26,366 matches
-
zarva citadină, Străin de câte-ai sta să te cutremuri De-ar fi să mai cunoști Apocalipsa - Răgazul tău, oricum nu intră-n calcul De ani, știind că soarele mai are Până la stins vreo două miliarde - Și-așa, glumind, te-apucă miezul nopții, Mai încercând să afli câte ceva Din spuza cam răcită-a vetrei tale. Să lenevești e timpul și norocul, Ca un pământ în care-ai pus de toate, Să recunoști pe când vei fi pământ Tiparul însuși al ființei tale
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
au Întâlnit atât În viața civilă cât și În cadrul unităților militare inspectate oameni dezamăgiți și timorați datorită comportării trupelor rusești care jefuiau, violau și sechestrau persoane cu o sălbăticie rar Întâlnită. După Înapoierea din misiune, Lt Buchiu nici nu a apucat să-și scoată costumul de zbor, când furierul Escadrilei, serg. Ion Bratu Îi spuse că autoritățile militare din Craiova insistă să vorbească cu comandantul Escadrilei 113. Deoarece era singurul ofițer la acea oră pe aerodrom, a preluat receptorul și s-
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
chip de ricoșeuri diferite ale uneia și aceleiași primejdii sau speranțe, sau, pentru un timp, amândouă. Așa mi s-a Întâmplat când am citit În cartea Memorii a mitropolitului Bartolomeu Anania că prin 1958 ”...Întors la București, m aș fi apucat să scriu de Îndată piesa dacă n ar fi căzut, ca un trăsnet, o veste: fuseseră arestați părintele Veniamin Nicolae, fostul stareț al Polovragilor, și părintele Tit Moldovan, urmașul său. Curând aveam să aflu amănunte. În satul Polovragi fusese descoperit
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
dacă "extractorul quintei esențe", Rabelais, a avut copii. Dar sunt convins că gura larg deschisă, capul sumețit, gâtul și brațele întinse către dulcele izvor, această enormă lăcomie a sugarilor putea să-i inspire figurile uriașilor săi gurmanzi. Descoperirea gestului care apucă, a dorinței, a nevoii de a apuca este, probabil, un moment crucial: gestul supraviețuirii. Însoțit de expresia privirii, a feței, de încordarea întregului trup care se pot exprima printr-un singur cuvânt, imperativ: "Dă-mi!" (Gargantua: "A boire! A boire
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
copii. Dar sunt convins că gura larg deschisă, capul sumețit, gâtul și brațele întinse către dulcele izvor, această enormă lăcomie a sugarilor putea să-i inspire figurile uriașilor săi gurmanzi. Descoperirea gestului care apucă, a dorinței, a nevoii de a apuca este, probabil, un moment crucial: gestul supraviețuirii. Însoțit de expresia privirii, a feței, de încordarea întregului trup care se pot exprima printr-un singur cuvânt, imperativ: "Dă-mi!" (Gargantua: "A boire! A boire!") Însă la fel de importantă este descoperirea sentimentelor: zâmbetul
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
zvârlu bani la fiece răscruce. De-atâtea ploi copacii nu-i mai știu. - Ștergar cu flori să-mi dați să mă usuce. Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu. Țărâna grea grumazul să-mi apuce - îmbrățișarea mamei cu-al ei fiu - Și liniștea în palmă să o țiu până m-ajunge somnul de sub cruce. Cai înhămați la carul ce mă duce.
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
se adeverească numai după 50 de ani, ceea ce este o miime de fracțiune de secundă În evoluția omenirii. Ne vorbea, apropo de naționalismul nostru exagerat: Sper din toată inima ca nu numai generația voastră, ci și generația dinaintea voastră, să apuce Statele Unite le Europei, așa cum există Statele Unite ale Americii. Nu știu cum se va Întâmpla, nici când se va Întâmpla, dar știu că Întâi vor fi Statele Unite ale Europei, apoi ale Asiei și abia În cele din urmă ale Africii. Aceasta este evoluția
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
am constatat că traseul ei se modifica brusc, luând o Într-un unghi drept spre centrul pământului. Am continuat să scap până când, transpirat, m-am văzut nevoit să-mi las paltonul În grija colegului. Las-o dracului, mi-a zis apucându-mi paltonul. S-ar putea s-ajungi În fundul pământului și să nu fie nimic. Nu i-am răspuns. Lipsa lui de curiozitate am socotit-o și acum ca și În alte dăți, un defect major pentru cercetătorul ce se vroia
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Ciuda pentru lipsa de respect cu caremi tratase paltonul Îmi trecuse mai ales când l-am zărit Întorcându-se tot Într-o fugă cu ce-i cerusem. Hai să facem repede o capcană, i-am zis ieșind din groapă. Am apucat cu nerăbdarea ce mă caracterizează, valul adus, desfășurându-l. Folia groasă, transparentă se dovedise a fi exact ceea ce căutam. L-am trimis să aducă și niște țevi metalice ușoare pe care le-am Înfipt În pământ și peste care am
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
dar nu merita cercetarea mea. Chiar nu știi nimic? l-am zgândărit din nou. Joo tăcu. Își afundă mâinile În buzunarele cauciucate ale halatului, scoțându-și o țigară. Buzele se deschiseră nervos, dezgolind la iuțeală dinții Îngălbeniți și lacomi s-apuce capătul filtrului vegetal. Labele Îi tremurau, cu flacăra brichetei dereglată atât cât să-și pârlească ușor părul căzut peste fruntea Îngustă și Încrețită. Postura În care fusese pus Îi displăcea. Se prefăcu interesat de mișcările celor din groapă. Mi s-
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
cu pas apăsat pe primul spațiu liber între două corpuri de bibliotecă, două paravane sau alte două șiruri de ceva prin care nu se putea trece. Când mergea fără să se gândească dacă e bine sau nu pe unde a apucat-o, ajungea în doar cinci minute. Și, totuși, biroul lui nu era deloc interesant: fișete, rafturi, seifuri masive. Toate conțineau același lucru - dosare. Mai mici ori mai voluminoase, mai îngălbenite de vreme sau noi-nouțe. Unele erau stinghere, altele se așezaseră
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
pe ea, era același capot cam vechi, cu flori mari, decolorate, cu care umbla prin casă de când locuiau împreună și care anunța fie că se pregătește să facă duș, fie că de-abia a ieșit de sub duș, fie că se apucă de gătit. Altceva, cu capotul ăsta nu putea Ludmila Cervenkova să facă! Se mai frecă o dată la ochi și cu ei gata să-i crape-n cap observă că Marfușka era singură, că stătea cu fundul către el, un fund
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
un cuvînt, din niște cuvinte De la creștet pînă-n rărunchi Ca de-un fulger fierbinte Nu-mi fac speranțe, nu-mi e nici frică Trăind prin largi ocoale și brusc viața mi se despică Doar citind vechi cuvintele tale. Nici nu apucă aerul să-mi ajungă în nări și îmi furi trei sferturi din el, Lumina mi-o stăvilești cu umbra-ți ovală Privirile mi le smulgi dintre stele și mi le cufunzi ireversibil în irișii tăi Mă desparți de miresmele primăverii
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
în trei volume, însumând o mie de pagini!). Ultima lucrase la Radio România vreo trei decenii, abia ieșise la pensie, și venise să facă niște înregistrări ale manifestărilor eminesciene ce aveau să fie cuprinse în trei CD-uri. Nu am apucat să ne vorbim mult, dar telefoanele Paris-București aveau să ne apropie, în lunile următoare. Puținul dialog din nordul Moldovei lucra, paradoxal, în interesul nostru. Ultima refuza ideea că noi ne cunoscusem abia acolo, ea ne îmbogățea cu un fragment de
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Lety? Te faci doar mică-mică și, la fel ca acum, te ascunzi în ultimul rînd de scaune? Păcat, un scriitor ar trebui să fie interesat de un astfel de personaj ! Este mai cultivat decît cei din jurul lui și n-a apucat să trimită în pușcărie pe nimeni, ca predecesorul lui! Sper că măcar de Leonte Răutu, ați auzit, stimată doamnă! Ideologul șef din anii '50! Ei, nu, nu a omorît el cu mîinile lui, dar cu intrigile lui de culise, cu
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
petrecut într-adevăr, Alexandru Ioan Cuza s-a trezit în budoarul alb și roz, de la etaj, în mirosul de parfum franțuzesc și sex al patului cu baldachin, la șoaptele speriate ale Mariei Obrenovici. După cheful prelungit din seara precedentă, nu apucase să doarmă nici două ore, avea un cap de plumb și o halenă grea, și a privit buimac revolverele și sfeșnicele din mîinile conspiratorilor care au intrat, unul după altul prin ușa dată larg de perete. Strîngîndu-și, cu mîinile tremurînd
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
respirația unei sticle de șampanie o privesc fix în ochi are naivitatea unui țânc prins cu mâța-n sac / așchii de lună îmi atacă imediat zona mâloasă a nervilor sar ca ars direct pe burta întunericului țeapănă și catifelată / o apuc de plete și-o balansez ca pe-o păpușă gonflabilă nici țipenie de coasă prin jur asta mă înfurie și mai rău o trag spre mine o înalț un pic peste un nor obez și-o proptesc cu spatele de
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
pe grumaz precum un inel de logodnă pe degetul iubitei nu scot nici un cuvânt de teamă să nu mă sinucid umbra-mi stă deja agățată de aripa unui fluture mă revolt împușcând-o e-o lehamite peste lume că mă apucă dorul de moarte patinoarul din ceruri e arhiplin gândurile s-au îmbujorat de tot Alfabetul braille Descifrez lumina sufletului cu alfabetul braille hectare întregi de bălării ard în întuneric e o muzică ezoterică pe fundal miroase a jumări de vise
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
mare, bună să-i ții la distanță. Trebuia să te folosești de-o eschivă, să izbească alături. Acum hai până la grădină, la Moise cârciumarul, să-ți dea Titi o bucățică de carne crudă, s-o pui pe ochi, până n-apucă să se învinețească. Eram pe strada lui Ionel, întâmplător botezată Sfântu' Ioan Moși, unde Moise își ridicase o cârciumă mai arătoasă tocmai vizavi de biserica cu același nume, cu o curte ce da, la capătul opus, în Calea Moșilor. Duminica
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Are în casă doar cizme și ghete cu elastic... Că n-o pleca în picioarele goale?!... Mde! Mai bine va trage trăsura lângă intrare și-o va căra-n ciorapi. La urma-urmei, n-are nicio vină. Până una-alta, se-apucă să-i desfacă bumbii, ușurel-ușurel, grijuliu să n-o trezească. Pentru o clipă, se mulțumi să-i strângă rochia sub bărbie, ca un fular. Odată cu ea se strânse însă și combinezonul, spre mirarea muscalului care acum observă că, la înghesuială
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de dezagregare - sînt o adevărată pacoste de care încercăm să scăpăm cît mai degrabă. Uneori nu destul de repede totuși, căci dacă izbutesc să-și așeze și să-și răspîndească ouăle, poți să te consideri pierdut, chiar și atunci cînd ai apucat să distrugi cuibul și să-i alungi pe locatarii lui. Nu pot să uit ceea ce mi-a povestit cîndva o bună cunoștință care aflase despre o anume întîmplare de la altă cunoștință, aceasta, la rîndul ei, evocînd nenorocirea a cărei victimă
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
exprim așa, de o sumedenie de microorganisme ce atrag la rîndul lor niște specii parazite foarte periculoase. Potrivit celor istorisite, aceste ploșnițe sau păduchi otrăviți ar fi fost responsabili pentru pierderea ciudată a văzului de către bătrîna doamnă. Imprudentă, aceasta se apucase într-o zi să curețe de moloz - fără a îmbrăca mănușile de rigoare - o nișă din colțul cel mai îndepărtat al bucătăriei, dînd spre un zid unde se aciuiaseră cîndva niște porumbei. La scurt timp după aceea, vîrstnica necugetată constatase
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
subiectul fiind Yoga (publicat ulterior în franceză cu titlul “Yoga: Essai sur leș origines de la mystique Indienne” și republicat cu multe revizuiri că “Yoga. Nemurire și Libertate”, 1954). Deși Mircea Handoca, neobositul exeget al lui Eliade în România, nu a apucat acea epoca, totuși l-a cunoscut mai tarziu personal pe Eliade la Paris, a devenit pe urma cel mai devotat reprezentant al operei lui Eliade în România și cel mai bine informat autor despre viața și opera acestuia. El ne
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
că vreau la toaletă, dar nu am Îndrăznit. Liniștea era copleșitoare. În timp ce priveam la un păianjen ce urca spre tavan, pe firul său aproape invizibil, parcă Îmi auzeam bătăile inimii. Cineva din spatele meu a scăpat un pârț. Nici ceilalți nu apucaseră să meargă la WC. Care a Îndrăznit, mă? Fi-v-ar mama voastră a dracu! Pârțuri, ai? Vă doare-n cur de ce zic eu? Hai, ăla care se știe... un pas În față! Nici unul dintre noi nu s-a clintit
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Când difuzorul făcea pauză, tăceam și noi. Uneori continuam. Totuși, atunci când am auzit că el sforăia, am vrut să cobor de pe marginea patului și să merg din nou la toaletă, Însă cel căruia Îi dădusem felia de pâine m a apucat de mână. Am Înțeles că trebuia să stau acolo, pentru că supraveghetorul dormea iepurește, sau uneori doar se prefăcea pentru a găsi un motiv să șteargă cu noi closetele Încă nespălate. Vreme de peste un ceas, am tot răbdat plimbând În stânga și
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]