstăi de toamnă: ultimele ierni fuseseră lungi, Mașa se aprovizionase și cu cartofi, și cu sfeclă roșie, și cu ridichi negre, pusese la păstrat și făcuse provizii și de morcovi, și de pătrunjel, și de alte legume, dar, cum primăvara Întârzia să apară, proviziile se terminau una câte una și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pat, Încercând să facă câteva mișcări de Înviorare. Cum fereastra era larg deschisă, În semn de salut, Îi făcu câteva semne cu mâna prietenei sale, după care Închise geamurile.Cu o oarecare tentație, privi către bar ce era evident bine aprovizionat de el, cu tot felul de băuturi aduse din import. Îi mai dădu târcoale În câteva rânduri și, În cele din urmă, sorbi un păhărel. Avu intenția să mai bea unul - dar organismul suprasaturat - refuză ideea. Restanțier, cu odihna și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
va ocupa În exclusivitate numai de persoana lui. În această situație, simțindu-se stingher cu privirile celor prezenți studiindu-l, Tony Pavone merse În perimetrul Înconjurător. Piața Ilie Pintilie, se numea Înainte de venirea comuniștilor la putere“Matache Măcelaru”, fiind bine aprovizionată cu produse agricole În timp ce hala de carne gemea burdușită cu tot felul de produse animalice. După câteva Învârtiri În raza tonetelor cu zarzavaturi, avea să constate o inexplicabilă Îmbulzeală În care cetățenii Înfometați, cumpărau până și produsele deteriorate.Curios, intră
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
instalate trei barăci metalic de mari dimensiuni, necesare pentru stocarea unor mărfuri de aprovizionare a Capitalei. Cum barăcile metalice erau confecționate În raza orașului Ploiești, Tony Pavone burduși servieta cu țigări americane, cumpărate la astronomic preț de la bursa neagră, mai aprovizionă portofelul Îndesându-l cu câteva mii lei după care se prezentă la directorul fabricei arătându-i comanda. Nu mică Îi fu mirarea Însă când directorul Îl refuză categoric. „Regret domnule inginer...Dacă dădeați un telefon...Însfârșit, toată fabrica lucrează pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se poate procura numai cu aprobare specială dela - Ministerul Planificării. Totul pleacă la...Export...!” Ce era de făcut...? Să piardă lucrarea după atâta timp pierdut și bani cheltuiți...? Nu se poate. Se ambiționă. Burduși servieta cu țigări americane, se mai aprovizionă cu ceva numerar, luând depozitele de materiale de construții ale orașului la rând, În mod sistematic. Epuizantă alergare. După multe zile de căutări febrile și parlamentări bizare, nu reuși să cumpere nici măcar o singură foaie de carton asfaltat. Ne având
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îi semnaliza, șoptindu-i - prostule, te-am avertizat...! Câteva luni de zile nu-l deranjă nimeni. Mâncarea adusă dela penetenciarul Rahova nu era comestibilă, șeful arestului În baza unei cereri acordă familiei privilegiul ca la două - trei săptămâni să fie aprovizionat cu unele alimente. Dar, culmea mârșeviei...! Alimentele urmau să fie păstrate În camera de gardă a arestului, oferindu-i de către Înfometații gardieni câte o fărâmă din ce mai rămânea: dumnealor aveau grijă să se ospăteze cu produsele alimentare ce erau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să nu intre În istorie imitându-și profesorul...! Tony Pavone suporta cu Îndârjire foamea. O foame teribilă, cum niciodată nu și-o putuse Închipui...! După două săptămâni de totală flămânzire, asista, observând felul cum organele principale a corpului omenesc Își aproviziona esența vieții din rezerva acumulată anterior. Sistemul nervos și Îndeosebi ce-l muscular opuneau rezistență atrofierii, prin mișcări ondulatorii și care Tony Pavone Încerca să le diminueze prin masaje sensibile...! Avea dreptul să ceară Șefului câteva Înghițituri din alimentele ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prăjite și sărate și covrigi, negustorilor agricultori ce se Întorceau dela piață cu buzunarele pline de bani: se Înțelege, nu eram lăsat de capul meu, dumnealor mă urmărea dela cârciuma de viza-vi unde eu la intervale În funcție de vânzări Îi aprovizionam cu bani pentru țuică, având grijă să dosesc și pentru mine o mică parte: acasă veneau beți și nu aveam nimic de mâncare. Deci, precedentul anterior mi-a folosit Într-o oarecare măsură Începând o mică negustorie, oferind spre vânzare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nivel planetar...!” Finalul povestirii corespunde Întru totul adevărului, mai puțin cuțitul, care totuși putea fi...! Agresorul cocoțat precum o fantomă În spatele meu, mi-a Împresurat cu o mână gătul Încercând să mă ștranguleze și apăsând În forță asupra arterei ce aprovizionează creerul cu sânge proaspăt. Căteva fracțiuni de secunde am Încetat să mai exist și Întradevăr mă avântam În spațiul infinit al cerului și numai acțiunea fulgerătoare a instinctului meu de apărare, m-a forțat să răsucesc capul, agresorul pierzând presiunea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
le-am luat pe toate.” Eu o aveam pe doamna Ursaciuc, fie-i numele binecuvântat. Era șefa unei case de comenzi din Colentina. Mergeam prin spate, băteam cu semnal în ușă. Dacă nu erau băieții de la Miliția Economică să se aprovizioneze, îmi deschidea. Acolo, înăuntru, Paradisul: supe Vegeta, salam din carene-carne, conserve chinezești, ulei de floarea-soarelui, unt, borcane cu mazăre fină, ciocolate, țigări coreene. Cele trei femei de la fața locului abia mă așteptau. Îmi dau seama că făceam, ca Monsieur Jourdain
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]