1,130 matches
-
cînd cu noblețea te naști. septembrie 2002 Idi Amin Mitică Dumitru Dragomir se laudă că are priză la mase. Cei care-l venerează pe președintele Ligii sînt aceia care duc dorul cozilor la lapte și al altor cuceriri ale vremurilor apuse. în anii ’70, Uganda era condusă de sîngerosul dictator Idi Amin Dada. Tip provenit dintr-o familie cu dare de mînă, a făcut box de performanță, dar a și moțăit prin amfiteatrele unor universități celebre din lumea civilizată. A venit
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
oglinzi lucii de Veneția...". iar priveliștile sunt "ca niște peisage măiestre de ale lui Claude Lorrain". Lovinescu recunoaște însă că imaginația livrescă i-a amputat simțul observației, copleșindu-i mintea și sufletul cu prestigiul legendar al unei civilizații de mult apuse: Când am debarcat întâia oară în Grecia (1902), nu veneam pentru a vedea o țară necunoscută, ci numai pentru a o identifica cu Elada lecturilor mele, Elada zeilor tineri, a eroilor homerici și a lespedelor de marmură [...] Imaginația este principiul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Dar autorul nu se mulțumește mereu cu postura de simplu reporter și riscă de câteva ori explicații ceva mai docte, luate probabil dintr-o enciclopedie aflată la îndemână, de n-or fi cumva reminiscențele lecturilor din vremea nu de mult apusă când făcuse oarece pasiune pentru arheologie. Expertiza impune anumite rigori: întâi indicarea "motivului", în diacronie ("zeul e reprezentat dormind, ceea ce nu putea să fie un motiv plastic înainte de epoca elenistică"), apoi descoperirea sursei, atribuirea ("e din cercul lui Lisip, dacă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fără clipire ai nopții împărați.../ Și veacuri mii și mii/ Trecut-au peste lume și razele-aurii/ Cădeau pe cei ce astăzi dorm somnul din mormânt.../ Și de-ar pieri în țărână nemernicul pământ,/ De-ar bate ceasul morții și veșnicul apus/ Tot zâmbetul de stele ar fi acolo, sus779. Aceste ascensiuni și coborâșuri sunt tendințele omului spre universalizare și ale divinului de întrupare, arcuri reflexe devenite poem. Dar nimeni, fără să aibă har și să fie adept al Luminii, nu poate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
transforma într-o încăpățânare, într-o tenacitate sau o îndrăzneală, ce ne fac să acționăm într-o manieră nechibzuită sau adesea nefastă. "Pășești agale pe un zid din Babilon/ pe vârful unui turn în trepte construit/ coama-ți imploră soarele apus/ și ți-este frig.// Cobor din zid și urc pe piatra mea./ în jilțul simplu, arcuit/ cum Podul-Curcubeu/ înlănțuiește norul romboid"1332. Dacă vom utiliza cuvântul obișnuință în relație cu voința, este din cauză că există o legătură psihologică între aceste două
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Le transcriu după notele luate atunci, pe care le întregesc pentru o mai deplină înțelegere, fără a altera nimic din fondul gândirii autorului, convins că interesul lor subzistă întreg pentru toți cei care caută o cheie deosebirilor dintre Răsărit și Apus" (p. 99). 4 Ibidem, pp. 99-101: Nu e vorba de analizat condiția acestei defecțiuni a cugetării religioase în ordinea speculațiilor religioase, ci numai de constatat un fapt care contribuie desigur la producerea sentimentului de inferioritate. Chiar dacă am admite - cum fac
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dumnezeu te-a făcut artist, și tu ești mai mare decât mine!” Cântecul popular „Barbu Lăutarul”, este cunoscut azi În varii interpretări. Nu Încape Îndoială, el era cântecul de amurg al bătrânului intrat În legendă, melancolia din urmă față de vremuri apuse, pe care o purta cu sine În ultimii ani: „Eu sunt Barbu Lăutarul, / Starostele și cobzarul, / Ce-am cântat pe la domnii / Și la mândre cununii. // Of , of , of miaduc aminte / Of , of , of că mainainte, / Nici un chef nu se făcea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
intitulat Freedom to Learn. În ciuda „zgomotului” provocat în psihologia americană în anii ’50-’60, care i-a adus gloria, ideile rogersiene au fost repede uitate și autorul lor s-a stins din viață ca un patriarh al unei epoci deja apuse. Dar ele, după cum se va vedea, merită resuscitate într-o epocă mult mai copleșită de antiumanism tehnologizant decât cea în care a trăit Rogers. 8.2. Teoria libertății de a învățatc "8.2. Teoria libertății de a învăța" Rogers a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
străjuiește sobru și tăcut marea piramidă a lui Keops și Kefren, faraoni ai Egiptului antic, despre care unii spun că sorgintea lor ar fi atlantideană. Piramidele imense privesc din netimp, dovezi misterioase ale înțelepciunii și puterii, unei lumi bizare demult apuse. Grandioasa lor geometrie milenară, a incitat la dispute, conflicte, polemici, pe giganții antichității:Homer, Herodot și Pitagora, uimind posteritatea. Coloșii din Gizeh, mărturii ale unor epoci triumfale demonstrează existența unor puteri enigmatice și nebănuite pe aceste teritorii. Platon și Licurg
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de viața lor, o mie de ani nu vei mai vedea lumina. Marș!, imediat în întunericul iadului. Marele spirit, l-a trimis pe Arhanghelul Mihail cu armată mare de îngeri să refacă pământul. CĂLĂTORIE ÎN INFERN În vremurile de mult apuse, se credea că Hades, fratele lui Zeus, este zeul neîndurătoarei morți și al umbrelor muncite în negurile Tartarului. Pământenii muritori care-i supărase pe zei, coborau în infern să-și capete osânda. Geniile infernului:harpiile, erininiile și eumenidele hidoase, îi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de fericire, în încrederea pe care o arăta animalul acela tânăr ațipit. Nikolai respiră adânc, recunoscând atât mirosul reavăn al zăpezilor ascunse în viroage, cât și mireasma uscată a câmpurilor care răspândeau căldura zilei. Nu se lăsase încă noaptea, înspre apus cerul își păstrase nuanța de violet transparent, dar mai cu seamă, foarte aproape în fața lor, desișul pădurii începea să se rărească, anunțând spațiul liber al câmpiei și drumul ce ducea la Dolșanka. Nikolai își drese glasul și începu să murmure
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe care-l cultivă haiku-ul punînd În opoziție eleganța și grația unui instrument muzical cu prestația unei insecte sîcÎitoare. Solicitînd poeme cu greieri pentru un număr special al revistei RO KU cu această temă, am primit de la Anișoara poemul: Apus tăcere delirantă: În cutia viorii un greier care mi-a adus aminte de versul de demult. Tăcerea delirantă compromite poemul, dar plasarea greierului În cutia viorii face toți banii. Pornind de la această sugestie, Încerc: citind un haiku - În cutia viorii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în prezentarea la persoana întîi" decît atunci cînd imaginația trebuie transferată la persoana a III-a495. Chiar dacă am ceda darul "memoriei perfecte" naratorului la persoana întîi, făcîndu-l capabil printre alte lucruri de reproducerea verbatim a dialogurilor lungi din zile de mult apuse, o astfel de convenție totuși nu ar acoperi tot ce e prezentat de naratorii la persoana întîi în marile romane la persoana întîi ale secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Rolul eului narator, așa cum este acesta conceput de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Mitologiile vechi ale soarelui și lunii dansând sunt reactivate în versiune postmodernă de Susanne Schmogner și Jane Haidachers. Este o lume de basm cristalină, populată cu ingeri florali și alte stranii personaje. Poți contempla aici o ireală și nostalgică lume apusă a misterelor și fanteziilor. Totul devine posibil grație unui alt limbaj, la fel de universal și fascinant ca și muzica. Este vorba de poezia luminii. Ea însoțește sublima muzică a sopranei Jessye Norman. Aria de final "Thy hand, Belinda" din opera "Dido
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
anumite țări postcomuniste, foștii comuniști și îndeobște membrii poliției politice, rămân puternici așa cum este cazul în Rusia lui Vadim Putin sau Belarusul lui Lukașenko. Chiar și în Occident, travaliul istoric se confruntă adesea cu o memorie comunistă nostalgică după gloria apusă, așa cum a arătat-o primirea foarte agitată făcută în Franța, Italia, Grecia sau Portugalia Cărți negre ale comunismului, prima tentativă de evaluare a dimensiunii criminale a comunismului pe plan mondial. Iar Adunării Parlamentare a Consiliului Europei i-a fost extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cunoscut când bolșevicii au făcut din el imnul oficial al URSS* până în 1945, și al tuturor comuniștilor până în zilele noastre. Sculați, voi oropsiți ai vieții, Voi, osândiți la moarte, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea, Să-nceapă-al lumii vechi apus! Sfârșiți odată cu trecutul negru, Sculați, popor de osândiți! Azi nu sunteți nimic în lume, Luptați ca totul voi să fiți! Refren: Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internaționala Prin noi s-o făurim! Sculați, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
germani. începând din 1934-1935, atât din motive de politică externă*, cât și internă, Stalin reabilitează naționalismul velicorus inaugurând politica de front* popular care incită partidele comuniste să-și revendice o parte din istoria națională, transformând proletariatul comunist în moștenitorul gloriilor apuse. în această linie considerată „șovină” de către troțkiști*, Franța este punctul de aplicație privilegiat. încă din vara lui 1934, Thorez afirmă „ne iubim țara” și avansează o concepție a națiunii clădite pe moștenirea culturală - de la catedrale până la Revoluția franceză. Dar numai
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poate să ducă până la distrugerea sistemului instituit. Principiul activ al fenomenului revoluționar are o dublă natură: pasiunea schimbării, a noutății, care este adesea însoțită de ura față de vechi și de o voință de distrugere radicală - „Să-nceapă al lumii vechi apus” cântă „Internaționala*”, „China este o pagină albă” proclamă Mao* -; și, din secolul al XIX-lea, o ideologie* care poate să meargă de la democrația liberală la totalitarism*. Revoluția franceză, care poartă în germen aceste diverse orientări, slujește drept model, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
relațiile S.U.A. cu restul lumii, prieteni și dușmani. Demonstrînd o viziune maniheistă asupra lumii, președintele Bush decidea în mod suveran unde este Binele și unde este Răul, care sunt "barbarii" și care sunt "civilizații" lumii, revendicînd superioritatea asupra altor civilizații, apuse sau prezente, dar așa-zis "primitive", cînd de fapt -, în privința marilor teme, a marilor probleme ale vieții și morții, ale naturii umane, nu cred că cineva își poate aroga un astfel de ascendent, cunoașterea Esențialului fiind accesibilă, în moduri sau
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
după scurtă vreme ea se distanțează, acuzînd brutalitatea și ineficiența politicii americane în Irak. Revoluțiile portocalii din Ucraina și Georgia, ca și aderarea țărilor baltice la N.A.T.O. și U.E. îi dau fiori reci unui Kremlin nostalgic după puterea sa apusă. Dar Rusia joacă tare și popularitatea lui Putin crește. Cresc și ambițiile rusești. Rusia vrea poziții de egalitate cu mai marii planetei și mai multă influență. Se face mare tapaj pe tema independenței și a suveranității, se denunță hegemonia occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
vieții În zona Mesopotamiei, Înfloritoare În perioada precedentă. Până la 1800 Î.H., agricultura sumeriană a intrat efectiv În colaps, iar această civilizație, odinioară glorioasă, a căzut În obscuritate. Astăzi numai arheologii scormonesc zona pentru a evidenția o cultură și civilizație apuse . Declinul Sumerului antic este o lecție Îngrijorătoare pentru viitorul culturilor și civilizațiilor actuale, cu atât mai mult, cu cât În vremurile antice populațiile puteau migra În zone neepuizate de capacitate de Întreținere a vieții, pe când astăzi este afectată global, Întreaga
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
2. Augustin la Milano: neoplatonismul și Ambrozie Ajuns la Milano în 384, Augustin a descoperit o ambianță culturală foarte stimulatoare, mult diferită de cea provincială din Cartagina și de cea păgână, mărginită, orientată exclusiv spre cultivarea unui trecut de-acum apus, cum era cea din Roma. Existau aici cercuri de literați, în general păgâni, dar care erau interesați de creștinism; era cultivată aici nu numai retorica, ci și filosofia, în special neoplatonismul; creștinismul era reprezentat de oameni proeminenți și însuși episcopul
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
moarte: „Dacă aș putea să mor în mine pentru a scăpa de mine”. Dacă în Moartea nimănui se aduce în fundal mediul sordid al mahalalelor, cu oameni declasați, supuși unor patimi morbide, Domnița Ralu Caragea reconstituie altă lume, vremuri demult apuse, trădând interesul pentru amănuntul istoric, ce se regăsește și în piesa de teatru Io, Ștefan Voievod. În 1957 a publicat în „Viața românească” un fragment din piesa de teatru în versuri Ovidiu la Tomis, în care încearcă să contureze destinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul pribeagului, Răvașul pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
nu cunoșteau granițe și griji, iar averea lor era nesfârșită, ca și prostia oamenilor care îi ascultau. Acești cavaleri formau clasa aleasă a oamenilor dibaci; a celor fără scrupule și superstiții; a acelor vestiți aventurieri ai vremurilor strălucite și demult apuse. Trecând cu aceeași ușurință din barăcile bâlciurilor, în sălile de recepție ale prinților cu care schimbau alcovurile parfumate ale conteselor, cu paturile de paie umede ale pușcăriilor, ei sunt personajele cele mai minunate pe care le cunoaștem. Dacă unii dintre
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]