2,333 matches
-
redactor-șef adjunct la Editură Olimp (1993-1994), redactor-șef la Editură Elit din Ploiești (1994- 1995), redactor coordonator la Editură RAO (1995-2003). Debutează în „Tomis” (1992) și publică traduceri, articole și proza în „România literară”, „Euphorion”, „Lettre internaționale”, „Dilemă”, „Tomis”, „Arcade” ș.a. Colaborează cu articole de gen la „ProSport” și „Gazeta sporturilor”, precum și la realizarea unei enciclopedii a fotbalului (2003). Registrul comic-satiric este mediul predilect al prozei lui P. Detaliind această predispoziție, românele publicate își deduc tonul din datele contextualizării ficționale
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
a mulor altora. O vreme revista adăpostește „revizuirile” lui Gheorghe Grigurcu, îndreptate spre o mai exactă apreciere a activității lui Ov. S. Crohmălniceanu, Marin Sorescu, Augustin Buzura sau spre aducerea în actualitate a unor scriitori ca Brutus Coste, L. M. Arcade, Al. Vona, Aron Cotruș, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Streinul (și mișcarea de la revista „Iconar”), Petru Dumitriu, Ilie Constantin, D. Țepeneag ș.a., scoțându-se la lumină texte inedite de Pamfil Șeicaru (Vulpea roșie), Mircea Eliade, Grigore Popa (Jurnalul metafizic), I. D. Sârbu ș.a.
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
simți osul care protejează globul ocular. Folosind arătătorul sau degetul mijlociu, apăsați ușor acest os, încercând să depistați punctul sensibil, pe care îl veți găsi probabil chiar în colțul ochiului. Folosind aceeași metodă, încercați să găsiți punctele dureroase din zona arcadei. Procedați la fel ca în cazul punctelor sensibile din palme. Faceți același lucru sub ochi, având grijă să apăsați doar formațiunea osoasă. Veți găsi un alt punct sensibil în zona unghiului intern al ochiului, chiar lângă nas. Nu este necesară
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
două mile - niște stînci care rănesc de moarte balenele ce se lovesc de ele. Localnicii păstrează o coastă de balenă neînchipuit de lungă, pe care-o socotesc miraculoasă și care, întinsă pe pămînt cu partea convexă în sus, alcătuiește o arcadă, în creștetul căreia nu poți ajunge nici călare pe-o cămilă. Se spune că această coastă se afla acolo, cu o sută de ani înainte de a fi văzut-o eu. Istoricii locali susțin că un profet care prorocea venirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai întins spațiu este acordat poeziei originale a exilului. Publică versuri C. Amăriuței, Al. Busuioceanu, Ștefan Baciu, Antoaneta Bodisco, Victor Buescu, N. Caranica, Ioan Cușa, I. G. Dimitriu, N. A. Gheorghiu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Leonida Mămăligă (L. M. Arcade), I. Negru, M. Niculescu, I. Pârvulescu, Vasile Posteucă, Yvonne Rossignon, Horia Stamatu, C. Tacu, V. Țâră, I. Velicu. Sunt publicate, de asemenea, traduceri în limba franceză ale unor poeme de T. Arghezi, L. Blaga, V. Voiculescu, G. Bacovia, tălmăciri în
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
într-unul și același moment - este cazul amintitei capele transilvane de la Alba-Iulia, la începutul secolului al XVI-lea -, ca și prelucrarea locală a unor forme și procedee italiene - cazul mormântului florentin cu nișă în Polonia sau cel al curții cu arcade în Moravia - stau mărturie pentru spiritul selectiv și creator al culturii din această zonă a continentului. În amintita perspectivă, cazul cel mai elocvent rămâne, cu siguranță, cel rusesc, unde formele nord-italiene ale arhitecturii din Milano și Bologna îndeosebi vor determina
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
benedictin - dau impresia de creneluri, alteori au chiar forma clasică a crenelurilor, de parcă ar fi săpate în zidul de apărare al unei cetăți. În toată măreția aceasta se observă și falsa modestie: construcție înaltă, cu aparente deschideri prin bolți și arcade, ea nu îngăduie, decât cu zgârcenie, să se reverse lumina soarelui; doar atât cât să-i asigure credinciosului așezarea în fața preotului; de acum cadrul este potrivit spre a manevra conștiința. Există, în tot ceea ce vezi aici, un sens abia perceptibil
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ș.a., cu proză sunt prezenți Andrei Codrescu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu, Bedros Horasangian, Gheorghe Crăciun, Dumitru Augustin Doman, Laurențiu Voinea, George Miclăuș, Alexandru Duran ș.a, iar cu teatru, Matei Vișniec, Leonid Dimov, L. M. Arcade. Se publică traduceri din Giuseppe Ungaretti, Allen Ginsberg, Virginia Woolf, John Banville, Julio Cortázar, din poezia contemporană americană și franceză, din literatura elvețiană, norvegiană, portugheză, braziliană, arabă și chineză, precum și versiuni în limba franceză pentru texte poetice românești. Revista are
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
pătrunzătoare inteligență analitică. Mai tehnic, un Dicționar de termeni privind arta românească și universală urmărește să precizeze o serie de noțiuni, cu nuanțări implicând perspectiva etică („nu există estetică fără etică”, clasicismul presupune o „atitudine morală”). Conferințele radiofonice reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie într-o voluptuoasă peregrinare printre esențele spiritualității noastre, recognoscibile în construcțiile laice și religioase ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
să se întrezărească acele semnificații accesibile doar unui inițiat. Încrezător dintotdeauna în „virtutea cuvântului”, arhitectul de elită se arată a fi, în scrierile lui, și un prozator plin de seducții. SCRIERI: Introducere în studiul arhitecturii, București, 1926; Palladio, București, 1928; Arcade, firide și lespezi, București, 1932; Izvoare și popasuri, București, 1934; ed. îngr. și introd. Adrian Anghelescu, București, 1977; Lumina românească, București, 1937; Pătrar de veghe, București, 1938; ed. îngr. și introd. Adrian Anghelescu, Cluj-Napoca, 1977; Despre o estetică a reconstrucției
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
subclavicular în jos. De aici până în regiunea lombară leziunea realizează aceeași paraplegie spastică, limita superioară a tulburării de sensibilitate coborând în raport cu mielomerul lezat. Sindromul secțiunii medulare totale lombare (L1-L2) - realizează o paraplegie cu tulburări de sensibilitate ce încep de la nivelul arcadei crurale în jos. Sindromul secțiunii medulare totale lombare (L2-L4) - se caracterizează printr-un sindrom de neuron periferic cu atrofia cvadricepsului, cu areflexie rotuliană și un sindrom piramidal. Sindromul secțiunii medulare totale lombare (L5-S2) - se prezintă ca o paraplegie limitată a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fata își cuprindea genunchii între mâinile mari. Desculțe, de sub fustă ieșeau picioarele cu călcâiele crăpate. Frământând cu o față îngândurată buza de jos între dinți, fata asculta pe ghebos. Cu buze vinete și întunecat la chip, acestuia îi sclipeau în arcade ochi inteligenți, cu o ușor vicleană blândețe. Mustața afumată i se împrăștia pe buzele umede care tresăreau ori de câte ori omul începea să vorbească. Era un lican din Lingurari cu flaneluța sură, ruptă în coate și destrămată la poale. Ședea lângă fată
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Maxine și Îi descheie roba. În tăcere, mama Începu să-i facă fiicei ei respirație gură la gură. Am Înghețat. Am lăsat draperia să se desfacă și m-am uitat cu ochii cât cepele. Dintr-o dată, o pată albă umplu arcada. Obiectul Obscur fugea de pe scenă. În acea secundă am avut o idee trăsnită. M-am gândit că domnul da Silva ne ascundea ceva. Până la urmă, profesorul nostru făcea totul În mod tradițional. Pentru că Obiectul Obscur purta o mască. Masca tragediei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lovi în rinichi cu sete, silindu-l să se aplece, reducându-l la tăcere cu un scâncet de durere. Apoi îi luă capul cu palma sa dreaptă și i-l izbi de masa albă, lăsând acolo urme de sânge din arcada deschisă și din nasul șifonat. Cei din jur s-au retras instinctiv, nedorind să intre și ei în raza de acțiune a brutei. Vru să continue, dar îl întrerupsei: Mulțumesc. Cred că e de ajuns. Lovitura în rinichi era suficientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care duceau la etajele superioare. Acestea erau rezervate profesorilor. Câțiva metri în fața noastră, tot pe partea stângă, se afla intrarea principală. Ușile mari, transparente, erau încadrate în niște tocuri masive care se închideau în partea de sus sub forma unor arcade. Aici am lăsat vreo șapte colegi și i-am instruit să nu lase pe nimeni să iasă sau să intre în școală. Grupul rămas l-am despărțit în două. Primul, cel mai mare, mă urma pe mine tot înainte spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
prost, atunci vor servi pe post de marfă de schimb. Libertatea lor pe satisfacerea necesităților noastre! Am urcat scările până la etajul unu, unde era cancelaria, și unde erau profesorii și Inspectorul. Erau doar trei ieșiri din școală. Cea mare, cu arcade, unde erau staționați cei șapte, opt colegi de-ai mei, ieșirea care dădea pe scenă, unde erau masele de elevi, și "ușile melcului", care erau două, una vizavi de scenă și una pe "coridorul cel lung", unde trimisesem deja o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai multă. Dacă vrei s-o pedepsești, mai bine n-o bagi în seamă. Își croiește drum încercând să se apropie de micuța preoteasă. Se lasă liniște. Oarba coboară mâinile pe capul fetiței și pipăie cu vârful degetelor forma pomeților, arcada sprâncenelor și fruntea bombată. Obrajii sunt încă umezi. — Cum te cheamă, drăguță? o întreabă cu blândețe. — Domitia, șoptește pierită de spaimă copila. Occia o apucă pe după umeri. — Domitia, îmi dau seama cât îți este de greu... Fetița sughite a plâns
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ci la glorie. — Așa, feții mei! șoptește printre dinți. Țineți-vă mâinile la vedere. Aruncă o privire spre valeții care-i urmează, ducând armele. Se mai uită o dată în dreapta, o dată în stânga. Răsuflă ușurat. Totul pare în ordine. Dincolo de arenă, întrezărește arcadele interioare și capetele punctiforme ale puzderiei de spectatori. Însă porticul nenumerotat dinspre nord, între arcada a treizeci și opta și a treizeci și noua, pe unde intră îm pă ratul și pe unde poți ieși spre pulvinar, este ascuns vederii de masa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o privire spre valeții care-i urmează, ducând armele. Se mai uită o dată în dreapta, o dată în stânga. Răsuflă ușurat. Totul pare în ordine. Dincolo de arenă, întrezărește arcadele interioare și capetele punctiforme ale puzderiei de spectatori. Însă porticul nenumerotat dinspre nord, între arcada a treizeci și opta și a treizeci și noua, pe unde intră îm pă ratul și pe unde poți ieși spre pulvinar, este ascuns vederii de masa compactă a celor cinci sute de gladiatori. Contemplă în schimb loja de la cealaltă extremitate a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rășchirate: — Sunt două teatre de lemn... — Cum două? — Repeți întruna: cum două? cum două? îl îngână celălalt. Mai bine taci din gură și ascultă-mă. Trage adânc aer în piept. — Două teatre, spațioase și unul, și altul, lipite sus prin arcade comune și montate fiecare pe câte un pivot... Germanul pălește. — Măiculiță! Șoptește speriat: — Da’ de ce trebuie să fie două? Rufus constată cu plăcere aerul lui nefericit. Până și mirarea i a dispărut din glas. Ia spune-mi, ce spectacole sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dintr-o comisie ce avea ca sarcină inspectarea clădirii cazinoului. În raportul întocmit cu această ocazie se recomanda realizarea unei săli pentru un restaurant care să fie pusă în legătură cu terasa de pe malul mării. În acest document se recomanda realizarea unei arcade în fața scării, adăugarea unor intrări noi și suprimarea unor ferestre. Lucrările de construcție au fost finalizate în anul 1910, an în care cazinoul a fost inaugurat. Ulterior, în cursul anului 1912, au fost realizate ultimele lucrări de amenajare a clădirii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Silbermann, Tulcea, 1882. Neicu, Ion, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928. Pariano, C., D., Dobrogea și dobrogenii, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905. Păuleanu, Doina, Constanța. 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I, Editura Arcade, Constanța, 2005. Păuleanu, Doina, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Păuleanu, Doina, Coman, Virgil, Moscheea regală Carol I din Constanța. 1910-2010, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010. Pittard, Eugene, Dans la Dobrogea (Roumanie). Notes de voyage, Imprimerie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
14 Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947), vol. I (1878-1916), Tipografia INFCON, Constanța, 1999. 15 Doina Păuleanu, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003; Idem, Constanța 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I-II, Editura Arcade, Constanța, 2005. 16 Marin Stanciu, Dezvoltarea economică și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984; Marin Stanciu, Ana Chiriac, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ștefan G. Kimet, op. cit., pp. 16-21. 1195 Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 27, p. 117. 1196 Ibidem. 1197 Ibidem. 1198 Ibidem. 1199 Ibidem. 1200 Ibidem. 1201 Ibidem. 1202 Doina Păuleanu, Constanța 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I, Editura Arcade, Constanța, 2005, pp. 86-87. 1203 Ibidem, p. 87. 1204 Ibidem. 1205 Ibidem. 1206 Ibidem, p. 88. 1207 Ibidem. 1208 Ibidem. 1209 Radu Vulpe, "Note de istorie tomitană", în Pontice, nr. 2, Constanța, 1969, p. 156. 1210 Stoica Lascu, op. cit., vol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care tocmai Îi văzuseră. Dar dacă pot să ia oxigen din apă, de ce nu pot branhiile lor să proceseze oxigenul din aer? Marlena Îi aruncă o privire Întrebătoare lui Harry care se grăbi să explice: — Branhiile peștilor sunt ca două arcade subțiri de mătase. În apă ele atârnă deschise la maximum ca pânzele duble ale unei bărci. Când Îi scoți din apă, branhiile se pleoștesc ca o punguță de plastic și apasă una pe cealaltă și nu mai lasă aerul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]